849 matches
-
și a risca eventualele creșteri externe de presiune din abdomen (contracție abdominală brutală, tuse, strănut, etc.) să producă leziuni la nivel vezical sau să creeze reflux vezico ureteral. Măsurarea presiunii intravezicale (cistomanometrie) oferă informații asupra funcționalității musculaturii vezicale și a inervației. Pierderea acestei capacități de relaxare adaptativă indică fenomene patologice, de obicei de origine neurologică. Presiunea crește ușor până la aprox 5 mm H2O, unde se stabilizează, deși volumul crește până la o capacitate vezicală maximă, de 300-350 ml (fig. 120). Abia după ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mod voluntar. Pe măsură ce vezica se destinde, impulsurile de la receptorii vezicali transmit, de-a lungul căilor ascendente medulo-corticale, o senzație de plenitudine și nevoia de a urina. Dar, ca răspuns, micțiunea pot fi oprită temporar prin activarea căilor descendente care stimulează inervația simpatică a sfincterului uretral intern și nervii motori somatici ce inervează sfincterul extern. La fel, micțiunea poate fi inițiată, chiar dacă vezica nu este plină la capacitatea maximă, prin intermediul căilor descendente, ce stimulează motoneuronii medulari adecvați. 28. Producția de eritropoetină Eritropoietina
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
piciorului diabetic recunoaște drept cauze majore: neuropatia, arteriopatia și infecția. Pe fondul acestor trei tulburări apar problemele desemnate sub denumirea de picior diabetic. Neuropatia diabetică periferică, o complicație frecventă a diabetului zaharat, asociată cu pierderea sensibilității, precum și cu tulburări ale inervației autonome, crește riscul de apariție a ulcerelor, gangrenei și neuroartropatiei. La pacienții cu diabet zaharat, afectarea vasculară implică toate segmentele sistemului vascular. Leziunile aterosclerotice apar mai precoce și au o dispoziție mai difuză la pacienții cu diabet față de populația generală
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
mielinizate (cu diminuarea sensibilității tactile, vibratorii și propioceptive) și, de asemenea, afectarea fibrelor motorii. Ulterior se adaugă și afectarea fibrelor cu diametru mic, nemielinizate, de tip C, ceea ce duce la diminuarea sensibilității termice și dureroase, precum și la disfuncții autonome (afectarea inervației simpatice). Astfel, la pacienții cu neuropatie simptomatică, diminuarea sensibilității vibratorii se corelează mai bine decât diminuarea sensibilității termice, cu neuropatia sensitivă (34). Totuși, alți autori consideră ca pierderea fibrelor mici apare înaintea afectării fibrelor mari (48). Aceste tulburări cresc riscul
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
plantare erau prezente la 3.5% din pacienții cu neuropatie periferică. Diagnosticul diferențial al hiperkeratozei plantare include eczemele de contact, tinea pedis și psoriazisul. Tegumentul uscat și pierderea părului la nivelul picioarelor și a gambelor sunt o consecință a afectării inervației simpatice (fibrele C cu diametrul mic). Diminuarea inervației simpatice duce la atrofia glandelor sudoripare și a foliculilor pilosebacei. Pruritul ce însoțește tegumentul uscat la nivelul gambelor este foarte neplăcut, putând produce leziuni de grataj care constituie porți de intrare pentru
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
cu neuropatie periferică. Diagnosticul diferențial al hiperkeratozei plantare include eczemele de contact, tinea pedis și psoriazisul. Tegumentul uscat și pierderea părului la nivelul picioarelor și a gambelor sunt o consecință a afectării inervației simpatice (fibrele C cu diametrul mic). Diminuarea inervației simpatice duce la atrofia glandelor sudoripare și a foliculilor pilosebacei. Pruritul ce însoțește tegumentul uscat la nivelul gambelor este foarte neplăcut, putând produce leziuni de grataj care constituie porți de intrare pentru infecții și care sunt factor favorizant pentru producerea
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
suprapusă traiectului pachetului vasculonervos al degetelui, determină cu ușurință și rapiditate compromiterea circulației locale, cu frecventă gangrenă consecutivă. Prin urmare, orice examen „de rutină” este incomplet fără examinarea atentă a degetelor și a spațiilor interdigitale. Un alt efect al afectării inervației autonome este diminuarea tonusului simpatic al șunturilor arteriovenoase. Aceste șunturi sunt, în mod normal, închise prin stimulare simpatică. Diminuarea tonusului simpatic duce la creșterea fluxului sanguin prin aceste șunturi. Se produce o creștere a fluxului sanguin total, dar o scădere
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
bob de fasole, iar dimensiunile medii sunt de 12 cm lungime, 6 cm lățime și 3 cm grosime. Hilul renal este zona situată la nivelul concavității rinichiului, unde se regăsesc (Fig. 37): - vascularizația (artera renală, vena renală, vase limfatice) și inervația rinichiului sinusul renal - zona în care se deschide ureterul formând pelvisul (bazinetul) renal. Rinichiul este format din parenchim și sistemul colector. Parenchimul are două zone distincte din punct de vedere morfologic și funcțional: corticala (situată extern) și medulara (situată intern
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
periferică, iar în cazuri extreme, fluxul de s sânge este direcționat exclusiv spre organele vitale pentru o perioadă mai lungă, timp în care lilieci pot suferi degerături la urechi sau ale patagiului. În urma cercetărilor efectuate asupra modificărilor fiziologice și a inervației inimii l la Myotis daubentoni și Eptesicus serotinus, (Pauziene et al., 2000) s-a constatat că ritmul cardiac, care ajunge în timpul zborului la 700 contracții/min., se reduce în stare de hibernare până la 10 contracții/min. Respirația devine superficială și
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a lacunarismului cerebral (12). Aceste modificări microangiopatice ale rezistenței arteriolelor creierului duc la o reactivitate cerebro-vasculară alterată, parte a tulburărilor microvasculare generalizate cauzate de diabet (22). În afara microangiopatiei există alți factori diferiți care influențează fluxul sanguin cerebral la diabetici: - alterarea inervației adrenergice și colinergice a arteriolelor cerebrale, descrisă în diabetul experimental și explicată prin posibilitatea influențării răspunsului vasodilatator prin neuropatia diabetică; - nivele înalte ale câtorva substanțe ca: endotelina, angiotensina, convertaza; - hipercoagulabilitatea, fibrinoliza crescută, hipersenzitivitatea plachetară, nivele crescute ale factorului Willebrandt sunt
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie stenoza mitrală și insuficiența aortică. În 1661 Malpighi descrie capilarele stabilind pentru prima dată legătura între artere și vene, pentru ca un secol mai târziu Scarpa să ilustreze inervația cordului. În secolul al XVIII-lea, Morgagni descrie hipertrofia și dilatarea cardiacă, și prezintă o serie de cazuri cu stenoză aortică congenitală. Din punctul de vedere al lucrărilor privind patologia cardiacă exponentul celei de a doua jumătăți a secolului al
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
resume> Rezumat * Introducere * Formarea ariei cardiogene * Formarea ansei cardiace * Septarea cordului * Formarea atriilor * Formarea definitivă a atriului drept * Formarea definitivă a atriului stâng * Septarea atriilor * Funcționalitatea septului interatrial * Formarea ventriculilor * Septarea ventriculilor * Formarea sistemului excitoconductor * Dezvoltarea miocardului * Dezvoltarea vaselor cardiace * Inervația cordului fetal * Anomalii congenitale * Cardiace nn* Pericardice * Ale vaselor mari </resume> * Introducere Dezvoltarea cordului este un fenomen inedit care surprinde prin precocitatea debutului și rapiditatea derulării etapelor morfogenetice permițându-i să funcționeze încă de la sfârșitul săptămânii a treia a embriogenezei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anterioară dreaptă determină dezvoltarea venelor cave superioară și inferioară. Vena cavă inferioară se dezvoltă din: vena omfalomezenterică care va forma porțiunea hepatică vena subcardinală dreaptă care va forma porțiunea renală vena sacrocardinală dreaptă care va forma porțiunea postrenală sau sacrocardinală. Inervația cordului fetal este dublă, aferentă și eferentă: 1. senzitivă, aferentă, realizată de neuronii aferenți din ganglionii senzitivi spinali; 2. motorie, eferentă, componentă a sistemului nervos autonom. Automatismul cardiac este controlat de centrii vasculari din bulbul rahidian. Centrii parasimpatici sunt colinergici
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
iar cei simpatici, adrenergici. * Anomalii congenitale * Anomalii congenitale cardiace * Anomalii congenitale pericardice * Anomalii congenitale ale vaselor mari Capitol 3 ANATOMIA CLINICĂ A PERICARDULUI <resume> Rezumat * Caractere generale * Funcționalitatea pericardului * Situație * Morfologie externă * Raporturi topografice * Cavitatea pericardică * Sinusurile pericardului * Vascularizația pericardului * Inervația pericardului * Proiecția pericardului la nivelul peretelui anterior toracic * Aplicații clinice </resume> * Caractere generale Pericardul este o structură saculară, alb sidefie, rezistentă, de forma unui trunchi de piramidă, care se inseră inferior pe diafragmă, iar superior se continuă cu adventicea vaselor
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
neoplazic primar cel mai frecvent metastazând secundar unor diseminări limfatice sau hematogenice cu origine bronhopulmonară. Acești pacienți prezintă efuziuni pericardice simptomatice și ocazional tamponadă pericardică. La toți acești pacienți aflați în stadii terminale pericardiostomia subxifoidiană și drenajul constituie procedee sigure. * Inervația pericardului * parasimpatică * nervul vag; * nervii frenici; * ramuri cardiace din nervul laringeu recurent; * simpatică * ganglionii simpatici cervicali și toracici superiori. * Proiecția pericardului la nivelul peretelui toracic anterior este mai largă decât aria matității cardiace relative, și este limitată după cum urmează: inferior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de ascultație Valva pulmonară spațiul 2 intercostal stâng parasternal; Valva aortică spațiul 2 intercostal drept parasternal; Valva mitrală spațiul 4-5 intercostal stâng pe linia medioclaviculară; Valva tricuspidă cartilajul 4-5 sternocondral stâng pe linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular contractil, element
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
linia sternală inferioară dreaptă. Capitol 5 VASCULARIZAȚIA ȘI INERVAȚIA CORDULUI <resume> Rezumat * Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează printr-o bogată vascularizație arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre cele trei sectoare ale sistemului cirulator parietal cardiac are o organizare funcțională particulară, tipic umană, motiv
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care urmează traiectul arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre nodulii cavi ai grupului traheobronșic, situat între aortă și vena cavă superioară. * Inervația cordului Inervația cordului este extrinsecă și intrinsecă. Inervația intrinsecă a cordului este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
traiectul arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre nodulii cavi ai grupului traheobronșic, situat între aortă și vena cavă superioară. * Inervația cordului Inervația cordului este extrinsecă și intrinsecă. Inervația intrinsecă a cordului este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
colectoare drept și stâng fluxul limfatic diverge: trunchiul colector drept se deschide în nodulii mediastinali, iar cel stâng trece spre nodulii cavi ai grupului traheobronșic, situat între aortă și vena cavă superioară. * Inervația cordului Inervația cordului este extrinsecă și intrinsecă. Inervația intrinsecă a cordului este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale și sistemul ventricular a lui Purkinje
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
intrinsecă a cordului este asigurată de sistemul de conducere cardiacă. Componentele acestui sistem sunt nodulul sinoatrial, atrioventricular, căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale și sistemul ventricular a lui Purkinje. Inervația extrinsecă a cordului provine din ramurile cardiace a nervilor vagi (parasimpatică) și din fibrele trunchiului simpatic. Inervația simpatică provine din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
căile de conducere internodale, fascicolul atrioventricular (Hiss), fascicolul stâng și ramurile sale, fascicolul drept și ramurile sale și sistemul ventricular a lui Purkinje. Inervația extrinsecă a cordului provine din ramurile cardiace a nervilor vagi (parasimpatică) și din fibrele trunchiului simpatic. Inervația simpatică provine din sistemul simpatic care include ramurile cardiace cervicale, ramurile cervicotoracice ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu ganglionii
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ale ganglionului stelat și ramurile viscerale toracice din primii 4 ganglioni toracici simpatici. Fibrele acestor nervi sunt cardioacceleratoare, vasodilatatoare și nociceptive. Fibrele preganglionare simpatice fac sinapsă cu ganglionii cervicali și toracici iar fibrele postganglionare însoțesc ramurile cardiace ale trunchiului simpatic. Inervația parasimpatică include un ram cervical, unul sau două ramuri cervicotoracice, la nivelul inletului toracic (prin trunchiul vagal sau prin nervul laringeu recurent drept), 3-4 ramuri toracice din trunchiul vagal și ramul recurent stâng. Fibrele parasimpatice vagale sunt cardioinhibitorii, colinergice având
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Majoritatea fibrelor nervoase vagale sunt senzoriale și transportă informații de la baroreceptori, receptori de întindere musculară și chemoreceptori. Variabilitatea topografică a nervilor cardiaci este extrem de variabilă ceea ce complică abordul chirurgical. Fibrele vagale preganglionare se distribuie ganglionilor cardiaci iar fibrele postganglionare asigură inervația nodulilor sinoatriali și atrioventriculari având un efect primar cronotrop negativ. Plexul cardiac se formează prin anastomoza fibrelor simpatice și parasimpatice la baza cordului, anterior de bifurcarea traheii, superior de bifurcarea trunchiului pulmonar pe fața posteromedială a arcului aortic. Nervul vag
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
88 12.5. Controlul nervos al activității miocardului 90 13. Circulația în arterele mari și controlul presiunii arteriale 91 13.1. Caractere și factori determinanți ai presiunii arteriale 91 13.2. Controlul nervos al presiunii arteriale 94 13.2.1. Inervația vaselor sanguine 94 13.2.2. Centrii cardiovasculari bulbo-pontini 95 13.2.3. Reflexul baroreceptor 96 13.2.4. Alte mecanisme de control pe termen scurt/mediu 98 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale 99 13.3.1
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]