25,072 matches
-
Năvălesc, în fuga cea mai mare, din spate gonit, spre bătrînețea hidoasă. Nu mai am timp de nimic. Golul se constituie, se împietrește, se definitivează în mine, peste mine. Am de lucrat, neîntrerupt, zi și noapte. Dacă mă zbat, am impresia că pierd timpul. Dacă mă odihnesc, e mai rău. Mă întind pe pat cu un roman în mîini, pentru o jumătate de oră; sau mă duc "să iau puțin aer", o oră, pe cheiurile Senei și mă trezesc, deodată, că
Scrisoare din Paris uitată în paginile "Vieții Românești" - Eugen Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/12032_a_13357]
-
cîțiva colegi ai săi? Cînd un cetățean oarecare, ce-și terminase treaba la ghișeu, se îndrepta către ieșire, grupul de studenți aflați în holul central se năpusteau spre prima ușă blocată și porneau să se învîrtească în spațiul acesteia, dînd impresia că intră sau că ies din clădire. Cetățeanul, "tîrît de curent", intra și el în ușa cu pricina, executa o rotație și revenea nedumerit în hol, în rîsetele farsorilor bucuroși de izbîndă. Succesul era și mai mare în cazul unor
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
strădania acesteia de a merge mai departe chiar, cu rezultatele obținute, nu puține notabile, canonizate, de altfel... Circumstanțele în care s-a produs această descleștare a liricii, - pe etape și cu accidente pe parcurs, până acolo unde s-a creat impresia că, spre deosebire de proză, lirica fusese lăsată de capul ei, dar și să se descurce singură, s-au discutat mult în ultima vreme, eseistul a socotit că nu are a stărui asupra acestui capitol, dat fiind și anii lungului său exil
Criticul poet by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/12282_a_13607]
-
se află un salon special amenajat pentru muzică și echipat chiar cu o orgă. Aflăm încă din romanul precedent, Fecioarele despletite, că vila Drăgăneștilor e predestinată a găzdui muzica sacră. Vizitată de prietenele familiei, Mini și Nory, ea le face impresia unei impunătoare catedrale: "o cameră imensă, luminată searbăd prin ferestrele foarte înguste și înalte și cu mobilierul de culoare închisă (...) Nory, neastâmpărată, răscolea ceva prin amvonul acela obscur, căci casa era în adevăr înaltă ca o biserică". Angrenată într-o
50 de ani de la moarte - Sindrofii sacre,recviemuri profane by Andreia Roman () [Corola-journal/Imaginative/12066_a_13391]
-
și eleganța. Gratitudinea lui Ștefan Cazimir față de unii profesori ai săi va lua forma unor evocări ocazionale; cea mai veche dintre ele este dedicată lui Tudor Vianu, la împlinirea a 60 de ani: "încă de la prima prelegere, în anul I, impresia produsă proaspeților studenți a fost atît de vie încît aceștia, încă nedeprinși cu sobrele uzanțe universitare, au izbucnit spontan în aplauze. Faptul s-a repetat în săptămîna următoare și s-ar fi transformat desigur în tradiție dacă profesorul nu ne-
"Vivant professores!" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12327_a_13652]
-
fapte cunoscute, una este incendiară, iar altele nu au nici o valoare. Le răspund nu în ordinea menționării lor în articol, ci în ordinea importanței lor pentru istoria literară. Textele din opera lui V. Voiculescu Deși George Corbu vrea să dea impresia că este un cunoscător atît al operei lui V. Voiculescu, cît și al principiilor și tehnicilor de editare, este prima oară cînd îi întîlnesc numele în legătură cu acest scriitor. Astfel cred că se explică și mîndria lui George Corbu de a
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
să descopere singur care sînt acelea și, eventual, să facă supoziții, care se pare că îi plac cu deosebire, de ce. Poate că i-ar fi de ajutor o lectură mai atentă a Notei asupra ediției din 2004, pe care am impresia că nu a citit-o integral. O pagină pamfletară - după posibilități - îi prilejuiește lui George Corbu transcrierea ultimei strofe din Colind pentru vînători de munte: "Prin zăpezi cît teancul/ Cum ne-a prins Crăciunul/ Colindăm cu tancul și urăm cu
Controverse - Inedit și nu prea by Roxana Sorescu () [Corola-journal/Imaginative/12007_a_13332]
-
a prieteniei cu Bogdan-Pitești, îmi da de bănuit. Poate că și această legitimă suspiciune a influențat cu ceva cele trei articole ale mele din ŤFlacărať împotriva literaturii sale, scrise cu o virulență ce-și depășea obiectul și lăsau, pe nedrept, impresia unei chestiuni personale". E. Lovinescu încearcă aici imposibilul: să dea o motivație obiectivă unei antipatii. Criticul ar vrea să pună totul în seama unei incoerențe de personalitate a prozatorului. Dar, târziu, în 1930, de când datează primul volum de Memorii, numește
Istoria unei antipatii – E. Lovinescu și Gala Galaction by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/12260_a_13585]
-
participă la cursurile de vară ale Centrului de Studii Istorice din Madrid. Călător împătimit, alege varianta cea mai lungă și mai spectaculoasă: Timișoara, Belgrad, Zagreb, Fiume, Triest, Veneția, Milano, Geneva, Sudul Franței, Barcelona, Madrid, Toledo, Córdoba, Sevilla, Granada și retur. Impresiile de călătorie vor fi descrise cu lux de amănunte în volumul Cutreierând Spania, apărut în 1928 și reeditat de Editura Sport-Turism în 1988. La întoarcere, face un scurt popas în localitatea Hendaya, știind că acolo se afla exilat Miguel de
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
de "Krasin", pornește spre Hamburg, urmând aceeași rută pe care venise. Peripețiile, demne de roman, itinerariul, compania de pe vas, măiestrite descrieri ale peisajelor exotice, precum și o multitudine de date demografice, geografice, istorice, culturale etc. au fost incluse în volumul de impresii de călătorie, intitulat Sub soarele polar, apărut în 1929 la Editura "Națională" S. Ciornei. Reeditarea lui ar certifica afirmația lui Perpessicius din 1943, conform căreia Romulus Cioflec ar avea o "fire de peregrin, îndrăgostit nu numai de peisaje inedite, dar
Uimitoarele calatorii ale unui ardelean by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12236_a_13561]
-
flori ceasuri întregi și atacă puii de găină. Are o privire criminală și un miorlăit ancestral. Doina îl piaptănă și îi dă dulceață cu trandafiri. * În curînd vor înflori crinii. Nu știu de ce, pe crini îi suspectez de onanism. Am impresia că în tristețe intră și o doză foarte mare de incultură.( După cum vezi, am trecut la panseuri - citesc moraliștii francezi.) * Mă gîndesc mereu cînd și cum o să veniți aici. Ar fi mare păcat să faceți figura sinistră de a nu
Sînt plantă sau animal by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12397_a_13722]
-
că așa e. Era necesară fița mea de damă tîmpită? Se vede că da. Dar să trecem. Poemul odăilor nu m-a convins. Mai sincer, m-a dezamăgit. Aici simt că trebuie să dau lovitura, la odăi (sufragerii, dormitoare, bucătării). Impresia e de trunchiat; n-a fost mai lung? * Turnul Babel m-a turtit. Totuși, afectiv, țin mai mult la Istoria lui Claus și a giganticei spălătorese și la Vedeniile regelui Pepin. Poate pentru că se leagă de primele întîlniri cu Dimov
Aici e mult timp, Dimov... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12579_a_13904]
-
George Radu Bogdan Textul de față este rezultatul colaborării celui ce-l semnează azi, cu foarte tânărul care eram odinioară. Caracterizările fizice, mimica, intonațiile, timbrul și inflexiunile vocii, impresia ce mi-au făcut-o versurile sunt, cu unele excepții, cele pe care, cu privire la Minulescu, le-am notat atunci. Tot de atunci datează majoritatea metaforelor la care am recurs, precum și stilul alert al dialogului. Am căutat, pe cât cu putință, să
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
Reprezentația era de neuitat! Am socotit de cuviință să-i împărtășesc cititorului și această latură comportamentală a celui ce și-a intitulat un volum de versuri Nu sunt ce par a fi, latură care avea să contrabalanseze într-un fel impresia penibilă a convorbirii mele cu el, dar abia după trecerea lui în neființă. Acum, în antecameră, îmi răsunau în cuget și nu-mi dădeau pace cuvintele "Am vreun interes?... Câștig ceva?..." de parcă mi-ar fi vorbit un negustor din cartierul
O întâlnire ratată, Ion Minulescu by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Imaginative/12407_a_13732]
-
înțelesuri ce pot fi intuite, iar nu de vreo cimilitură de nedezlegat. Precum la alți poeți importanți, "vocile" liricii lui Gheorghe Grigurcu se cuvin a fi ascultate toate, în unitatea lor de ansamblu. Iată, în Iarba, o deviere/confundare de impresii vizuale și auditive, - simplă, fericită, îmbătătoare: De-a lungul câmpiei / călătorind călătorind / o iarbă asurzitoare ca un tren. Iată și o mult citată artă poetică, centrată pe un gest de scriptor practicat secole la rând - dispărut în ultimele două-trei decenii
Poetul Gheorghe Grigurcu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12330_a_13655]
-
o facă în cruciș ca-n romanele polițiste abile al tău îl va împinge în flăcări pe el al lui pe mine al meu pe tine niciodată al tău pe tine și așa mai departe astfel încât o să-ți rămână mereu impresia reconfortantă că ai un aliat printre ei și mai ales nu uitați că fumul adună în el toate impuritățile toate gunoaiele tot răul și tot binele cerul pe care a trecut un nor de fum negru e mult mai pur
Poezie by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Imaginative/12621_a_13946]
-
Mârzescu scosese, în 1924, Partidul Comunist din România în afara legii. Greutățile vieții nu au ocolit-o nici pe doamna Marzesco, după cum îmi mărturisea într-o scrisoare pe care am publicat-o în volumul de însemnări al bunicului său, Fapte și impresii zilnice. 1917-1918, tipărit de curînd la Editura Curtea Veche. în 1985, domnia sa a primit aprobarea de a se stabili în Franța. S-a născut, de altfel, la Paris în 1930, unde părinții se aflau la studii, anul următor venind în
Jeanne Marzesco – Fragmente-strigăt () [Corola-journal/Imaginative/12213_a_13538]
-
rezidă în împrejurarea că nu era un individ oarecare. Se putea făli pe drept cu palmaresul său literar, cele două capodopere menționate, descrieri halucinante ale spațiilor suburbane, cu năvala plebei haotice, imprevizibile. Expresia narativă era șocantă, asociere de meditații și impresii într-o curgere ca un șuvoi care trecea peste maluri. Era pusă la încercare rigoarea tradițională a prozei franceze care miza pe claritate, sobrietate, transparență. Ceea ce frapa era ieșirea din canon: avântul anarhic de porniri și cutume încă necoagulate; reproducerea
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
în fața unui imperativ și cât a fost mărturie a unei deliberări interioare. Căci viclenia aparatului de control și de îndrumare a constat și în intervențiile de detaliu în maniera de a scrie, în construcție în asocierea metaforelor pentru a da impresia de liber consimțământ. Am încercat să înfățișez în studiul asupra lui G. Călinescu pluralitatea unor factori care au contribuit la regresul literar. Atât de sâcâitoare a fost apăsarea încât pentru a supraviețui ca producător de bunuri spirituale autorul se simțea
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
zării de dimineață:" Singur marchizul Adolphe de Custine este ostil atât orașului, perceput ca o contradicție între caracterul său nordic și monumentele sale aduse din sud, cât și despotismului pe care îl radiografiază cu o privire pătrunzătoare de la bun început. "Impresii diverse, adverse!", comentează autorul. Cât privește scriitorii ruși, cu excepția criticului de artă Aleksandr Benua/ Alexandre Benois, pentru care Petersburgul este un oraș extraordinar, "cu frumusețea căruia puține se pot număra", se constată o omogenitate a atitudinii negative, de fapt duale
La Petresburg! La Petersburg! by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/12679_a_14004]
-
înceteze activitatea. Organizatorul ei o numește ultima tribună liberă unde își puteau confrunta public opiniile și cei de dreapta și cei de stânga. Neobositul conferențiar se autoanalizează, o dată i se pare că a fost prea mult legat de text, lăsând impresia că citește un eseu. De obicei, este încântat de succesele sale, notează minuțios cine l-a onorat cu prezența, așa cum o făcea Lovinescu în Agende, reperându-l până și pe cel din urmă anonim la cenaclul "Sburătorul". Din punct de
Un jurnal pe sărite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12606_a_13931]
-
ninge. pe mine cînd cade lumina, se stinge. 7 aprilie. i-am văzut astăzi în hol: ei bărbieriți și surîzători, ele în rochii de gală. nu se uitau la mine, poate nici nu mă observaseră, dar dintr-o dată am avut impresia că se vor năpusti cu toții asu- pră-mi și mă vor sufoca. le vedeam colții țîșnind de sub dinții frumoși și inofensivi, ghearele ieșind din pantofi, părul de pe spate zburlindu-li-se prin costume. 12 aprilie. la exact un an de cînd
CONFORT 2 Îmbunătațit by Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu () [Corola-journal/Imaginative/12681_a_14006]
-
să-mi sparg ochii cu creioanele mele afectuoase, mulse zilnic în ciubere de lemn dulce. Orice carte are timpul ei, momentul în care, coaptă, se cere scrisă, pusă pe hîrtie, dată în vileag cu riscul a orice. Tot așa, am impresia, aceeași carte, pentru fiecare cititor în parte, are timpul ei de lectură, momentul cînd ca hipnotizat, întinzi mîna, o scoți din raft și-ncepi s-o citești. Așa mi s-a întîmplat de multe ori, așa mi se întîmplă acum
Aș vrea să vă vorbesc despre ură by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12828_a_14153]
-
obțin o slujbă în București. Cu timpul însă, gestul său a dobândit tot mai multe înțelesuri, așa cum se întâmplă, de obicei, atunci când îți intersectezi destinul cu o personalitate deoarece, după aceea, trecerea timpului nu simplifică, ci semnifică lucrurile. Oricum, prima impresie pe care mi-am făcut-o, cunoscându-l, a fost că îi lipsește cu desăvârșire acea valoroasă aptitudine a câinelui de a aparține cuiva. Și iată că nu pot evita nici eu prostul obicei (uneori!), ca atunci când vorbesc despre alții
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]
-
cum m-aș comporta dacă ar trebui să mă confrunt, în realitate, cu astfel de situații. Și nu știu de ce acum, la vârsta aceasta, adică ajuns la adânci bătrâneți, atât de adânci încât nu mai pot ieși la suprafață, am impresia că însuși destinul nu a făcut altceva decât să-mi testeze rezistența în situații dramatice, de multe ori tragice, ca "materie primă" pentru un roman pe care îl va scrie el cândva... Curios destin însă, acesta, care uită că personajul
Amintiri despre Florin Mugur și Norman Manea by Horia Gane () [Corola-journal/Imaginative/12682_a_14007]