1,469 matches
-
depășite în cazul reținerii circumstanțelor agravante, limitele generale nu pot fi depășite în nicio împrejurare, asigurându-se astfel unitatea dreptului penal, a măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea fenomenului infracțional, precum și egalitatea cetățenilor în fața legii. Contrar acestor limite generale, prin incriminările din legea privind piața de capital, limitele speciale ale pedepsei cu amendă sunt nedeterminate, deoarece aceasta poate fi aplicată între jumătatea și totalitatea valorii tranzacției realizate prin săvârșirea faptelor. Considerăm că pentru a se asigura proporționalitatea dintre gravitatea faptei și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/240590_a_241919]
-
în stare de judecată. Partea prezentă solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată, deoarece dispozițiile legale criticate se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei, iar prin incriminarea faptelor de furt și furt calificat se asigură tocmai protecția dreptului de proprietate. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 11 octombrie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 1.008/2004, Judecătoria Constanța a sesizat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165673_a_167002]
-
de ipoteza normei legale. Referitor la critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 208 și 209 din Codul penal față de art. 44 din Legea fundamentală, Avocatul Poporului consideră că, dimpotrivă, textele legale contestate asigură exercitarea deplină a dreptului de proprietate, prin incriminarea acțiunii unei persoane de sustragere a unor bunuri mobile din posesia sau detenția unei alte persoane, fără consimțământul acesteia, în scopul însușirii pe nedrept. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165673_a_167002]
-
constituie o discriminare. Nu poate fi primită nici susținerea autorului excepției privind încălcarea art. 44 din Constituție care garantează dreptul de proprietate, dat fiind că infracțiunile la care se referă acesta fac parte din categoria de infracțiuni contra patrimoniului, iar incriminarea faptelor ce intră în conținutul lor constituie unul din mijloacele de apărare și, deci, de garantare a proprietății. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165673_a_167002]
-
de a da foloase necuvenite nu era incriminată, voința legiuitorului fiind să incrimineze, prin dispozițiile art. 256, doar fapta de primire de foloase necuvenite de către funcționar. De altfel, un alt argument în susținerea acestei interpretări este dat de principiul legalității incriminării și al pedepsei, care impune respectarea a două reguli esențiale: interzicerea aplicării analogiei în dreptul penal și stricta interpretare a normelor de drept penal, dar niciuna nu are un caracter absolut, ci sunt susceptibile de excepții. În acest sens, prin sintagma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
incriminează o faptă săvârșită în executarea sau cu autorizarea legii. Un astfel de conflict nu poate fi soluționat decât de legiuitor, care trebuie să stabilească în ce condiții are prioritate ordinul sau autorizația legii față de voința exprimată în norma de incriminare. Această cauză justificativă exprimă interesele ordinii juridice de ansamblu, de a fi respectată voința autorității publice de la care emană, ca o garanție a legalității. În multe cazuri, ordinul legii justifică acțiunile menționate, dacă acestea se mențin în limitele necesității care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263740_a_265069]
-
la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 20 referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 45 privind libertatea economică, precum și dispozițiile art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la principiul legalității incriminării și cel al neretroactivității legii penale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai fost supuse controlului Curții Constituționale, prin raportare la dispozițiile art. 45 din Legea fundamentală, constatându-se constituționalitatea acestora. Astfel, prin Decizia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/222525_a_223854]
-
publicitate, în prezența părților, și sunt conduse de președintele completului de judecată, după cum urmează: - raportorul prezintă oral sinteza raportului; - reclamantul, dacă este prezent, își susține oral faptele sesizate în reclamație, având totodată libertatea de a renunța, parțial sau total, la incriminările din reclamație și, respectiv, la depozițiile martorilor; - pârâtul își prezintă apărările, personal sau prin reprezentant; - pe parcursul dezbaterilor, în funcție de oportunitate, sunt chemați martorii pentru depoziții, dacă aceștia au fost propuși de părți. Cu încuviințarea președintelui, ceilalți membri ai completului de judecată
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187404_a_188733]
-
din păduri și din afara acestora. Excepția a fost ridicată de Lucian Nicolae Samfiroiu, într-o cauză având ca obiect săvârșirea unor infracțiuni prevăzute de Codul silvic. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât incriminarea infracțiunilor silvice este lăsată la latitudinea ministrului de resort, acesta stabilind, prin ordin, prețul unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Pe de altă parte, calculul pagubelor produse prin aceste infracțiuni se face în mod diferit pentru salariații silvici
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193716_a_195045]
-
cub de masă lemnoasă pe picior este stabilit de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură nu încalcă prevederile constituționale invocate, deoarece prețul mediu nu reprezintă un element constitutiv al infracțiunii, ci un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/193716_a_195045]
-
public, constituind un mijloc de a cenzura libertatea presei. Delictele de presă, în opinia autorului, trebuie reglementate prin lege, și nu printr-un articol din Codul penal, care, prin modul în care a fost formulat, oferă o mare larghețe de incriminare, inclusiv a folosirii stilului gazetăresc, pamfletar sau acid. Judecătoria Călărași apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Astfel, instanța de judecată arată că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile art. 30 alin. (1), (2) și (8) din Constituție, republicată, întrucât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157793_a_159122]
-
30 alin. (1) din Constituție, republicată, însă exercitarea acesteia trebuie să nu prejudicieze demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei și nici dreptul la propria imagine. Încălcarea acestor limite, stabilite de art. 30 alin. (6) din Constituție, republicată, este sancționată prin incriminarea insultei în dispozițiile art. 205 din Codul penal. Stabilirea limitelor exercitării unui drept sau unei libertăți poate fi făcută de legiuitor cu respectarea art. 53 alin. (1) din Constituție, republicată, în scopul apărării drepturilor și a libertăților cetățenilor, fără a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/157793_a_159122]
-
anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 187/2012 ), din culpă, precum și datorită necunoașterii cu exactitate ori a imposibilității de cunoaștere a dispozițiilor legale ce reglementează condițiile de acordare a sprijinului financiar, lipsind deci elementul «relei-credințe» prevăzut în norma actuală de incriminare, situație în care sunt sau nu incidente dispozițiile art. 3 din Legea nr. 187/2012 ; 2. Dacă simplele neconcordanțe existente în documentele depuse de beneficiarii sprijinului financiar, precum și neatașarea în termen, la cererea acestora, a tuturor documentelor necesare (depuse însă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
publice naționale aferente acestora; 3. În ipoteza unui răspuns negativ, dacă aceste situații mai pot fi apreciate că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , motivat și de faptul că norma de incriminare nu întrunește cerințele de previzibilitate impuse de art. 7 din Convenție; 4. Dacă este dată cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 30 alin. (5) din noul Cod penal atunci când eroarea asupra caracterului ilicit al faptei se datorează necunoașterii sau interpretării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
se încadrează în noțiunea anterior menționată și, în consecință, că situațiile menționate nu mai pot fi apreciate că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , motivat și de faptul că norma de incriminare nu întrunește cerințele de previzibilitate impuse de art. 7 din Convenție. S-a exprimat și opinia că, la a doua întrebare cuprinsă în sesizare, nu poate fi dat un răspuns general valabil, întrucât existența fraudei sau a unei suspiciuni de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 187/2012 ), din culpă, precum și datorită necunoașterii cu exactitate ori a imposibilității de cunoaștere a dispozițiilor legale ce reglementează condițiile de acordare a sprijinului financiar, lipsind deci elementul «relei-credințe» prevăzut în norma actuală de incriminare, situație în care sunt sau nu incidente dispozițiile art. 3 din Legea nr. 187/2012 ; 2. Dacă simplele neconcordanțe existente în documentele depuse de beneficiarii sprijinului financiar, precum și neatașarea în termen, la cererea acestora, a tuturor documentelor necesare (depuse însă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
publice naționale aferente acestora; 3. În ipoteza unui răspuns negativ, dacă aceste situații mai pot fi apreciate că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , motivat și de faptul că norma de incriminare nu întrunește cerințele de previzibilitate impuse de art. 7 din Convenție; 4. Dacă este dată cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 30 alin. (5) din noul Cod penal atunci când eroarea asupra caracterului ilicit al faptei se datorează necunoașterii sau interpretării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
intereselor financiare ale Comunității Europene, art. 27 lit. c) din Regulamentul (CE) nr. 1.828/2006 și art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 . Cu privire la punctul trei al sesizării, referitor la previzibilitatea normei de incriminare prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , cu modificările și completările ulterioare, a apreciat că aceasta respectă exigențele Convenției europene a drepturilor omului, modificările survenite în timp în conținutul infracțiunii constituind aspecte de tehnică legislativă și de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
de vedere s-a considerat că situațiile menționate nu mai pot fi apreciate că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 (Judecătoria Zimnicea, Tribunalul Teleorman), motivat și de faptul că norma de incriminare nu întrunește cerințele de previzibilitate impuse de art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (Judecătoria Zimnicea). În cadrul Judecătoriei Videle s-a opinat că, în măsura în care reaua-credință rezultă din împrejurări concrete, acestea pot fi apreciate că întrunesc
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
în art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012 . În acest context, s-a precizat că, atât în concepția Codului penal anterior, cât și în concepția noului Cod penal, eroarea asupra normei extrapenale la care face referire norma de incriminare, indiferent dacă este vincibilă sau invincibilă, exclude existența intenției. În raport cu argumentele expuse, se opinează că prima întrebare cuprinsă în încheierea de sesizare nu conține chestiuni de drept în accepțiunea art. 475 din Codul de procedură penală, sesizarea în vederea pronunțării unei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
Casație și Justiție să analizeze întrunirea sau neîntrunirea elementelor constitutive ale unei infracțiuni într-o cauză concretă, contrar art. 475 din Codul de procedură penală. În enunțul întrebării din încheierea de sesizare, instanța se referă la "faptul că norma de incriminare nu întrunește cerințele de previzibilitate impuse de art. 7 din Convenție". Cu privire la acest enunț, se arată că, prin Decizia nr. 869/2011 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 7 septembrie 2011), Curtea Constituțională a respins
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
mai 2015, pronunțată în Dosarul nr. 35.515/212/2011, împotriva căreia a fost exercitată calea de atac, dosarul aflându-se pe rolul Curții de Apel Galați, hotărâre în care s-au reținut următoarele: "Modalitatea de redactare a normei de incriminare relevă faptul că infracțiunea de obținere pe nedrept a fondurilor europene este o formă atipică a infracțiunii de înșelăciune în convenții (art. 215 alin. 1 și 3 Cod penal din anul 1969). Latura obiectivă a acesteia se poate realiza fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 187/2012 ), din culpă, precum și datorită necunoașterii cu exactitate ori a imposibilității de cunoaștere a dispozițiilor legale ce reglementează condițiile de acordare a sprijinului financiar, lipsind deci elementul "relei-credințe" prevăzut în norma actuală de incriminare, situație în care sunt sau nu incidente dispozițiile art. 3 din Legea nr. 187/2012 ; 2. Dacă simplele neconcordanțe existente în documentele depuse de beneficiarii sprijinului financiar, precum și neatașarea în termen, la cererea acestora a tuturor documentelor necesare (depuse însă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
publice naționale aferente acestora; 3. În ipoteza unui răspuns negativ, dacă aceste situații mai pot fi apreciate că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 , motivat și de faptul că norma de incriminare nu întrunește cerințele de previzibilitate impuse de art. 7 din Convenție; 4. Dacă este dată cauza de neimputabilitate prevăzută de art. 30 alin. (5) din noul Cod penal atunci când eroarea asupra caracterului ilicit al faptei se datorează necunoașterii sau interpretării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]
-
anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 187/2012 ), din culpă, precum și datorită necunoașterii cu exactitate ori a imposibilității de cunoaștere a dispozițiilor legale ce reglementează condițiile de acordare a sprijinului financiar, lipsind deci elementul «relei-credințe» prevăzut în norma actuală de incriminare, situație în care sunt sau nu incidente dispozițiile art. 3 din Legea nr. 187/2012 ; 2. Dacă simplele neconcordanțe existente în documentele depuse de beneficiarii sprijinului financiar, precum și neatașarea în termen, la cererea acestora, a tuturor documentelor necesare (depuse însă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268154_a_269483]