2,126 matches
-
des Français. Évolution de 1980 à 2000, Paris, Armand Colin (în ediție). COTTLE, T The Prospect of Youth. Contexts for Sociological Inquiry, Boston, Little, Brown and Co. , 1972. DANSETTE, A. Mai 1968, Paris, Plon, 1971. DUMONT, L. Essais sur l'individualisme. Une perspective anthropologique sur l'idéologie moderne, Paris, Le Seuil, 1983. DUVIGNAUD, J. La planète des jeunes, Paris, Stock, 1975. ESTER, P., HALMAN, L. și MOOR, R. de The Individualizing Society. Values Change in Europe and North America, Tilburg, Tilburg
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
1978). LEFÈVRE, J. și GEORGES, J. Trente-cinq années de notre monde. Les temps contemporains: 1945-1980, Tournai, Casterman, 1982. LE GOFF, J. -P. Mai 1968, l'héritage impossible, Paris, La Découverte, 1998. LIPOVETSKY, G. L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Paris, Gallimard, 1983. LODGE, D. Pensées secrètes, trad. fr. Paris, Rivages, 2002 (ediția engleză, 2001). MACRIDIS, R. C. și BROWN, B. E: Comparative Politics. Notes and Readings, Homewood (III), The Dorsey Press, a IV-a ediție, 1972. RIESMAN, D.
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
116-117, 130, 146, 203, 212, 235 Grup de referință, 37 H Hedonism, 114, 122, 129, 131, 141, 204 I Ideologii, 24, 36, 44, 92, 108, 167, 188, 207, 228 Iluminism (secolul Luminilor), 113, 119, 126, 148, 154-155, 167-169, 176, 224 Individualism, 19, 114, 121-123, 125-126, 138, 162, 204 Incubație, 33, 35, 115 Integrare, 80, 91, 98, 102, 106-107, 125, 152 Inteligență, 150, 154, 156, 158, 167, 193 Intensitate, 26, 61, 68, 72, 77-79, 83, 85, 97, 106, 122, 129, 131, 189-190
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sau transformări instituționale, este perioada finalizării trecerii de la feudalism la capitalism, este perioada marilor contradicții între "țara reală" și straturile parazitare, beneficiarele "țării legale", cum zicea Eminescu 10. În acest sens, Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade: "Individualismul european, trecut în imitația românească, în loc de a produce opere minunate, ca în Apus, a produs opere mediocre. [...] Pe câmpul economic, individualismul apusean, în loc de a deștepta spiritul capitalismului întreprinzător, a deșteptat poftele la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
beneficiarele "țării legale", cum zicea Eminescu 10. În acest sens, Motru oferă o imagine-frescă, foarte sugestivă, a acelei perioade: "Individualismul european, trecut în imitația românească, în loc de a produce opere minunate, ca în Apus, a produs opere mediocre. [...] Pe câmpul economic, individualismul apusean, în loc de a deștepta spiritul capitalismului întreprinzător, a deșteptat poftele la prădare a avutului public. [...] Europenizarea a adus după sine, la noi, o industrie parazitară; un comerț bancar putred; o agricultură care ocolește munca pământului și trăiește din legi de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
autorealizare, putere, securitate, conformitate, tradiție, benevolență, universalism. Acestea sunt structurate pe două dimensiuni: deschidere la schimbare versus conservatorism și concentrare asupra sinelui versus transcendența sinelui (Schwartz, 1994, 2006). Modelul lui Hofstede propune cinci dimesiuni ale culturii: distanța socială, evitarea incertitudinii, individualism versus colectivism, masculinitate versus feminitate și orientarea către viitor (pentru detalii, vezi Hofstede, 2001). Așa cum am anunțat și mai sus, nu ne vom raporta la acest model, datorită faptului că nu deținem date care să permită construcția indicatorilor propuși de
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
includ 399 de subiecți în 1993, 369 în 1999, respectiv 486 în 2005. 14 Adică pe baza itemilor care pot fi regăsiți în toate cele trei chestionare și baze de date EVS/WVS, 1993, 1999, 2005. 15 "Acestui tip de individualism precizează autorii nu îi lipsește spiritul comunitar și angajarea socială și nu trebuie interpretat în termeni de egoism, narcisism, hedonism sau relativism etic" (Arts ș.a., 2003:31). 16 Modul practic de construcție a acestor indicatori e descris în Anexa III
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
care modelează orice persoană pot fi interpretate prin cele cinci dimensiuni culturale menționate de Geert Hofstede și Gert Jan Hofstede (2005) și care demonstrează relații (binare) între membrii aceleiași comunități culturale sau ale unor comunități diferite: indexul distanței față de putere, individualism, masculinitate, indexul de evitare a incertitudinii și orientare pe termen lung. Existența unei comunități sociale sau a unei organizații se bazează pe o interdependenta a cinci variabile care formează circuitul culturii, coexistând în strânsă legătură cu economia (du Gay 2006
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
interpreted through the five cultural dimensions mentioned by Geert Hofstede and Gert Jan Hofstede (2005) and which prove the existence of some (binary) relations between the members of the same cultural community or of some different communities: power distance index, individualism, masculinity, uncertainty avoidance index, long-term orientation. The existence of a social community relies on the interdependence of five variables (production, consumption, regulation, representation, identity) which form the circuit of culture (du Gay 2006) and which are în close connection to
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
comportamentale (ritualuri, jocuri); B. Coduri textuale: coduri științifice (matematică, medicina), coduri estetice (arte: poezie, pictură, muzica; curente: realism, clasicism), coduri stilistice, retorice, de gen (descriere, narațiune, figuri retorice), coduri mass-media (radio, televiziune, film, ziare, reviste); C. Coduri interpretative: coduri ideologice (individualism, liberalism, feminism, rasism, capitalism, feminism) 3 *** Dicționar de terminologie literară (1970), București, Editura Științifică, p. 170. 4 În articolul "Discourse Analysis", Zellig Harris prezintă metodă aplicată în analiza de discurs ca fiind compusă din următorii pași: delimitarea elementelor în contexte
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
pe cei care ar putea fi tentați de atâta opulență. În toate aceste țări în care individualul primează asupra colectivului, întreprinderea privată asupra statului, concurența asupra protecției sociale, piața asupra reglementărilor, este paradoxal să observăm în ce măsură marii burghezi, partizani ai individualismului teoretic, adoptă în ceea ce-i privește un colectivism practic. Pentru a construi un mediu social și un cadru de viață ieșit din comun, acești suporteri ai liberalismului economic și ai inițiativei individuale fac apel la forme colective, precum lotizarea sau
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
trebuiau să asigure un bun control al cheltuielilor și supravegherea și administrarea unui personal numeros. Și, mai ales, erau responsabile de menținerea și dezvoltarea relațiilor și alianțelor familiale. Altfel spus, erau gardienele capitalului social [Rundquist, 1989]. Sporturile În mica burghezie, individualismul practic rezultă într-un cult al individului și corpului său. Unele cluburi de gimnastică au putut astfel să-și facă publicitatea cu sloganul: "Am întâlnire cu mine". În mediul marii burghezii, sportul este cel mai adesea o activitate mondenă, adică
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
nega existența claselor antagoniste. Burghezia nu există numai la modul obiectiv al clasei în sine, dar în calitate de clasă pentru sine există doar la modul practic, pentru că refuză teoretizarea care i-ar permite să construiască reprezentările adecvate poziției sale de clasă. Individualism și colectivism Individualismul teoretic și colectivism practic în burghezie Existența unor patrimonii importante, atât profesionale, cât și familiale, tinde să constituie habitusul de mare burghez ca trebuind să asigure, în mod prioritar, responsabilitatea administrării și transmiterii acestor averi. Grupul este
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
antagoniste. Burghezia nu există numai la modul obiectiv al clasei în sine, dar în calitate de clasă pentru sine există doar la modul practic, pentru că refuză teoretizarea care i-ar permite să construiască reprezentările adecvate poziției sale de clasă. Individualism și colectivism Individualismul teoretic și colectivism practic în burghezie Existența unor patrimonii importante, atât profesionale, cât și familiale, tinde să constituie habitusul de mare burghez ca trebuind să asigure, în mod prioritar, responsabilitatea administrării și transmiterii acestor averi. Grupul este astfel mobilizat în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
limitelor de grup este afișată fără rețineri. Aceeași transparență a motivațiilor și comportamentelor se regăsește în grija pentru formarea moștenitorilor, pregătiți să devină capabili să asume sarcinile care îi așteaptă. Deși manifestă acest colectivism practic, ideologia avansată este cea a individualismului. Referința la piață, la concurență, la competiție apare ca o dominantă în discursul dominanților, în timp ce practicile lor se plasează departe de acest individualism teoretic. Pentru că este vorba despre clasa dominantă, practica se poate debarasa de teorie, sau mai bine, se
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
capabili să asume sarcinile care îi așteaptă. Deși manifestă acest colectivism practic, ideologia avansată este cea a individualismului. Referința la piață, la concurență, la competiție apare ca o dominantă în discursul dominanților, în timp ce practicile lor se plasează departe de acest individualism teoretic. Pentru că este vorba despre clasa dominantă, practica se poate debarasa de teorie, sau mai bine, se poate ascunde în spatele paravanului ideologic al unei teoretizări care contrazice realitatea concretă a clasei. Libera concurență este departe de a fi realizată în
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
ale pieței matrimoniale. Egalitatea de șanse este chiar sistematic atacată de instituțiile ad hoc cu care clasa s-a dotat școlile de elită și rallye-urile care practică ostracismul social. Proclamarea existenței clasei ar fi nu numai inutilă, ci și contra-productivă, individualismul teoretic putând funcționa perfect în paralel cu colectivismul practic, iar ideologia liberală fiind cel mai bun discurs autojustificativ pe care îl poate ține clasa mobilizată. Această ideologie a concurenței și a legii pieței permite, sub aparența formală a unei egalități
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
în toate formele sale, nu ar falsifica în mod radical întrecerea, cei porniți de pe ultimele locuri folosindu-și toate puterile pentru ca, în cel mai bun caz, să mențină doar aceeași diferență cu care au pornit din start. Clasele mijlocii: triumful individualismului Cu clasele mijlocii tradiționale, artizani și comercianți, și cele legate de profesii care s-au dezvoltat mult după Eliberare, medici și profesii liberale, ne aflăm într-un alt cadru, în care individualismul teoretic și individualismul practic se conjugă adesea. Dacă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
care au pornit din start. Clasele mijlocii: triumful individualismului Cu clasele mijlocii tradiționale, artizani și comercianți, și cele legate de profesii care s-au dezvoltat mult după Eliberare, medici și profesii liberale, ne aflăm într-un alt cadru, în care individualismul teoretic și individualismul practic se conjugă adesea. Dacă sociabilitatea este încă intensă, ea reprezintă mai ales ocazia de a afirma originalitatea indivizilor liberi într-o comunitate profund preocupată de obiectivul reușitei, de realizarea individuală și de afirmarea sinelui. Negând grupurile
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
din start. Clasele mijlocii: triumful individualismului Cu clasele mijlocii tradiționale, artizani și comercianți, și cele legate de profesii care s-au dezvoltat mult după Eliberare, medici și profesii liberale, ne aflăm într-un alt cadru, în care individualismul teoretic și individualismul practic se conjugă adesea. Dacă sociabilitatea este încă intensă, ea reprezintă mai ales ocazia de a afirma originalitatea indivizilor liberi într-o comunitate profund preocupată de obiectivul reușitei, de realizarea individuală și de afirmarea sinelui. Negând grupurile și determinismele, afirmând
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
a personalului mediu și superior și a micilor întreprinzători sau a profesiilor independente există desigur diferențe foarte mari. Dar, sub forma micii întreprinderi familiale, sub forma carierei sau a creației, ideea de realizare este mereu prezentă. Este vorba despre un individualism pozitiv. Individul este somat să fie el însuși și deci să se inventeze, să își construiască identitatea prin toate mijloacele. Noul sistem de norme care "incită pe fiecare la inițiativă individuală, cerându-i să devină el însuși" [Ehrenberg, 1998, p.
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cerându-i să devină el însuși" [Ehrenberg, 1998, p. 10] este mai ales rezultatul efortului membrilor acestor clase mijlocii, condamnate, prin poziția lor în spațiul social, să intre în concurență mai întâi cu cei care le sunt cei mai apropiați. Individualismul negativ al claselor populare O mișcare masivă de "dezafiliere" domină mediul popular, după o perioadă în care protecția socială și formele colective de organizare (sindicate și partide) se aflau la baza proceselor de agregare. Ar mai trebui să adăugăm elemente
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
dimensiunea culturală a acestei memorii. Or, toate aceste elemente sunt astăzi, în mare parte, caduce [Pinçon, 1987; Beaud, Pialoux, 1999]. Clasele populare nu mai formează un grup conștient și solidar, precum marea burghezie. Nici nu mai sunt investite cu acest individualism pozitiv al claselor mijlocii, visând la reușită, la carieră și la creație. Dimpotrivă, clasele populare trăiesc un individualism negativ, după cum scria Robert Castel. Cultura individului și a performanței nu îi privește. "Vedem dezvoltându-se un altfel de individualism, de masă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Pialoux, 1999]. Clasele populare nu mai formează un grup conștient și solidar, precum marea burghezie. Nici nu mai sunt investite cu acest individualism pozitiv al claselor mijlocii, visând la reușită, la carieră și la creație. Dimpotrivă, clasele populare trăiesc un individualism negativ, după cum scria Robert Castel. Cultura individului și a performanței nu îi privește. "Vedem dezvoltându-se un altfel de individualism, de masă de această dată, [...] care apare ca o metamorfoză a individualismului "negativ" dezvoltat în interstițiile societății preindustriale. [...] Am putea
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
cu acest individualism pozitiv al claselor mijlocii, visând la reușită, la carieră și la creație. Dimpotrivă, clasele populare trăiesc un individualism negativ, după cum scria Robert Castel. Cultura individului și a performanței nu îi privește. "Vedem dezvoltându-se un altfel de individualism, de masă de această dată, [...] care apare ca o metamorfoză a individualismului "negativ" dezvoltat în interstițiile societății preindustriale. [...] Am putea astfel vedea în exemplul ideal tipic al tânărului toxicoman din cartierul mărginaș omologul formei de dezafiliere incarnat de vagabondul societății
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]