2,209 matches
-
impersonală (rezultat al nelexicalizării agentului) trebuie să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect se pot întâlni în limba vorbită sau în registrul oral: (125) a. Și totuși
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
să se acorde cu subiectul când acesta este realizat prin nominal: (124) a. Se spune că vor crește impozitele. - reflexiv impersonal, urmat de o propoziție subiectivă b. Se spun multe. - reflexiv pasiv, cu nuanță impersonală c. *Se spune multe. - reflexiv impersonal, neacordat cu nominalul subiect Exemple în care verbul la forma reflexivă (cu valoare pasivă) nu se acordă cu nominalul subiect se pot întâlni în limba vorbită sau în registrul oral: (125) a. Și totuși, mâncarea și băutura nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
200 de miliarde (Realitatea TV, 2007) e. Se ia și bani pe chestia asta (Info Pro, 2008) f. ...dar tot de la cei săraci se ia banii ăștia (Antena 3, 2010) Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu frecventa utilizare a reflexivului impersonal în limba română. Reflexivul impersonal se întâlnește la multe clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
2007) e. Se ia și bani pe chestia asta (Info Pro, 2008) f. ...dar tot de la cei săraci se ia banii ăștia (Antena 3, 2010) Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu frecventa utilizare a reflexivului impersonal în limba română. Reflexivul impersonal se întâlnește la multe clase semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
semantico-sintactice de verbe, inclusiv la verbe intranzitive: Se merge îmbrăcat decent la biserică, Pentru a slăbi se aleargă 2 kilometri pe zi, Se intră în sala de concert la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
la ora 17, Cum se procedează în astfel de situații? etc. Reflexivul impersonal are forma de persoana a III-a singular, la fel ca reflexivul pasiv neacordat din exemplele de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui și a urma sunt impersonale atunci când sunt urmate de o propoziție conjuncțională (GCompl): (126) a. Era
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de mai sus. Faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală este ceea ce favorizează lipsa acordului. 4.2. Acordul operatorilor modali Verbele care funcționează ca operatori modali a fi, a părea, a rămâne, a trebui și a urma sunt impersonale atunci când sunt urmate de o propoziție conjuncțională (GCompl): (126) a. Era să cadă pachetele din camion. b. Părea că râd niște copii. c. Ar fi trebuit să plecăm eu și tu. d. A rămas să venim noi mâine. e. Urma
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
adus. (137) a. ??Mai este de adus cărțile donate. a'. Mai sunt de adus cărțile donate. b. *Cărțile donate mai este de adus. b'. Cărțile donate mai sunt de adus. După operatorul modal a trebui se folosește o formă verbală impersonală care poate fi interpretată fie ca participiu, fie ca supin (neprepozițional). Dispun de această posibilitate de utilizare atât verbele tranzitive, cât și verbele intranzitive: (138) a. Trebuie înotat până la kilometrul 2, în asta constă prima probă. b. Trebuie mers / vorbit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singularul. În domeniul persoanei, persoanele I și a II-a sunt mai marcate morfosintactic decât persoana a III-a. Cea mai nemarcată formă este de persoana este a III-a singular, aceeasta fiind și cea care se folosește în structurile impersonale (ca formă nemarcată, engl. default). Ipoteza pe care o vom propune este legată de generalizarea din (32). Este vorba de ipoteza acordului cu termenul cel mai marcat morfosintactic. Conform acesteia, în structurile copulative, verbul "are în vedere" pentru acord ambele
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
singular al predicatului." (punctul f). Se dau exemplele Frumusețea și mai cu seamă blândețea ei și-a spus cuvântul., Venea cu Vitoria Lipan nu numai crâșmarul, ci și județul satului, ș-un străjer. (M. Sadoveanu, Baltagul). (E) "dacă predicatul e impersonal, indiferent de structura subiectului multiplu, rămâne la singular" (punctul g). Se dau exemplele E ușor de citit și de scris., A ierta prostia și a condamna răutatea este explicabil, dar nu filozofic. La acestea se adaugă două situații care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
aceste exemple, acordul reflectă anumite preferințe ale vorbitorului de structurare tematică, informațională a discursului. Acordul la singular, în sine, este o strategie de reliefare a unuia dintre conjuncți, alături de utilizarea expresiilor de reliefare (mai ales, îndeosebi etc.). (E) Acordul predicatelor impersonale Utilizarea la singular a predicatelor impersonale, indiferent de structura sintagmei coordonate din poziția de subiect, trebuie corelată cu preferința românei pentru persoana 3 (persoana nemarcată) la impersonal. Exemplele din GALR (2008) sunt cu subiecte reprezentate de verbe la supin sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ale vorbitorului de structurare tematică, informațională a discursului. Acordul la singular, în sine, este o strategie de reliefare a unuia dintre conjuncți, alături de utilizarea expresiilor de reliefare (mai ales, îndeosebi etc.). (E) Acordul predicatelor impersonale Utilizarea la singular a predicatelor impersonale, indiferent de structura sintagmei coordonate din poziția de subiect, trebuie corelată cu preferința românei pentru persoana 3 (persoana nemarcată) la impersonal. Exemplele din GALR (2008) sunt cu subiecte reprezentate de verbe la supin sau la infinitiv (E ușor de citit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
conjuncți, alături de utilizarea expresiilor de reliefare (mai ales, îndeosebi etc.). (E) Acordul predicatelor impersonale Utilizarea la singular a predicatelor impersonale, indiferent de structura sintagmei coordonate din poziția de subiect, trebuie corelată cu preferința românei pentru persoana 3 (persoana nemarcată) la impersonal. Exemplele din GALR (2008) sunt cu subiecte reprezentate de verbe la supin sau la infinitiv (E ușor de citit și de scris., A ierta prostia și a condamna răutatea este explicabil). Acordul nu se poate face la plural deoarece conjuncții
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
număr ce trebuie verificate, spre deosebire de adjectiv. Această observație nu are caracter de generalitate, nu întotdeauna se utilizează adverbul (alegerea între adverb și adjectiv depinde de mai mulți factori, între care și tipul semantic de adjectiv sau adverb 114, denotația predicatului impersonal etc.): (71) a. A greși e omenesc / omenește.115 b. Ar fi bine / * bun să iei o pauză. c. A fura pe rupte e firesc / * firește la acești parlamentari. Sintagma coordonată formată din doi conjuncți fără trăsătura de număr nu
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
limba vorbită verbele la diateza pasivă cu se nu sunt acordate în număr cu nominalul subiect. Pe lângă explicațiile specifice registrului oral (neanticiparea mesajului, neatenția), este vorba și de factori favorizanți care țin de sistemul limbii. Pasivul reflexiv are o nuanță impersonală, ceea ce influențează dezacordul: (44) s-a mai văzut pe partea dreaptă împăcări și divorțuri (Realitatea TV, 9.VI.2007) se va putea vizita grădinile, muzeul... (Realitatea TV, 14.V.2008) până la această oră s-a plătit 200 de miliarde (Realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se va stabili o strategie (Antena 3, 19.VI.2009) Câte accesări s-a făcut pentru acest film. (OTV, 10.IX.2008) Și totuși, mâncarea și băutura nu s-a dat degeaba (Info Pro, 1.V.2008) Rar, verbul reflexiv impersonal, care ar trebui să aibă forma nemarcată de persoana a III-a singular, are formă de plural. De obicei, este vorba de un acord (greșit) prin atracție: (45) Se merg pe cu totul alte indicii. (Prima TV, 19.V.2008
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sunt discutate contextele în care verbul la diateza reflexiv-pasivă nu este acordat cu nominalul-subiect ( Tot de la cei săraci se ia banii ăștia), întâlnite în limba vorbită. Lipsa acordului poate fi pusă în legătură cu faptul că reflexivul pasiv are și o nuanță impersonală. Acordul operatorilor modali se datorează avansării subiectului verbului lexical (Studenții au trebuit să plece). În capitolul al patrulea am discutat despre acordul sintagmelor binominale. Acestea oscilează între acordul cu N1 și acordul cu N2, în funcție de mai mulți factori. Acordul la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
fapt, ești nu numai client, ci și „proprietar”. Interiorul are trăsături feminine, în sens general și în sensul tipului de sistem de valori. În sens general, există o preocupare feminină pentru amănunt, curățenie și claritate, manifestate chiar la un nivel impersonal, cum este cel concretizat în decorațiunile interioare. Culorile sunt asortate și designul interior e confortabil, fără a fi împins într-o direcție care să marcheze o ruptură între formă și fond, ori să fie strident printr-un futurism de tip
[Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
de la premisele parodice lansate în satira menippee. Importanța epopeicului scade, iar căutarea unui nou punct de vedere despre sine, în lumina satirică, plină de haz a reprezentărilor lumii, devine posibilă o dată cu Satyricon-ul lui Petronius, care marchează și trecerea de la narațiunea impersonală la cea în care se pune semnul egalității între narator și personaje, pe-atunci extrem de îndrăzneață. Discursul erudit al autorilor împrumută, în plus, mult din personalitatea culturii populare (cazul Saturnaliilor în literatura latină și specificul acelui Italum acetum). Academiile în
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
al reterdatului Benji, care nu poate avea o perspectivă distorsionată asupra întâmplărilor deoarece se află în incapacitatea de a gândi). Parodia e unanim generată de confuzie: textul arborează de multe ori persoana întâi chiar în fragmentele de omnisciență aparținându-i impersonalei persoane a treia, deci naratorului. Acesta își construiește, în afara evenimențialului din text, un retorism aparte, găsind de cuviință să se întrebe, chiar atunci când ne așteptăm mai puțin, cum să procedeze pentru a construi personaje viabile, o intrigă tensionată, dacă e
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și în special frescele sau icoanele pe lemn vor abandona complet noțiunea de mímēsis în spirit aristotelic și vor reinterpreta imaginea mai curând într-un spirit pseudo-platonician, tinzând către o formă unică, i-reală și, ca soluție grafică, hieratică și impersonală (după canonul icoanei, transcris de Dionisie din Furna în Erminiile sale). Recuperarea esteticii artei antice se va realiza abia începând cu sfârșitul evului mediu italian, atunci când reprezentările figurale din imaginea religioasă se vor umaniza, mai întâi în frescele lui Cimabue
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de a organiza și de a controla absolut toate semnele și formele vizibile ale sacrului (drept clamat și astăzi de ecclesie). Pentru aceasta, instituțiile constantinopolitane au stabilit dogmatic un canon simplist, ușor de memorat vizual (doar câteva modele iconografice) și impersonal (transcendent), care nu privea însă numai imaginea divinului, ci și imaginea singulară a autocratului alături de cea a lui Christos - inducându-se astfel ideea naturii sacre a basileului. Tiparul bizantin se regăsește în tot evul mediu, atât în orient, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și în exemplul de sub 1, de opțiunea pentru persoană (Boagiu/ Ponta; Ponta/Băsescu). Diferența este marcată de contextul de comunicare, general - în primul enunț, particular - în al doilea, ca și de mărcile "subiective" de opoziție utilizate de cei doi jurnaliști: impersonal/ neparticipativ (contraatac, substantiv comun, nearticulat), personal/ participativ (contraatacul, substantiv comun, articulat cu alticol hotărât proclitic). În deplin acord cu contextul referențial, extralingvistic (politic, de natură socio-umană, culturală) echivalența "contraatac"= "ripostă politică" impune o atitudine, este corelată contextual, cu toponime/ antroponime
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
mare, instituționalizat, caracterizat printr-un grad de organizare foarte ridicat, prin scopuri și acțiuni bine definite și planificate. Dominantă este organizarea formală, mai puțin cea afectivă; relațiile Între membri se bazează pe diverse norme sociale, de accea sunt distante, reci, impersonale. O analiză de pionierat și mai amănunțită a grupurilor primare și secundare este realizată de psihologul american C.H.Cooley (1909. Despre grupurile primare el spunea că "sunt acelea care se caracterizează printr-o asociație intimă, față În față și prin
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
orașe românești sau străine, precum și întâmplări vesele la care autorul a fost martor - un „tren mortuar” așteptat la Râmnicu Vâlcea, episoade „de la manevre” ori „de la mobilizare”. Cu o compoziție de „schiță veselă”, într-un registru mai mult sau mai puțin impersonal, dar nutrite de o experiență biografică, uneori deloc comună, sunt și multe pagini din volumul Spion ori din povestirea Cu Parlamentul în URSS. Urmându-l pe Victor Anestin, S. abordează și epica de anticipație. În Lămuriri, text așezat în fruntea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]