1,115 matches
-
Spector et al., 2001a). 8.3.8. Germania Germanii exprimă tendințe individualiste clare, trăsătură demonstrată de G. Hofstede, dar și de studii mai recente. Ancheta de teren coordonată de Darwish și Huber (2003, p. 53) demonstrează prevalența speciilor comportamentului social individualist atît în ce privește subscala verticală (care asociază tendința spre autonomie, cu acceptarea inegalității și ierarhiei sociale), cît și în cea orizontală (care evocă distanțe sociale minime și o relație ierarhică slabă, tendință de autonomie, combinată cu idealul de egalitate socială). 8
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturile colectiviste, orizontalul se referă la o unitate asemenea coeziunii sociale, în timp ce dimensiunea verticală se definește prin sacrificiul personal în favoarea in-grupului și în "a-ți face partea ta" din datoria față de grup. Atît în culturile colectiviste, cît și în cele individualiste, verticalul acceptă diferențele de status și proclamă inegalitatea, devenită convergentă cu self-ul diferit. Dimensiunea orizontală susține mecanismul unei omogenizări a oamenilor în registrul atributelor și statusurilor împărtășite, devenind un concept consonant cu ideea de self identic. Rezumînd, a fi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Ember, Levinson, 1991; Triandis, 1995). Convențional, există două tipuri: culturi "complexe" și culturi "simpliste". Culturile "complexe" sînt asociate libertinajului cultural, iar cele "simpliste" încurajează constrîngerea culturală. 8.5.3. Socializarea Socializarea copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu cei din culturile individualiste. Cu alte cuvinte, familiile colectiviste sînt "mai calde" față de copii, dar manifestă și mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
8.5.3. Socializarea Socializarea copiilor cunoaște diferențe semnificative în culturile colectiviste față de cele individualiste. în culturile colectiviste, copiii sînt îmbrățișați mai mult, tratați cu tandrețe, sărutați mai frecvent, dar au mai puțină libertate și autonomie în comparație cu cei din culturile individualiste. Cu alte cuvinte, familiile colectiviste sînt "mai calde" față de copii, dar manifestă și mai mult control asupra acestora. Copiii colectiviști sînt mai puțin încurajați să-și exteriorizeze emoțiile, să spună "ce simt" în variate situații. Mai ales dacă familiile colectiviste
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale vieții, inclusiv în luarea deciziilor importante etc.). Cu toate acestea, cultura colectivistă pune accentul pe relațiile interpersonale, contrabalansînd prin nevoia de armonizare a raporturilor cu "celălalt" eventualul exces tipic individualist al autonomiei personale "cu orice preț". Copiii din culturile individualiste, așadar, sînt adesea lăsați să își aleagă singuri un mod de a trăi, un mod de a fi, după ce, în prealabil, le-au fost schițate niște reguli generale, pe care au dreptul să le ignore fără să primească o sancțiune
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mod de a fi, după ce, în prealabil, le-au fost schițate niște reguli generale, pe care au dreptul să le ignore fără să primească o sancțiune severă din partea părinților pentru curajul lor. încurajați spre a fi autonomi, copiii din familiile individualiste sînt cei care își exprimă liber trăirile, dorințele, fiind și tratați fiecare în parte ca o persoană distinctă. Independența este valorizată și încurajată. Cultura individualistă pune accentul pe realizarea personală. 8.5.4. Clasa socială în toate societățile, clasele sociale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sancțiune severă din partea părinților pentru curajul lor. încurajați spre a fi autonomi, copiii din familiile individualiste sînt cei care își exprimă liber trăirile, dorințele, fiind și tratați fiecare în parte ca o persoană distinctă. Independența este valorizată și încurajată. Cultura individualistă pune accentul pe realizarea personală. 8.5.4. Clasa socială în toate societățile, clasele sociale cu o condiție mai modestă tind să fie colectiviste, în timp ce clasele înalte sînt precumpănitor individualiste (Triandis, 1995). Acest aspect va corela semnificativ și cu modul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ca o persoană distinctă. Independența este valorizată și încurajată. Cultura individualistă pune accentul pe realizarea personală. 8.5.4. Clasa socială în toate societățile, clasele sociale cu o condiție mai modestă tind să fie colectiviste, în timp ce clasele înalte sînt precumpănitor individualiste (Triandis, 1995). Acest aspect va corela semnificativ și cu modul în care părinții își vor crește copiii. Astfel, cei din clase sociale superioare vor avea tendințe individualiste, valorizînd realizarea personală și creativitatea, în vreme ce cei proveniți din clasele sociale inferioare vor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o condiție mai modestă tind să fie colectiviste, în timp ce clasele înalte sînt precumpănitor individualiste (Triandis, 1995). Acest aspect va corela semnificativ și cu modul în care părinții își vor crește copiii. Astfel, cei din clase sociale superioare vor avea tendințe individualiste, valorizînd realizarea personală și creativitatea, în vreme ce cei proveniți din clasele sociale inferioare vor face presiuni asupra copiilor în direcția obedienței și respectării normelor. 8.5.5. Educația Implicarea în experiențe educaționale diverse și complexe va mări propensiunea oamenilor spre valori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în echipă, cu atît crește mai mult nevoia de conformare la nevoile celorlalți și deci tendința spre colectivism. 8.5.7. Experiența călătoriilor în străinătate Unul din marile avantaje ale călătoriilor este exersarea unor experiențe diverse, care favorizează însușirea valorilor individualiste. A trăi în străinătate provoacă o creștere a probabilității de a decide în legătură cu propriul stil de viață și acest fapt conduce la individualism. 8.6. Caracteristici personale care se află în relație cu dimensiunea individualism-colectivism Triandis și Suh (2002, p.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a semnalat cum contrastul dintre colectivism și individualism furnizează un cadru de referință util pentru explicarea diferențelor interculturale privind această interacțiune. Ansamblul cercetărilor tematice aduce cu sine dovezi consistente ce indică diferențe semnificative în ce privește procesele psihologice fundamentale între membrii culturilor individualiste și colectiviste. Astfel, diferențe au fost observate în procese ca: învățarea, întărirea și perceperea socială (Bond, Forgas, 1984, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49), motivarea, trăirea afectivă și exprimarea emoțiilor (Kitayama et al., 1997; Triandis, Suh, 2002; Suh et al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Vîrsta Printr-un studiu specific (Triandis, 2000), s-a dovedit că, pe măsură ce înaintăm în vîrstă, valorizăm din ce în ce mai mult stabilitatea relațiilor sociale, devenind mai colectiviști. 8.6.2. Autopercepția Analizînd mecanismele autopercepției în două culturi diferite una colectivistă (Japonia) și una individualistă (Statele Unite ale Americii), studiile arată că percepția socială la individualiști se focalizează pe un set de atribute focalizate strict pe individ, în timp ce în cultura colectivistă ele se referă la relațiile individului cu cei din jur. Răspunsurile date de subiecții japonezi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
realiste, în sensul unei supraestimări autoreferențiale. Conform concluziilor studiului lor, Markus și Kitayama (1991) au descoperit c\ americanii au o tendință foarte puternică spre a se caracteriza în termeni ce privesc atributul de "falsă unicitate". Aceștia, ca reprezentanți ai culturii individualiste în studiul amintit, declară că au mai multe calități decît defecte, respectiv "se văd" ca aparținîndu le o serie de atribute pozitive, excluzînd implicit în definirea de sine atribute negative. Toate aceste aspecte duc la concluzia că, în general, individualiștii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
manifestă interes față de nevoile celorlalți, încercînd să le inducă acestora o stare de bine psihologică. în general, în culturile colectiviste există mai mult interes pentru consistență cognitivă. Legătura comportament-atitudini este mai slabă în culturile colectiviste și relativ puternică în culturile individualiste (Triandis, 1995, p. 73). Subiecții din culturile colectiviste percep mediul înconjurător mai degrabă inflexibil (accentul e pus pe norme, obligații, îndatoriri stabile) și se văd pe sine ca adaptabili și mai puțin capabili de schimbare. Indivizii din culturile individualiste se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturile individualiste (Triandis, 1995, p. 73). Subiecții din culturile colectiviste percep mediul înconjurător mai degrabă inflexibil (accentul e pus pe norme, obligații, îndatoriri stabile) și se văd pe sine ca adaptabili și mai puțin capabili de schimbare. Indivizii din culturile individualiste se autoevaluează ca fiind mai flexibili (accentul e pus pe atitudini, personalitate, drepturi stabile) și privesc "natural" mediul social ca schimbător (de exemplu, dacă nu "le place" locul de muncă, îl schimbă cu mai multă ușurință decît individualiștii) (Triandis, Suh
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Lotul din Asia de Est face în mai mare măsură atribuiri dispoziționale decît lotul vestic. Choi, Nisbett și Smith (2000), precum și Nisbett și colaboratorii (2001) au constatat că asiaticii estici (colectiviști) manifestă o toleranță mai mare față de contradicții decît americanii (individualiști) și astfel sînt mai puțin surprinși decît aceștia de inconsistență. Autorii sugerează că gîndirea logică a americanilor prezintă avantaje în dezvoltarea științei, în timp ce gîndirea mai holistă a esticilor prezintă avantaje pentru menținerea ordinii interpersonale și a armoniei în grup (exprimată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sînt centrate pe ceilalți și sînt de scurtă durată (se mențin atît timp cît ei se află în situația respectivă), iar în cazul individualiștilor, sînt centrate pe ei înșiși și sînt de lungă durată. Prototipul afectiv experimentat de colectiviști și individualiști pare a fi diferit. într-o serie de studii realizate de Kitayama și colaboratorii (1995) și Mesquita (2001), americanii au raportat mai multe emoții pozitive de dezangajare, distanțare de ceilalți (superioritate, mîndrie, egocentrism), în timp ce japonezii activau mai multe emoții pozitive
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferența între conținutul emoțiilor și importanța pe care individualiștii și colectiviștii o atribuie experiențelor lor emoționale ca întreg par să difere. De exemplu, Suh și colaboratorii (1998) au evidențiat că emoțiile sînt predictori puternici pentru satisfacția în viață în culturile individualiste, în timp ce pentru culturile colectiviste predictori mai influenți se arată a fi normele sociale (aprobarea de către ceilalți). în egală măsură, se constată că în culturile individualiste factorii emoționali (precum cei angajați într-o relație de dragoste) joacă un rol mai însemnat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
colaboratorii (1998) au evidențiat că emoțiile sînt predictori puternici pentru satisfacția în viață în culturile individualiste, în timp ce pentru culturile colectiviste predictori mai influenți se arată a fi normele sociale (aprobarea de către ceilalți). în egală măsură, se constată că în culturile individualiste factorii emoționali (precum cei angajați într-o relație de dragoste) joacă un rol mai însemnat în deciziile personale majore (cum ar fi căsătoria), decît în culturile colectiviste. De asemenea, există diferențe semnificative între cele două tipuri de culturi în modul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Green și colaboratorii (1997) au remarcat că individualiștii și colectiviștii au surse diferite de stimă de sine: succesul și realizările personale față de valorile legate de familie, respectiv realizările de grup. 8.6.8. Starea de bine psihologică Indivizii din culturile individualiste au în general o stimă de sine mai bună și sînt mai optimiști decît indivizii din culturile colectiviste, iar acești factori sînt asociați cu starea de bine subiectivă (Triandis, Suh, 2002, p. 143). Triandis (2000, p. 224) a propus o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în viață și autoacceptarea sinelui. 8.6.9. Comportamentul social Indivizii din culturile colectiviste aparțin grupurilor ca rezultat al unui drept obținut prin naștere sau căsătorie, ca urmare a asumării unor roluri prescrise (precum în India). Pentru cei din culturile individualiste, apartenența la un grup trebuie cîștigată (Triandis, Suh, 2002, p. 143). Colectiviștii își dezvoltă rareori abilitățile necesare pentru a intra în noi grupuri, spre deosebire de individualiști: aceștia stabilesc de obicei cu repeziciune relații cu "celălalt" diferit, care durează pe termen lung
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de exemplu, modul în care persoanele răspund la cererea de participare la un sondaj de piață. S-a observat că persoanele din culturile colectiviste sînt influențate de argumente ale dovezilor sociale (precum participarea prietenilor la același sondaj). Cei din culturile individualiste sînt mai influențați de argumente de tipul angajării/consistenței (de exemplu, de participarea la un sondaj similar în trecut). în locuri destinate recreerii, grupul din cultura colectivistă are structura stabilă, este relativ mare (mai mult de trei persoane) și se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
din cultura colectivistă are structura stabilă, este relativ mare (mai mult de trei persoane) și se întrunește des. Astfel, în timpul recreerii, subiecții din culturile colectiviste tind să angajeze activități în comun cu membrii familiei și prietenii, în timp ce subiecții din culturile individualiste tind să angajeze activități individuale. Grupul de recreere tipic pentru individualiști are alcătuire variabilă, este cel mai adesea redus (două sau trei persoane) sau foarte mare, iar prilejurile reale de intercunoaștere autentică sînt rare. De altfel, cocktail party a fost
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
consideră că există trei coduri morale potențiale, care se referă la: comunitate, autonomie și divinitate. Codurile ce țin de comunitate sînt importante în mod deosebit pentru membrii culturilor colectiviste, în timp ce codurile legate de autonomie sînt importante pentru cei ai culturilor individualiste. Ele provoacă emoții diferite. Violarea codurilor comunale, inclusiv ale ierarhiei, provoacă dispreț, cădere în dizgrație, iar violarea codurilor legate de autonomie (precum cele regăsite în drepturile individului) provoacă furie. Violarea codului legat de credințele religioase (puritate, castitate) generează dezgust (Triandis
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
față de persoana pe care o ajută. Exprimarea moralității într-o cultură colectivistă este mult mai contextuală, iar valoarea supremă tacită e reprezentată de binele colectivității. în consecință, a minți devine un comportament mai acceptabil în culturile colectiviste decît în cele individualiste, dacă scopul minciunii este salvarea reputației sau sprijinirea propriului grup. Există moduri "tradiționale" de a minți, care sînt activate prin mecanismul aceleiași etici implicite drept comportamente "corecte". De exemplu, atunci cînd oamenii au un simț puternic de autodeterminare tendință caracteristică
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]