5,059 matches
-
colab., 1997). Pornind de la o serie de considerații patognomonice, criteriile de includere trebuie să selecteze bolnave într-un stadiu clinic asemănător, fără metastaze și fără evoluție rapidă. Criteriile de apreciere ale succesului terapeutic trebuie să se bazeze pe markeri obiectivi - imunologici sau tumorali - și mai puțin pe criterii clinice (durata supraviețuirii, dimensiunile tumorii, calitatea vieții etc.). În fine, metodele statistice de validare a rezultatelor vor ținti cel puțin două aspecte: probarea corectitudinii principiului teoretic care a stat la baza baza trialului
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
cu HPV este factorul critic în majoritatea cazurilor de cancer cervical a permis dezvoltarea strategiilor de prevenție a acestor forme de oncogeneză prin vaccinare. Este acceptat pe scară largă că în majoritatea cazurilor infecțiile cu HPV sunt vindecate pe baze imunologice. Vaccinuri HPV. Au fost realizate două vaccinuri comerciale (iar altele sunt în studiu): Gardasil® - vaccin tetravalent; protejează împotriva genotipurilor HPV6/11/16/18 produs de către Merck Sharp & Dohme (MSD), poate preveni cancerul de col uterin, leziunile precanceroase, verucile genitale și
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
expresiei genice, mediată prin sistemul PKC, precum și creșterea ratei de activare proteolitică (eliberare din complexele matriciale). Rezultatul net al activității TGF-? este acumularea MEC atât la nivelul glomerulilor cât și al interstițiului. Aceste modificări pot fi antagonizate experimental prin blocarea imunologică sau biochimică a TGF-?; de asemenea, un mecanism important de reducere a efectelor TGF-?1 este reducerea receptorilor specifici de tip II. În acest sens, studii recente au demonstrat că IECA determină reducerea acestor receptori, mecanism ce conferă un plus de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
tridimensionale ale ZO-1. Un aspect care este în continuare investigat se referă la rolurile funcționale ale nefrinei la nivelul SD și anume dacă procesul de oligomerizare a acesteia are loc ca urmare a unor semnale via citoschelet actinic-podocină-CD2AP, asemănătoare „sinapsei” imunologice dinbtre LT și celulele prezentatoare de antigen [35]. Acest rol a fost sugerat de structura moleculei nefrinei, care conține în domeniul său extracelular mai multe module de tip imunoglobulinic, iar în domeniul intracelular conține reziduuri de tirozină, care sunt potențial
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92213_a_92708]
-
a prefața această foarte interesantă și necesară monografie îmi revine probabil în virtutea faptului că, de-a lungul timpului, am avut șansa să mă ocup de ambele domenii. Astfel, transplantul de organe a devenit o realitate clinică abia după descifrarea mecanismelor imunologice care stau la baza grefării și, mai ales, a descoperirii mijloacelor farmacologice de combatere a fenomenului de rejet, care se declanșează imediat ce antigenele organului grefat intră în contact cu aparatul imunitar al primitorului. Prima grefa reușită a unui organ solid
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
lucrare. În anul 1958, J. Dausset a descoperit antigenele de pe suprafața cvasitotalității celulelor unui organism, ce conferă identitate biochimică-imunologică individuală, definind personalitatea antigenică unică a fiecărui organism uman. Descoperirea antigenelor de histocompatibilitate a permis înțelegerea bazei moleculare a unicității biochimice (imunologice) a fiecărei ființe umane, precum și a dificultăților care trebuie depășite în vederea reușitei transplantului de organe. În anul 1960, J.F.A.P. Miller a descoperit rolul esențial al timusului în maturarea limfocitelor T, iar după anul 1970 se conturează perceperea holistică, sistemică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin diviziunea celulelor stem, se produc zilnic aproximativ 10 miliarde de limfocite care trec în circulația sangvină, asigurând supravegherea tuturor structurilor organismului. Celulele sistemului imunitar se află într- o permanentă patrulare, instituindu-se o continuă stare de veghe, de monitorizare imunologică pentru a fi depistate și îndepărtate toate elementele nonself, invadatoare sau derivate din propriul organism, prin modificări sau alterări ireversibile (celule maligne, celule cu mare încărcătură (balast) mutațională, celule îmbătrânite sau moarte etc.). Prin mobilitatea elementelor sale, sistemul imunitar poate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
primare, el poate rămâne în repaus, dacă organismul nu a recepționat mesajul antigenic corespunzător. Aceste limfocite sunt neangajate („neinformate” sau „naive”). Cele care au venit în contact cu antigenul specific sunt limfocite angajate („informate”). Ele constituie substratul material al memoriei imunologice și ori de câte ori se vor reîntâlni cu antigenul potrivit, vor produce un răspuns imun rapid și amplu. După durata vieții, limfocitele sunt:- cu viață scurtă (efectori ai răspunsului imun);- cu viață lungă (de memorie), care recirculă în organism pentru perioade îndelungate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
2000) au exclus posibilitatea ca recunoașterea patogenului să declanșeze mai întâi cascadele proteolitice într-o manieră analogă activării cascadei complementului la mamifere. La insecte, la care sistemul circulator este deschis, cascadele proteolitice ar putea juca un rol important în semnalizarea imunologică, rol care este similar aceluia jucat de citokine, la vertebrate. Recent, câteva studii au condus la identificarea genetică și moleculară a șapte componente ale căii Imd (Tzou și colaboratorii, 2002). Ultima țintă în calea Imd este Relish, un transactivator rel
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
1-25, A2m 1-2), a numărului de domenii în regiunea constantă și număr de punți disulfidice intercatenare. Determinanții unici de pe catena grea definesc izotipul imunoglobulinei, constituind baza pe care diferitele clase de imunoglobuline se diferențiază antigenic și sunt cuantificate în analizele imunologice. Componenta secretoare a imunoglobulinelor umane (SC) este o glicoproteină cu greutate moleculară de 90 000 Da, exprimată ca o proteină integrală pe membrana bazolaterală a celulelor epiteliale ale mucoaselor. SC este excretată în secrețiile mucoaselor, ca un fragment solubil de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
separată, ar fi necesare milioane de gene, doar pentru sinteza imunoglobulinelor. Se știe însă că secvențierea celui mai complex genom, cel al speciei umane, a evidențiat existența doar a circa 35 000 gene distincte, dintre care doar câteva au semnificație imunologică. Astfel, a trebuit să fie identificate alte surse ale enormei diversificări a informației genetice responsabile de realizarea răspunsului imun. Elementul primar care asigură variabilitatea imunoglobulinelor este existența segmentelor genice multiple pentru regiunea variabilă (de ordinul sutelor) și chiar pentru regiunea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ei, se dorește a reprezenta însă, dacă nu o ipoteză de lucru, cel puțin o argumentație pentru utilizarea termenului de rearanjament de segmente genice imunoglobulinice, în locul aceluia de recombinare somatică , utilizat în mod curent în lucrări de specialitate cu profil imunologic. Considerăm că acest din urmă termen este inexact, deoarece el nu reflectă realitatea proceselor ce au loc în geneza genelor funcționale în dirijarea sintezei catenelor imunoglobulinice. Mai mult încă, termenul recombinare somatică este în esența sa sinonimul termenului „crossing-over somatic
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Nu este exclusă nici intervenția imprinting-ului genomic, dar acest proces este încă insuficient înțeles, pentru a fi luat în seamă de cercetători. Fenomenul impresionant al generării diversității imunoglobulinelor (genesis of diversity - GOD) stă la baza mecanismului de memorizare în discriminarea imunologică self-nonself. Evoluția mecanismelor GOD probabil că a fost precedată de evoluția mecanismelor de discriminare self-nonself, dar odată cu inserția lor în desfășurarea funcției imunitare, acestora li s-a conferit vigoare,Figura 3.13. Nucleu polimorfic al unei celule din măduva roșie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genice a permis evidențierea acestui fenomen. Pattern-ul obișnuit pe care îl prezintă alela rearanjată devenită genă activă pentru catena imunoglobulinică poate fi interpretat în termeni ai deleției materialului genetic dintre locii genici recombinanți V și C. În celulele active imunologic pot apare două tipuri de organizare genică:a)probele pentru gena activă pot revela atât pattern-ul rearanjat de organizare genică, cât și pattern-ul caracteristic liniei germinale; în acest caz, admitem că reunirea de segmente genice s-a produs
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
5. Alți markeri vor dispărea, când se va dovedi că sunt de fapt unul și același marker, și vor fi înlocuiți de alți noi markeri. Toate acestea arată cât de dificilă este analiza și înțelegerea aspectelor genetice ale genezei markerilor imunologici, așa cum justificat declarase Hobart, în anul 1975. Markerii genetici ai subclasei IgA2 sunt desemnați markeri Am. Alterările structurale ale catenei grele se găsesc în forme rare de mielom, în care limfocitele secretă imunoglobuline incomplete, lipsite de catene ușoare. Celulele maligne
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
repaus funcțional (quiescent) și constituie substratul material al memoriei imunitare, cu durată lungă de viață. La reîntâlnirea ulterioară cu același antigen, celulele B cu memorie sunt stimulate să prolifereze rapid și ele vor secreta același anticorp pentru care poartă memoria imunologică. Pe de altă parte, modelul selecției clonale nu este perfect pentru că el nu explică pe deplin enorma diversitate a anticorpilor și nici constatarea că însuși gradul potrivirii conformaționale dintre situsul de legare al anticorpului și epitopul antigenic, crește în cursul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
transplant tegumentar (de piele) dintr-o regiune în alta a corpului aceluiași individ uman fiind practicat în cazul arsurilor sau mutilării accidentale. Se constată că în covârșitoarea majoritate a cazurilor de autotransplant nu apar probleme de respingere, neexprimându-se incompatibilitate imunologică, deoarece donorul este unul și același individ cu receptorul transplantului. Alogrefa sau alotransplantul reprezintă transplantul de țesut sau organ de la un individ uman la altul și, în acest caz, reacția de respingere a alotransplantului de către organismul receptor a fost cunoscută
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Terasaki și Mc Clelland au pus la punct testul de toxicitate a limfocitelor cu ajutorul căruia sunt identificați antigenele HLA ale fiecărui individ uman. Acest test a devenit una dintre cele mai utilizate metode în imunologie, prin care se realizează tiparea imunologică a oamenilor, esențială în practica transplanturilor, dar și în medicina generală și în medicina legală, în cazul din urmă reprezentând testul serologic de stabilire a identității indivizilor în litigii de paternitate sau în alte situații (criminalistică, de exemplu). În anul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
limfocitele T străine. Acest test a permis identificarea produșilor genici ai alelelor componentei HLA-D a sistemului HLA. Majoritatea antigenelor leucocitare sunt codificate de un set de gene localizate în locusul genic CMH. Prin eforturile conjugate a 16 echipe de cercetare imunologică din diferite țări, în anul 1967, s-a reușit tiparea unor probe de sânge provenite de la diferite familii de italieni, stabilindu-se totodată relațiile fundamentale dintre diferitele antigene leucocitare. Aceste rezultate i-au permis lui Kissmeyer-Nielsen să emită ipoteza existenței
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
haplotipuri CMH diferite. Mecanismul are la bază linkage-ul dintre haplotipul CMH și miros. La cuplurile la care descendenții au molecule CMH ce pot prezenta un repertoriu mai redus de peptide aceștia au o rezistență mai restrânsă la infecții. După proprietățile imunologice, antigenele umane leucocitare (HLA) se clasifică în trei clase majore: clasa I, clasa II și clasa III, fiecare dintre aceste clase de proteine CMH fiind codificată de gene de histocompatibilitate desemnate CMH clasa I, CMH clasa II și, respectiv, CMH
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
ale acelorași domenii α1 și α2. Peptidul β2-microglobulina (β2-m) este o globulină mică, sintetizată în majoritatea celulelor organismului. Secvența catenei polipeptidice β2-microglobulinice este constituită din aproximativ 100 aminoacizi cu mici variații numerice interindividuale. Ea nu prezintă variabilitate detectabilă chimic sau imunologic și nu este glicozilată. Atât domeniul α3 al catenei grele a antigenelor CMH clasa I, cât și β2-microglobulina prezintă omologie de secvență cu domeniile regiunii constante a moleculelor imunoglobulinice. Pe baza acestei omologii s-a dedus originea comună a acestor
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
de antigen (Ohno, 1970). Moleculele CMH clasa I sunt proteine care reprezintă antigene de histocompatibilitate sau antigene de transplant, fiind prezente pe suprafața celulelor somatice, la mamifere. Antigenele de transplant sunt implicate în reacțiile de respingere a țesuturilor străine incompatibile imunologic, adică acelea care au un spectru diferit de antigene de histocompatibilitate. Prezența acestor antigene pe suprafața celulelor este o condiție sine-qua-non în realizarea unui răspuns imunitar mediat celular. Pe baza criteriilor serologice, adică după proprietățile lor antigenice manifestate în testele
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
al organismului. Agentul etiologic al acestui sindrom este retrovirusului HIV-1, din familia Lentiviridae care atacă limfocitele TCD4+. Pe măsură ce infecția virală progresează, numărul de limfocite TCD4+ scade, la un moment dat atingând pragul cantitativ de la care nu se mai oferă protecție imunologică. În asemenea condiții de reducere cantitativă a limfocitelor T helper sub pragul liminal, sistemul imunitar al celor infectați cu HIV-1 nu mai poate face față multora dintre microorganismele care până la acel moment erau ținute sub control. Exploatând reducerea dramatică a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cele mai înalte polimorfisme genetice întâlnite până în prezent. Pe acest polimorfism alelic se edifică enorma variabilitate serologică a populației umane pentru CMH, de unde, exceptând gemenii monozigotici, derivă unicitatea fiecărei ființe umane și din acest punct de vedere. După proprietăților lor imunologice, antigenele CMH se clasifică în trei clase desemnate CMH clasa I, CMH clasa II și CMH clasa III. Produșii genici CMH clasa I sunt antigene de transplant, prezente pe suprafața tuturor celulelor mamiferelor și sunt responsabile pentru respingerea țesuturilor străine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
diferențierii celulelor B, denumiți limfokine sau citokine. Limfokinele stimulează proliferarea celulelor B și sinteza anticorpilor specifici față de antigenul stimulator. Rolul celulelor TS este acela de a supresa răspunsul celulelor B și ele ar putea să participe și la menținerea toleranței imunologice față de autoantigene. Limfocitele T și limfocitele B derivă dintr-o celulă precursoare comună și, ca urmare, ele sunt strâns înrudite, ambele având capacitatea de a recunoaște antigene specifice. Există totuși o deosebire funcțională netă între ele: limfocitele B recunosc atât
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]