905 matches
-
din participarea la dezvoltarea capacităților de apărare ale Alianței Nord Atlantice. În același timp, relația transatlantică de apărare colectivă este primordială, cu participarea S.U.A. și Canada, cadru democratic în care se respectă principiile esențiale ale Tratatului de la Washington: solidaritate, coeziune, indivizibilitatea securității aliaților, promovarea prevederilor Chartei Națiunilor Unite. Noul Concept Strategic al N.A.T.O. vizează reformarea și modernizarea Alianței, pornind de la trei sarcini fundamentale: apărarea colectivă, gestionarea crizelor, promovarea securității prin cooperare. În acest context, consolidarea statutului de membru N.A.T.O.
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
teoretice, comisia care a redactat Constituția României a optat pentru ideea unei separații suple a funcțiilor puterii (care rămâne unitară, ca și suveranitatea din care rezultă) și pentru principiul supremației legislativului, înscrise în numeroase titluri și articole: articolul 2, privind indivizibilitatea suveranității naționale și unicitatea titularului ei (poporul); Titlul III, referitor la delimitarea și intercondiționarea funcțiilor puterii între diversele autorități publice (Parlamentul, Președintele și Guvernul numindu-se "autorități publice", la fel ca administrația publică centrală și locală sau ca autoritatea judecătorească
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
istoric în dezvoltarea relațiilor dintre aceste țări, foste adversare. Declarația dată cu această ocazie stipulează obiectivul comun al țărilor membre C.C.N.A. de a contribui la întărirea securității europene prin promovarea stabilității în Europa Centrală și de Est. Se reiterează principiul indivizibilității securității pe continent, așa cum a fost formulat în Declarația Comună de la Paris și se arată că statele C.C.N.A. doresc să conlucreze din ce în ce mai strâns pentru dezvoltarea unor instituții democratice solide, respectul pentru drepturile omului, libertatea economică și crearea unor economii de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
istoric în dezvoltarea relațiilor dintre aceste state, foste adversare. Declarația dată cu această ocazie stipula obiectivul comun al țărilor membre C.C.N.A., de a contribui la întărirea securității europene prin promovarea stabilității în Europa Centrală și de Est. Se reiterează principiul indivizibilității securității pe continent, așa cum a fost formulat în Declarația Comună de la Paris și se arată că statele C.C.N.A. doresc să conlucreze din ce în ce mai strâns pentru dezvoltarea unor instituții democratice solide, respectul pentru drepturile omului, libertatea economică și crearea unor economii de
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
istoric în dezvoltarea relațiilor dintre aceste țări, foste adversare. Declarația de constituire stipulează obiectivul comun al țărilor membre C.C.N.A., acela de a contribui la întărirea securității europene prin promovarea stabilității în Europa Centrală și de Est. Totodată, se reiterează principiul indivizibilității securității pe continent, așa cum a fost el formulat în Declarația Comună de la Paris - din noiembrie 1990 - semnată o dată cu Carta, arătându-se că statele C.C.N.A. doresc să conlucreze din ce în ce mai strâns pentru dezvoltarea unor instituții democratice solide, respectarea drepturilor omului, garanții economice
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
iluzie, oricît de tenace ar fi ea. Timpul nu este deloc ceea ce pare a fi. El nu curge într-o singură direcție, trecutul și viitorul sînt simultane"7, iar Heidegger vorbea despre unitatea fondatoare a prezentului, trecutului și viitorului, despre indivizibilitatea și co-originalitatea lor (Gleich-ursprunglichkeit). Această conștiință a trăirii într-un prezent continuu, practic în eternitate, acest timp al conștiinței conceput ca actualizare intensivă (Husserl) produce incredibile efecte pozitive. Pe de o parte, curba lui Lorenz, dovedește că s-ar putea
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
mult bunul în cauză și mai putine celor care îl prețuiesc mai puțin . Analiza economică dovedește că bunurile sunt non-rivale în consum când costurile marginale de adăugare a unei persoane în consumul bunului respectiv sunt zero ("coalimentare"). Această apare din indivizibilitatea produsului. Adăugând una sau mai multe persoane (până la un anumit nivel), nu se adaugă costurilor variabile de productie bunul non-rival și, astfel, nu se adaugă nimic costurilor marginale, exemple tipice de bunuri non-rivale sunt emisiunile radio și TV . Caracterul de
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
publice pure (ex. apărarea națională, iluminatul străzilor etc.). "Cel puțin de când a scris Adam Smith lucrarea The Wealth of Nations în 1776, economiștii au recunoscut că o societate organizată are nevoie de anumite bunuri și servicii ale căror caracteristici tehnice (indivizibilitate, punere în comun a producției etc.) fac neprofitabila furnizarea lor de către sectorul privat. Aceste așa numite bunuri publice includ apărarea, legea și ordinea, justiția, educația de bază și înzestrarea drumurilor"4. (Tanzu Vito) Pe langă bunurile publice pure, teoria economică
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
tensiunea „dintre dorințele legislatorilor statului, pe de o parte și eforturile participanților la schimb pentru a reduce costurile de tranzacție, pe de altă parte”. Statul apare ca un furnizor monopolist de protecție și justiție, deoarece aceste activități sunt supuse la indivizibilitate și randamente crescătoare de scală. El încearcă să maximizeze venitul, acționând ca un monopolist discriminator în stabilirea drepturilor de proprietate, supus doar la restricția că el nu forțează constituenții săi la alte mijloace disponibile pentru a-și asigura ei înșiși
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
relația cu furnizorii și clienții etc. Economiile legate de costuri grupează ansamblul factorilor care contribuie la diminuarea costurilor medii ale producției, ca urmare a creșterii dimensiunii Întreprinderii. Astfel, se pot distinge, pe de o parte, economiile de scară legate de indivizibilitatea echipamentelor, de costurile fixe sau de avantajele ce decurg din realizarea de tranzacții la scară largă, iar pe de altă parte, economiile de gamă, care se traduc printr-o diminuare a costurilor, ca urmare a folosirii resurselor pentru producerea simultană
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
din secolul al XIX-lea, cum sunt studiul electrolizei, descărcările în gaze rarefiate, descoperirea radioactivității, spectrele atomice (optice și de raze X), efectul fotoelectric, experiența lui Rutherford în secolul XX, au arătat că atomii reprezintă sisteme complexe. Ca urmare, concepția indivizibilității atomului, a trebuit să fie abandonată. S-a ajuns la concluzia că atomul nu este unitar și indivizibil, ci este un sistem scindabil în corpusculi încărcați cu electricitate negativă și pozitivă. S-a pus în evidență astfel că atomul este
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
într-un spirit caracteristic iluminismului, să realizeze o reformă a ordinii sociale a acelor vremuri. Izvoarele sale se aflau în același loc în care le-a găsit și religia, în conștiința omului obișnuit, concret. Rousseau pleacă de la premise similare, de la indivizibilitatea sufletului care nu poate fi sfărâmat în bucățele, de la eternitatea acestuia, în aceeași conștiință găsind și izvoarele rațiunii. În numele binelui comun al oamenilor și în numele spiritului iluminist de apartenență, el cere să credem în nemurirea sufletului, precizând că de aici
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
introspectivă. Mai mult, ca obiect de cunoaștere psihologică mai este postulată și "experiența nemijlocită" care, la rându-i, poate fi investigată din mai multe perspective. Prin această soluție Wundt se delimitează de perspectiva de abordare teologică, care slăvea eternitatea și indivizibilitatea experienței. În acest fel s-a făcut din experiență un obiect de cunoaștere experimentală, ale cărei origini pot fi căutate foarte bine încă din Antichitate. Astfel, încercarea lui Wundt de a face din experiență un obiect distinct de cunoaștere contribuie
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
deplin de originalitatea și diversitatea pozițiilor și punctelor lor de vedere, posibilități de a-și uni eforturile pentru a depăși neîncrederea și a crește încrederea de a rezolva problemele care le separă și de a coopera în interesul umanității, Recunoscând indivizibilitatea securității în Europa, precum și interesul lor comun în dezvoltarea cooperării între ele și pretutindeni în Europa și exprimându-și intenția de a continua eforturile lor în acest sens, Recunoscând legătura strânsă care există între pacea și securitatea în Europa și
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
galeria diplomaților perioadei interbelice, Titulescu ocupă un loc aparte. Ideile titulesciene promovate în cadrul relațiilor internaționale au devenit, după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, valori universale. Dintre acestea amintim: impunerea „forței dreptului” în dauna „dreptului forței” în relațiile internaționale, indivizibilitatea păcii, respectarea suveranității și egalității în drepturi a tuturor statelor (regăsite în cadrul Organizației Națiunilor Unite), „spiritualizarea” frontierelor (devenită o realitate în cadrul Uniunii Europene). Apărarea intereselor României și afirmarea acesteia pe plan internațional constituie cea mai importantă idee titulesciană, exprimată prin
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
ne înfățișează, într-un mod inegalabil, imaginea Trinității din ființa umană. Existența, Cunoașterea și Voința sau cele trei facultăți: Puterea, Înțelepciunea și Iubirea ce alcătuiesc Trinitatea, se regăsesc în om conform asemănării cu Divinitatea. La fel se întâmplă și cu indivizibilitatea lui Dumnnezeu care se regăsește neștirbită în substanța imaterială a sufletului omenesc. Augustin conchide că nu putem fi nimic în afara conștiinței și iubirii de sine. Descartes a catalogat toate aceste idei ca avînd un caracter exclusiv teologic, dogmatic, cu scopul
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
lui Descartes și nici faptul că el vede aceste două substanțe, res extensa și res cogitans ca fiind unite, chiar dacă interacțiunea lor ridică probleme insolvabile. Cel de-al doilea argument în favoarea imaterialității spiritului, care apare de fapt înaintea celui al indivizibilității, este «percepția clară și distinctă», pe care Descartes îl consideră pilonul de bază al întemeierii Meditației a VI-a despre distincția reală dintre spirit și trup. Această distincție «reală», semnifică faptul că spiritul și trupul sunt lucruri, res, absolut independente
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
Cineva care nu cunoaște acest lucru, ar putea ușor să conceapă că respectivul triunghi poate fi gîndit separat de proprietatea lui esențială și astfel s-ar înșela. Așadar argumentul central al lui Descartes în favoarea imaterialității spiritului, ca și cel al indivizibilității, dovedindu-se a fi fisurate, s-ar putea conchide că distincția reala dintre spirit și trup nu a fost demonstrată. Descartes iese însă magistral din acest atac logic, deoarece strategia lui argumentativă a urmat un sens dublu, nu doar de la
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
posibilitatea de a fi cunoscut și perceput ca fiind același lucru. Într-un anume fel, caracterul subzistenței sau existenței și caracterul identității nu pot fi separate. Dar atribuirea de identitate corpului și sufletului nu are semnificație egală. Partea pozitivă a indivizibilității sufletului este ipseitatea ei: sufletul este în el însuși complet, întreg în fiecare din actele sale sau în fiecare din operațiile sale. Unitatea lui este de un tip care nu are nici un echivalent în domeniul lucrurilor întinse sau corporale. Esența
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
acționează prin el însuși. Corpul este mai curînd mijlocul prin care natura face cunoscut sufletului, într-un mod “natural” (ca geometria), ceea îi este util să știe, respectiv să facă. Aceasta nu pentru că acest corp este instrumentalizat astfel încât unitatea și indivizibilitatea lui sunt raportate de către Descartes, în articolul 30 citat mai sus, cam prea mult la utilitate? Nu este același lucru a spune că pierderea unui organ face “întregul corp defectuos” cu a vorbi despre același corp, oricare ar fi schimbarea
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
funcțională, ceea ce vrea să însemne că în acest caz este vorba de o identitate personală. ) Alunecarea de la termenul “corp” spre cel de “om” nu a scăpat nimănui. Este corpul unui om pentru că aparține unui om, care conferă corpului unitate și indivizibilitate, și nicidecum ceva corporal, nici chiar întregul ansamblu de membre. Cu siguranță corpul rămîne, în unul din aspectele lui, acest ansamblu de organe pe care o mutilare parțială îl face în întregime defectuos - și acesta este corpul pe care-l
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
crustă de platitudine și de vulgaritate că nu mai pot fi salvate de nimic. Aparent se arată foarte atentă la tot ce-i explic, dar zâmbetul ei constant mă face să cred că în realitate își bate joc de mine. Indivizibilitate În sfârșit am descoperit ethos-ul iubirii: pot să mă regăsesc întreg doar într-o singură ființă. La Roma mă risipeam într-o mulțime de experiențe voluptoase. În fiecare zi îmi schimbam și trup și identitate sufletească. Aia și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
trebuia să facă față salvgardării stabilității în Europa și securității membrilor acesteia, să-și mențină potențialul motivat suficient, să prevină războiul și să asigure apărarea eficientă; N.A.T.O. trebuia să fie pregătită să acționeze din afară pentru a asigura și indivizibilitatea tuturor membrilor din spațiul european și, totodată, participarea tuturor aliaților pentru stabilitate și pace în întreaga lume; să furnizeze forțe pentru misiunile O.N.U. și să se angajeze în afara perimetrului propriu de apărare nu numai la solicitarea O.N.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
prin motivațiile, conținutul, finalitățile și fundamentele sale instituționale, esențialmente diferit de clasicul concept al securității colective. Concept reformator de mai mare amplitudine, mai suplu și, evident, mai complex în conținutul său comparativ cu doctrina securității colective. Concept care, recunoscând cerința indivizibilității securității, postulează fără ambiguități principiul securității egale pentru toate statele participante, indiferent de apartenența sau neapartenența la alianțe sau de alte diferențe existente între ele. Concept principial incompatibil cu inegalitățile de tratament cărora le-au fost expuse în trecut statele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
o delimitare precisă a frontierelor sale. Frontiera reprezintă o instituție juridică importantă, iar dreptul internațional o definește ca o zonă care separă teritoriul unui stat de altul sau la care se limitează atributele suveranității statale. Teritoriul prezintă două mari caracteristici: indivizibilitate; inalienabilitate. Indivizibilitatea teritoriului vizează unitatea acestuia. Teritoriul, fiind un element constitutiv al statului, nu poate fi divizat și înstrăinat altor entități statale. Inalienabilitatea - teritoriul nu poate fi înstrăinat altui stat. În practica internațională este acceptată ideea modificării frontierelor, dar numai
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]