3,661 matches
-
se află în individualitatea racordată la un ideal cultural, dar, indirect, ea se află în mediul cosmic și în cultura cea mai rafinată. Nici una dintre aceste două determinări nu poate fi negată fără a anula vocația însăși. Dispozițiile sufletești ale individualității posibile prin cele ale poporului se transformă în energii atunci când formează o unitate cu idealul cultural. Unii interpreți ai filosofiei lui C. Rădulescu-Motru valorizează peste măsură elementul natural al genezei vocației, fiindcă aceasta "este cerută de rațiuni mai adânci chiar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
creațiile nu pot să apară oricum, ci într-o ordine potrivită unei "logici" culturale. Rolul vocației este de a asigura această evoluție determinată a spațiilor culturale. Puterea sa este și limita sa. Originată în spontaneitatea acordului dintre dispozițiile sufletești ale individualității și idealul cultural, vocația funcționează determinat, adică potrivit "logicii" culturale. Prin urmare, în orice moment istoric sunt necesare anumite opere culturale și, în consecință, anumite personalități vocaționale. Acestea semnalează, cum afirmam mai sus, prezența în lume a unui mod existențial
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
233. Vocația valorifică dispozițiile creative din fondul sufletesc al "totalității". De altminteri, aceste dispoziții creative devin astfel numai prin activarea lor vocațională, așa încât cunoașterea și stăpânirea naturii, adică exercițiul vocației, sunt căile prin care dispozițiile sufletești ale "totalității", închise în individualități, devin energii. Puterea vocației nu rezidă însă în aceste individualități, ci în racordarea lor la un ideal. Fiecare spațiu cultural determinat valoric: știință, artă, religie, metafizică etc. se îmbogățește cu opere ale unor vocații specifice (tipuri de personalități vocaționale). Aceasta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
De altminteri, aceste dispoziții creative devin astfel numai prin activarea lor vocațională, așa încât cunoașterea și stăpânirea naturii, adică exercițiul vocației, sunt căile prin care dispozițiile sufletești ale "totalității", închise în individualități, devin energii. Puterea vocației nu rezidă însă în aceste individualități, ci în racordarea lor la un ideal. Fiecare spațiu cultural determinat valoric: știință, artă, religie, metafizică etc. se îmbogățește cu opere ale unor vocații specifice (tipuri de personalități vocaționale). Aceasta pentru că operele culturale sunt produse prin activarea funcțiilor sufletești aflate
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
considerată a fi sui generis; "ea servește la conservarea specificului etern pe care-l are fiecare popor în sufletul său"234. Câmpul de experiență al vocației este vast, însă nu toate actele muncii și cunoașterii sunt opere originale, vocaționale; nici individualitățile, fie ele talentate, nu sunt, toate, vocații. Pentru a distinge omul de vocație în mulțimea de oameni ai unui timp istoric trebuie să avem o bună descriere a sa și o formulare satisfăcătoare a criteriilor de diferențiere față de omul obișnuit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
obiective", iar știința educației, în general, științele omului, cunoscând determinismul sufletesc, vor putea înlesni producerea vocațiilor și, lucru încă mai demn de luat în seamă, vor împiedica risipirea energiilor vocaționale. În alte cuvinte, știința educației are rostul de a descoperi individualitățile înzestrate vocațional și de a le sprijini în desăvârșirea lor ca vocații. Un rol necesar, pentru viața unui popor, fiindcă în absența vocațiilor individuale așadar și în absența unei "tehnici" care le favorizeze constituirea, așa cum pare a fi știința educației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conștiinței, traducere de Diana Morărașu, Editura Institutul European, Iași, 1992. BERTRAM, E., Nietzsche. Încercare de mitologie, traducere de Ion Nastasia și Maria Nastasia, Editura Humanitas, București, 1998. BIBERI, Ion , Essai sur la condition humaine, Editura Litera, Bucarest, 1973. BIBERI, Ion, Individualitate și destin, vol. II, Fundația "Regele Mihai I", București, 1945. BLAGA, Lucian, Aspecte antropologice, în Opere 11, Editura Minerva, București, 1988. BLAGA, Lucian, Ființa istorică, în Opere 11. BLAGA, Lucian, Automatul doctrinelor, în vol. Ceasornicul de nisip, Editura Dacia, Cluj
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
este revelata în fond în scenele de ansamblu: scenă asasinatului, scena banchetului sau a halucinațiilor care sunt atacabile. Numai două arii din finalul operei sunt manifestări ale propriei voinți. În schimb, Lady Macbeth, are mai multe ocazii să și dezvăluie individualitatea să specifică și poate unică, în cavatine, arii, cântecul de pahar și scenă nebuniei”. Insistența lui Verdi că rolul Lady Macbeth trebuie să fie interpretat de o cântăreață cu o tonalitate deformata, chiar urâtă, depășea în timp cu mult uzanțele
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
intitulată Calul verde. Lectura textului a fost asigurată de actorii Dorina Lazăr, Anca Neculce, George Bănică și Nicolae Ivănescu, de la Teatrul Giulești. Ca de obicei, vom decupa din intervenții: LEONIDA TEODORESCU: Piesa este excelentă. Există o pecete, foarte marcantă, de individualitate a acestei piese. Este cel mai bun text pe care l-am ascultat eu în cadrul Cenaclului. Constantin Popa este un dramaturg matur, perfect format. Vreau să aduc elogii actorilor care au citit azi aici. Nu a fost o simplă lectură
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un periplu sinuos, dar fertil, de... „rătăciri”! 4.2. Celălalt - prilej de descoperire și delimitare a eului cultural Nu se poate vorbi de identitate de sine fără raportarea la celălalt sau la evoluția noastră În timp. Suntem ceea ce suntem ca individualitate și prin „lipsa” pe care o căutăm sau o găsim În alteritate. Celălalt este un prilej de descoperire și conștientizare a propriei identități, căci, În căutarea celuilalt, ne deslușim pe noi Înșine, ne dăm seama de ceea ce suntem, sperăm, merităm
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
Își păstrează autonomia specifică, dar participă cu ceva propriu la identitatea ansamblului; libertatea fiecăruia este câștigată printr-un anumit fel de a te raporta la celălalt; sinteza rezultată e un exemplu de interferență și coordonare de Înalt rafinament a unor individualități. Cântând Într-un cor Înveți să urci și să cobori, să intri În lume și să te retragi din ea, să fii laolaltă cu alții și să te izolezi, să te bucuri și să te Întristezi, să câștigi și să
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
nealiniate. Compartimentarea era însă mult mai profundă. Ea funcționa practic în toate sectoarele existenței umane și începea să devină un mod de viață. Se vorbea despre "omul sovietic" versus "omul occidental" și despre "lumea treia", între cele două. Personalitatea și individualitatea unei națiuni aproape că dispăruseră din orice analiză, încât te întrebai, mai degrabă, cui aparții decât cine ești. Organizațiile internaționale, în mediul cărora m-am aflat decenii la rând, puneau în evidență prin excelență fenomenul, întrucât, ca foruri destinate comunicării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ale Uniunii Sovietice. Astăzi, cele de mai sus par un joc de copii, chiar neserios. Privite însă în epocă, ele aveau o mare substanță politică. Era vorba de manifestări care stimulau confruntarea și de o politică deliberată de estompare a individualității naționale a statelor într-un bloc politic. În urma analizei la care era supus în minister, proiectul de document era împănat cu numeroase amendamente eliminări, adăugiri, reformulări și, după obținerea aprobărilor interne necesare, devenea mandatul cu care, în calitate de negociatori, echipa de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
și de mișcarea sămănătoristă. De la numărul 3-4/1904, se află sub direcția lui Th. D. Speranția (partea literară), N. Cosăcescu (partea politică) și G. T. Buzoianu (partea științifică). Conform articolului-program Prima vorbă, „numai o literatură națională ne poate asigura o individualitate etnică”, în interiorul unui proces de „reformă în toate direcțiile”, vizând „redeșteptarea geniului latin al neamului”. Poeții, prozatorii și criticii revistei sunt, însă, în mare majoritate, moderniști sau susținători ai curentelor moderniste în literatură. Publică, astfel, poezie: G. Bacovia (Balet, Serenadă
ANALELE LITERARE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285336_a_286665]
-
intrarea În viața mondenă a unui tânăr cu totul neobișnuit. „Bărbat de trei ori valoros, Întrucât era vanitos, englez și dandy”, „cel mai mare dandy al vremii sale și al tuturor timpurilor”, „dandysmul Însuși”, „tipul desăvârșit al frivolității elegante”, „o individualitate dintre cele mai rare” - scrie sufocându-se cu superlativele Barbey d’Aurevilly. Nu e singurul. Lui Brummell Îi cade În mreje o lume Întreagă, Începând cu viitorul rege, prințul de Wales, și cu lordul poet, George Byron. Cine să fie
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
seducție, dar și ca utopie. Ca doctrină a diferenței, dandysmul Își afirmă orgolios dorința de a-și delimita subiecții, de a-i face să fie mereu altfel. Principiile sale - În acest sens - pot fi numite cu o brutală directețe: unicitate, individualitate, narcisism, orgoliu, vanitate, singularitate, singurătate, contestare. Simpla parcurgere a termenilor ne sugerează În primul rând un program etic. Așa și este. Doar că, prin extensie, aceste principii morale Își pot cu ușurință anticipa consecințele În plan estetic. Să particularizăm. Un
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sânul dandysmului a pornit acel celebru „Rău, fii binele meu!”, e limpede că dandy-i nu pot fi decât agenții diavolului bântuind prin cluburi, cafenele, teatre. Toate, locuri de perdiție, toate, lăcașe unde sunt răsturnate norme, precepte, canoane. „Postulare a individualității Împotriva moliciunii de grup, dandysmul reprezintă o transgresiune socială; postulare a futilității, a plăcerii sau a insensibilității Împotriva valorilor cu o reputație serioasă și Împărtășite de toți, dandysmul figurează o transgresiune morală; postulare a libertății de a face din sine
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
toți să se creadă suverani, de ce nu ar avea dreptul și plebea saloanelor la iluzii, exact ca și plebea străzii? Și cu atât mai mult cu cât cărțulia mea o va și vindeca. Plebea va vedea că Brummell era o individualitate dintre cele mai rare, care a binevoit doar să se nască, dar căreia, pentru a se dezvolta, i-a mai trebuit și avantajul unei societăți complicate Într-un mod foarte aristocratic. Plebea noastră va vedea că, pentru a fi Brummell
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și chiar absurd, invenția estetică se transformă În mistificare; pasiunea de a crea se imobilizează În insensibilitate. În același timp, acel gust al morții și al decadenței, prin care Baudelaire Îl anunță pe Barrès și care Însoțește la el cultul individualității, Îl face să refuze ceea ce pretinde Flaubert: el nu vrea o societate care să dureze cât specia umană. Pentru a avea o pecete de raritate și de unicitate, ea trebuie să fie, În Însuși sânul umanității, menită dispariției. Iată pentru
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
fost un „mare artist”, că „plăcea prin persoana sa așa cum plac alții prin operele lor”. Asemenea spirite se detașează de real prin filtrul visului, traversând teritorii oculte sau creând paradisuri artificiale, ca un reflex de negare a lumii burgheze. Exacerbarea individualității, prezentă În decadentism, e o marcă a neputinței de dezindividualizare; „decadentul” Își este „trup și hrană sieși”, se autodevorează sufocat de o lume Închisă, care nu e altceva decât propria sa răsfrângere. Transcenderea vieții prin artă Înlocuiește eticul cu esteticul
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dețin asemenea omului un univers interior și unul exterior. "Omul își este sieși concomitent Eu și Tu; el poate să se substituie pe sine însuși în locul celuilalt, și anume chiar pentru că obiectul îl constituie genul și esența sa, nu numai individualitatea sa 152". În legătură cu momentul apariției conștiinței de sine și raționalității, trebuie să arătăm că ne aflăm în aceeași zodie a aproximării pe perioade foarte lungi, deoarece dezbatem o perioadă foarte veche, ale cărei evenimente se desfășoară cu mult înainte de apariția
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
sau omul care realizează legături de tip organizare, întrajutorare cu ceilalți oameni. Omul social este omul conștient că prin întrajutorare și cooperare va face față mai ușor greutăților pe care i le impune natura. Omul social este cel care conștientizează individualitatea, conștientizează și cooperarea ca mijloc de apărare individuală și colectivă. Omul social este un om inteligent, care învață și pentru care experiența acumulată poate însemna schimbarea comportamentului. Omul social nu mai este omul turmei sau cetei, ci omul familiei, gintei
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
se întreabă: Sunt banii un membru organic al lumii mărfurilor, sau reprezintă o anomalie economică? "379 . Este cert că apariția banilor este un proces îndelungat, desfășurat pe mai multe mii de ani, în cursul acestui proces omul conștientizează propria sa individualitate și propria sa ființă care muncește și care "există", se află în raporturi legitime cu natura, cu lumea fizică și cu ceilalți oameni. Banii sunt legați de schimb, iar schimbul economic de evoluții ce au la bază nevoia, interesul, utilitatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
omului de proprietate și desființarea inițiativei particulare. De altfel, socialismul nu va considera niciodată omul, individul, ca o existență și o valoare în sine. Pentru socialism, omul este mereu un mijloc și niciodată un scop1107. Trecând peste om, privit în individualitatea sa, socialismul intră într-o mare contradicție, nerezolvată, niciodată cu tendința naturală a omului de "a fi" și de "a avea". Există aici o stabilitate a ființei umane pe care nu a înțeles-o niciodată. Un alt liberal, Mises, arată
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cu evenimentele evocate, ne Împărtășim cu prezența zeilor și a eroilor. A trăi miturile implică o experiență cu adevărat religioasă, pentru că ea se deosebește de experiența ordinară, de viața de zi cu zi (M. Eliade, 1968, p. 139). Ideea că individualitatea mitului derivă dintr-un conținut aparte pare a fi susținută de două argumente: unul etnografic și altul metodologic. Primul se bazează pe identificarea, În diferite culturi, a unor sisteme de clasificare asemănătoare cu cele prin care noi separăm mitul de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]