3,607 matches
-
general infinit și nelimitat în sine însuși, el este ceva divin [41 td]. Putem spune că în vis se exprimă cele mai adînci ascunzișuri ale sufletului, chiar dacă, pe de altă [194] parte, acesta este nebun. Astfel se află, desigur, la indieni și conștiința ideii supreme, dar fragmentată și supusă unor idei nebuloase. Această îngemănare a existenței exterioare și a interiorității are la bază substanțialitatea absolută, ce nu s-a scindat încă datorită intelectului. Intelectul lipsește în India. Tocmai de intelect este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Tocmai de intelect este legat subiectul, care se distinge de obiecte și distinge obiectele unul de celălalt, iar acesta apar apoi legate într-un sistem inteligibil. Separația subiectului de obiecte și a acestora între ele nu există în schimb la indieni. Le lipsește această conexiune dintre lucrurile separate care au ceva interior, normativ, esențial, ceea ce în universalitatea sa s-a ridicat ca Dumnezeul abstract al chinezilor. Pentru indieni nu există o diferență între lucruri. Și astfel concepția índică este panteismul reprezentării
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
subiectului de obiecte și a acestora între ele nu există în schimb la indieni. Le lipsește această conexiune dintre lucrurile separate care au ceva interior, normativ, esențial, ceea ce în universalitatea sa s-a ridicat ca Dumnezeul abstract al chinezilor. Pentru indieni nu există o diferență între lucruri. Și astfel concepția índică este panteismul reprezentării și imaginației, nu panteismul filozofic al lui Spinoza, care consideră aceeași unică realitate ca nimic, nepăstrîndu-i decît substanța abstractă. Indienii nu se gîndesc tocmai la acest universal
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ridicat ca Dumnezeul abstract al chinezilor. Pentru indieni nu există o diferență între lucruri. Și astfel concepția índică este panteismul reprezentării și imaginației, nu panteismul filozofic al lui Spinoza, care consideră aceeași unică realitate ca nimic, nepăstrîndu-i decît substanța abstractă. Indienii nu se gîndesc tocmai la acest universal, în schimb conținutul lucrurilor îl introduc imediat și grosolan în universal. Este vorba de o substanță, toate individualizările prind nemijlocit viață și sînt însuflețite sub forma unor puteri anume. Materialul, conținutul senzorial, este
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
despre lume. Obiectele sînt tot pe atît de lipsite de sens, de existența ultimă integrantă a cauzei și efectului pe cît este de lipsit omul de statornicia existenței libere, pentru sine, de personalitate și de libertate [42 td]. Există la indieni o lume a reprezentării, o interioritate maximă, dar ea nu este formată din concepte, ci de o îmbinare a celor două extreme ale exteriorului și ale interiorului. Motivul fundamental este ideea de unicitate ce are la bază individul și conceptul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
generale, India cu China [...] în lumea indiană nu există, ca să ne exprimăm astfel, nici un obiect real stabilit care să nu fie transformat de îndată de imaginație în contrariul a ceea ce este pentru o conștiință rațională [...] cástele [...] despotismul statului [...]. La [197] indieni nu există o asemenea superstiție [ca la chinezi], întrucît ea este opusul înțelegerii raționale; în schimb, toată viața și reprezentarea lor despre viață nu sînt decît o superstiție, deoarece la ei totul este visare și sclavie în slujba acestei visări
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
care nu dispune decît de opiu, cu ajutorul căruia își creează o lume de visuri și o fericire asemănătoare nebuniei" [43 td]. La p. 170-172 din opera cu același nume, Hegel se oprește asupra budismului: "Ceea ce caracterizează toate populațiile asemănătoare cu indienii, în toată India, este faptul că sînt budiste. Spiritul indian se aruncă asupra tuturor formelor naturii și spiritului și include în sine atît cea mai primitivă senzualitate, cît și prefigurarea gîndirii celei mai adînci; realitatea devine astfel o sclavie a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
parte Dumnezeul lor a fost pentru ei un om, în timp ce pe de altă parte, mai este încă o dată om Dumnezeul pe care îl glorifică. Buddha, despre a cărui viață pămîntească se povestesc întîmplări ciudate, foarte bizare, preferate și de alți indieni, este a patra incarnare și trebuie venerat ca zeu. El a ajuns la nirvăna, adică la cea mai înaltă abstracție, în care totul este o fericire continuă. Această stare este legată de moarte și de aceea se spune că cine
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
chemat să reglementeze "diferențele dintre clasele sociale". Indivizii au valoare în măsura în care formează o familie și familiile în măsura în care formează o castă, de aceea lipsește o adevărată libertate personală: este vorba de sufletul claselor și castei, fără libertatea subiectivă a indivizilor. La indieni specificul există, dar nu ca determinări etice, ci ca determinări naturale, precum cástele. Datoria statului include mai multe activități: I o viață spirituală inteligentă, o viață religioasă și o viață științifică: aici este inclusă prima clasă; II o viață practică
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
oarecare, ce s-a transmis neschimbată din tată în fiu. Acest fapt a depins de localitatea în care a trăit respectivul trib. Se pare că brahmanii au venit din India de Nord; dar nu se știe cu precizie istorică. Oricum, indienii, care nu au o istorie proprie și nu sînt capabili de considerații istorice, nu ne furnizează nici o informație despre originea lor. Mai probabil ar fi că ele provin din decretul vreunui rege, care, avînd nevoie de multe lucruri, a stabilit
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nu este posibil iar valorile religioase diferă complet. Datoriile și drepturile nu aparțin omului ca atare, ci unei anumite caste. Totul este împietrit sub formă de diferențieri, iar deasupra acestei împietriri domnește bunul plac. Brahmanii dețin o poziție superioară iar indianul dintr-o altă castă trebuie să-l considere un zeu pe orice brahman, să îngenuncheze în fața lui și să-i spună: "Tu ești Dumnezeu"". Tot în volumul al II-lea al aceleiași opere, la p. 153 și următoarea, Hegel se
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
castă trebuie să-l considere un zeu pe orice brahman, să îngenuncheze în fața lui și să-i spună: "Tu ești Dumnezeu"". Tot în volumul al II-lea al aceleiași opere, la p. 153 și următoarea, Hegel se ocupă de religia indienilor. "În religia chineză și mongolă găsim originea unei înălțări de la substanță la spirit. În religia indiană spiritul atinge un grad mai înalt. Principiul activ este unitatea substanțială: aceasta este înmănuncheată în ideea de Unul care se divide în mai multe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
aibă propria lor etică, însă determinările particularităților lor, indivizii le primesc prin natură. După cum tipul de guvern are caracter arbitrar, tot așa și în religie domină arbitrarul, această instabilitate, care doar în tumultul fanteziei ajunge pînă la Unul. Religia, la indieni, este doar un vis, dat fiind că realitatea lor este atît de coborîtă. Spiritul nu poate atinge niciodată un punct fix la nivel superior; el se avîntă, desigur, dar cade înapoi imediat, în caracterul său limitat. El trăiește, într-adevăr
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
dar cade înapoi imediat, în caracterul său limitat. El trăiește, într-adevăr, în contemplarea unității individului cu universalul; dar, în timp ce la noi această unitate este produsul meditației care distinge lumea senzorială de cea spirituală și în diferențiere surprinde unitatea, la indieni unitatea nu este urmarea meditației, iar divinul se transformă imediat în determinarea naturală, în realitatea senzorială. [...] De aceea lucrurile lumii senzoriale sînt venerate ca divinități: soarele, luna, stelele, un om. Există desigur și la indieni reprezentări care aparțin într-o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
ajunge la o înțelegere exactă doar întrebîndu-ne ce este Brahman. Pe de altă parte nu este ușor, chiar prin numeroase prezentări să se ajungă la o idee clară asupra raportului lui Brahmă cu brahmanii și la descoperirea a ceea ce înțeleg indienii prin Brahman." Iată cum apreciază Hegel semnificația reală și adevărată a noțiunilor de Brahman sau Brahma: Întrebarea pe care ți-o pui este cum un popor atît de lipsit de substanțialitate spirituală poate deveni conștient de viața supremă, de ceea ce
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
apreciază Hegel semnificația reală și adevărată a noțiunilor de Brahman sau Brahma: Întrebarea pe care ți-o pui este cum un popor atît de lipsit de substanțialitate spirituală poate deveni conștient de viața supremă, de ceea ce este într-adevăr esență. Indienii își reprezintă Unul ca substanță lipsită de spirit, ca ceva existent, ca o materie în care materialul și spiritualul subzistă pur și simplu, fără o determinare clară. În acest Unul și Totul se află fundamentul concepției hinduse. Obiectivitatea are aici
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
îl cunoaște pe Dumnezeu mai ales prin intermediul naturii și deci punînd creațiile naturii mai presus de creațiile omului. Acestea din urmă sînt însă mereu ceva spiritual, iar spiritul este mai presus decît lucrurile naturale." De aici urmează concluzia finală: "Pentru indieni lumea este revelația trecătoare a Unului, manifestarea sa. Între numeroasele forme în care se manifestă Unul nu există nici o unitate. Omul nu-și are deloc locul între aceste forme diferite; și mai mult, întrucît omul se ridică din libertatea și
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
nici o unitate. Omul nu-și are deloc locul între aceste forme diferite; și mai mult, întrucît omul se ridică din libertatea și caracterul lor întîmplător, ele devin complet instabile pînă la a dispărea cu totul într-o fantasmagorie verbală. Pentru indian nu există nimic miraculos, pentru că nimic nu este stabil, motiv pentru care misionarii creștini nu știu cum să se folosească, în fața lui, de miracolele creștine. Următoarea dificultate ce se ivește în studierea religiei hinduse constă în a stabili care prezentare trebuie urmărită
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
trece de la cel mai vulgar lucru la cel mai elevat, de la sublim la oribil și la trivial. Dată fiind această confuzie, doar caracteristica generală poate fi desprinsă. Ceea ce trebuie să facem este să reținem ceea ce este esențial din aceste vise. Indienii, în ceea ce-i privește, nu sînt capabili de asta. Unul este ceea ce nu are conținut. Inducîndu-i un conținut, esența lui ar trebui fixată; dar asta nu se poate întîmpla pentru că atunci s-ar exclude visarea. Doar prin intermediul stării de veghe
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sînt capabili de asta. Unul este ceea ce nu are conținut. Inducîndu-i un conținut, esența lui ar trebui fixată; dar asta nu se poate întîmpla pentru că atunci s-ar exclude visarea. Doar prin intermediul stării de veghe obiectele suferă delimitări stabile; dar indianul nu ajunge în această stare și propria lui încercare de a deveni conștient nu poate fi decît o luptă visătoare în care orice sfîrșit conduce spre opusul său." În continuare, sînt făcute aprecieri asupra religiei naturale a indienilor (p. 158
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
stabile; dar indianul nu ajunge în această stare și propria lui încercare de a deveni conștient nu poate fi decît o luptă visătoare în care orice sfîrșit conduce spre opusul său." În continuare, sînt făcute aprecieri asupra religiei naturale a indienilor (p. 158): "Una din extremele religiei indienilor este materialitatea acestei religii, faptul că ea este o religie naturală, care invocă adorarea obiectelor din natura imediată. Dintre acestea, primul este soarele. Rugăciunea principală a brahmanilor, pe care ei trebuie să o
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
stare și propria lui încercare de a deveni conștient nu poate fi decît o luptă visătoare în care orice sfîrșit conduce spre opusul său." În continuare, sînt făcute aprecieri asupra religiei naturale a indienilor (p. 158): "Una din extremele religiei indienilor este materialitatea acestei religii, faptul că ea este o religie naturală, care invocă adorarea obiectelor din natura imediată. Dintre acestea, primul este soarele. Rugăciunea principală a brahmanilor, pe care ei trebuie să o spună de mai multe ori pe zi
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
zi și pe care o țin în mare secret față de englezi, este adresată soarelui. Acestuia i se adaugă astrele, munții în special Himalaya din care se naște sacrul Gange; și acesta însuți venerat ca divinitate, la fel cu alte fluvii. Indienii cheltuiesc mult pentru a-ți procura apa din aceste fluvii; un nabab este chiar precedat de un elefant special, cu o încărcătură de apă din Gange. În afară de acestea sînt venerate ca divinități și animalele, în special maimuțele: în Rămăyana, prințul
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lui Răma. Acestea sînt adeseori doar imagini; dar există și un oraș al maimuțelor, care au sacerdoți în slujba lor. Dumnezeu este considerat înainte de toate ca ceva viu: soarele, rîurile, maimuțele, vacile, în general toate obiectele naturale sînt divinități ale indienilor. Mai ales sînt considerate divinități, cel puțin conform unor concepții, focul, aerul și soarele: acestea ar constitui baza tuturor celorlalte divinități. Astfel, conținutul concret este lipsit de spirit și risipit și mod haotic, fără a mai reveni la idealitatea pură
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Dumnezeu a apărut ca om, iar aceste întrupări omenești sînt întotdeauna personaje istorice, care au pricinuit schimbări și au adus cu ele epoci noi. Puterea de procreație constituie și ea o formă substanțială, iar în excavațiile, în grotele și pagodele indienilor se găsește totdeauna lingamul, forța de procreație masculină și lotusul, cea feminină; chiar muntele Meru, din care izvorăsc toate fluviile, nu este altceva decît imaginea unui lingam. De acest aspect al religiei este legat un cult, care are același conținut
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]