966 matches
-
analizat această formă de infinitiv ca proiectând doar domeniul lexical (vP/VOICEP), aducând în discuție, între alte argumente, și faptul că semiadverbele de tipul mai se realizează exclusiv în domeniul verbului modal (OK Mai poate veni), încorporarea lor în forma infinitivului în această configurație nefiind admisă (*Poate mai veni), deși încorporarea lorîn structura infinitivului verbal fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în discuție, între alte argumente, și faptul că semiadverbele de tipul mai se realizează exclusiv în domeniul verbului modal (OK Mai poate veni), încorporarea lor în forma infinitivului în această configurație nefiind admisă (*Poate mai veni), deși încorporarea lorîn structura infinitivului verbal fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
OK Mai poate veni), încorporarea lor în forma infinitivului în această configurație nefiind admisă (*Poate mai veni), deși încorporarea lorîn structura infinitivului verbal fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și realizarea negației propoziționale exclusiv în domeniul verbului modal (OK Nu poate veni) verifică ipoteza că NEG selectează IP și
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
admisă (*Poate mai veni), deși încorporarea lorîn structura infinitivului verbal fără a nu este exclusă (OK va mai veni, ar mai veni); imposibilitatea încorporării semiadverbului în structura infinitivului în configurația modală indică faptul că ASPP nu se proiectează. Incompatibilitatea dintre infinitivul scurt și negația propozițională (*Poate nu veni) și realizarea negației propoziționale exclusiv în domeniul verbului modal (OK Nu poate veni) verifică ipoteza că NEG selectează IP și că negația propozițională nu este disponibilă atunci când domeniul flexionar nu se proiectează. 72
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
FORCE. (i) They discussed a certain model, but they didn't know which model that they discussed. ' Au discutat un model anume, dar n-au știu exact pe care' (engleza vorbită în Belfast) 77 Și complementizatorul prepozițional a din structura infinitivului verbal a fost supus aceluiași dublu tratament (marcă flexionară / complementizator) ca să (v. Nedelcu 2013: 36-41; Pană Dindelegan 2013: 212-214 și referințele). 78 În lumina distribuției din (138), în structuri de tipul (i), în care constituenții interni propoziției infinitivale pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
interpretarea imprecativă, ci reprezintă arhaisme în stilul religios: facă-se voia Ta; sfințească-se numele tău etc. 80Infinitivul care generează propoziție nonfinită actualizează cealaltă opțiune, verificarea trăsăturii [nonfinit] prin lexicalizarea complementizatorului prepozițional a. 81 Onu (1965) identifică și cauzele păstrării infinitivului lung în unele situații (e.g. Dare-ar Domnul Dumnezeu; fire-ai să fii) sau ale alterării formei infinitivului (e.g. bătu-l-ar / bată-te-ar pentru bate-l-ar / bate-te-ar; crească-ar pentru crește-ar etc.). 82 Coreferința
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care generează propoziție nonfinită actualizează cealaltă opțiune, verificarea trăsăturii [nonfinit] prin lexicalizarea complementizatorului prepozițional a. 81 Onu (1965) identifică și cauzele păstrării infinitivului lung în unele situații (e.g. Dare-ar Domnul Dumnezeu; fire-ai să fii) sau ale alterării formei infinitivului (e.g. bătu-l-ar / bată-te-ar pentru bate-l-ar / bate-te-ar; crească-ar pentru crește-ar etc.). 82 Coreferința dintre cliticul reflexiv inerent (-te) și pronumele personal tu semnalează că tu este subiectul real (în nominativ) al
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
argintu arătă-se a fi (CC2.1581: 432) 29 "referitor la topica celor două componente ale perfectului compus, putem presupune coexistența formelor cu auxiliarul antepus cu acelea cu auxiliarul postpus" (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 180); "putem admite [...] mobilitatea auxiliarului față de infinitiv (Vasiliu și Ionescu-Ruxăndoiu 1986: 187). 30 Adams (2013: 652-673) remarcă aceeași mobilitate în latină a componentelor formelor ulterior gramaticalizate ca viitor sau condițional în limbile romanice. 31 Zafiu (2016) propune și segmentarea fi-reaș pentru exemple de acest tip (reaș < vreaș
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ale latinei (incluzând aici și latina populară), centrul C este supus unei setări parametrice mixte, fiind bine consolidate structurile cu complementizator la începutul propoziției (structuri cu centru inițial, lexicalizat) în competiție cu structuri de complementare arhaice paratactice, de tipul acuzativ + infinitiv (analizate ca fiind structuri cu centru final, acest centru fiind un complementizator nul). Setările parametrice mixte se explică prin adoptarea unei ierarhii parametrice (Roberts 2012) în care schimbarea parametrică nu este bruscă, ci se petrece dinspre centrele superioare către centrele
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
parametrice (Roberts 2012) în care schimbarea parametrică nu este bruscă, ci se petrece dinspre centrele superioare către centrele inferioare (Ledgeway 2012) (v. §II.2.3). 45În §III.3.1.1 se aduc argumente pentru natura completivă a "mărcii" a de la infinitiv (direct verificată prin distribuția la stânga cliticelor pronominale și a negației propoziționale) și pentru ideea că, spre deosebire de alți complementizatori care se generează nonambiguu într-una dintre proiecțiile completive ale domeniului C (că în FORCE 0, să în FIN0), a infinitival amalgamează
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
nu face însă decât să reformuleze problema. Proiectarea de grupuri sintactice (funcționale) fără corelație la nivelele de interfață este, de altfel, descurajată în gramatica minimalistă (v. discuția în §III.2.3). 48Cel puțin pentru româna modernă / contemporană, este clar că infinitivul nu se ridică în domeniul flexionar în această structură, dovadă fiind incompatibilitatea cu semiadverbul mai (e.g. *Poate mai veni) (deși încorporarea adverbului mai în structura infinitivului nu este exclusă pe criterii morfologice, infinitivul din alte structuri acceptându-l liber pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
discuția în §III.2.3). 48Cel puțin pentru româna modernă / contemporană, este clar că infinitivul nu se ridică în domeniul flexionar în această structură, dovadă fiind incompatibilitatea cu semiadverbul mai (e.g. *Poate mai veni) (deși încorporarea adverbului mai în structura infinitivului nu este exclusă pe criterii morfologice, infinitivul din alte structuri acceptându-l liber pe mai, e.g. va mai veni); în schimb, capacitatea infinitivului de a marca distincții de diateză în structura cu verbul modal putea (e.g. Ion poate citi cartea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
pentru româna modernă / contemporană, este clar că infinitivul nu se ridică în domeniul flexionar în această structură, dovadă fiind incompatibilitatea cu semiadverbul mai (e.g. *Poate mai veni) (deși încorporarea adverbului mai în structura infinitivului nu este exclusă pe criterii morfologice, infinitivul din alte structuri acceptându-l liber pe mai, e.g. va mai veni); în schimb, capacitatea infinitivului de a marca distincții de diateză în structura cu verbul modal putea (e.g. Ion poate citi cartea / Cartea poate fi citită de Ion) arată
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structură, dovadă fiind incompatibilitatea cu semiadverbul mai (e.g. *Poate mai veni) (deși încorporarea adverbului mai în structura infinitivului nu este exclusă pe criterii morfologice, infinitivul din alte structuri acceptându-l liber pe mai, e.g. va mai veni); în schimb, capacitatea infinitivului de a marca distincții de diateză în structura cu verbul modal putea (e.g. Ion poate citi cartea / Cartea poate fi citită de Ion) arată că infinitivul are un anume grad de elaborare sintactică în domeniul vP (v. Nicolae 2015d). 49Le
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
alte structuri acceptându-l liber pe mai, e.g. va mai veni); în schimb, capacitatea infinitivului de a marca distincții de diateză în structura cu verbul modal putea (e.g. Ion poate citi cartea / Cartea poate fi citită de Ion) arată că infinitivul are un anume grad de elaborare sintactică în domeniul vP (v. Nicolae 2015d). 49Le mulțumesc Ralucăi Brăescu și Adinei Dragomirescu pentru confirmarea judecăților de gramaticalitate pentru româna contemporană. 50De altfel, o serie de alte fenomene lingvistice se derivă prin relații
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2014): "The inflection of Latin verbs is particularly rich. This is because the inflectional information is expressed jointly by the stem, the tense suffix and the inflectional ending" (Oniga 2014: 109). 53De asemenea, foarte nespecifică este encliza pronumelui reflexiv la infinitivul scurt verbal în structura predicatului complex cu verbul modal a putea, dat fiind că o bine-cunoscută caracteristică a acestor structuri este realizarea pronumelui clitic în domeniul verbului modal (Se puteau vedea), nu în domeniul infinitivului (*Puteau se vedeau):nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
este encliza pronumelui reflexiv la infinitivul scurt verbal în structura predicatului complex cu verbul modal a putea, dat fiind că o bine-cunoscută caracteristică a acestor structuri este realizarea pronumelui clitic în domeniul verbului modal (Se puteau vedea), nu în domeniul infinitivului (*Puteau se vedeau):nu poate cetate ascunde-se (CT.1560-1: 7r; Nicolae și Niculescu 2016) --------------- ------------------------------------------------------------ --------------- ------------------------------------------------------------ IV ix x Cuprins Ordinea constituenților în limba română: o perspectivă diacronică 163 xii Convenții, simboluri și abrevieri 4 Introducere 36 Variație și schimbare de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
fi prevăzute și exprimate În cifre, prin viteză, prin creații concrete, prin efecte imediat vizibile și măsurabile. Aici factorul „ecuație personală” intervine În mai mare măsură. În fine, dacă se recomandă explicarea obiectivelor (sarcinilor) concrete ale unei lecții prin intermediul unor infinitive (ca moduri) care arată numele acțiunii, cu indicarea, totodată, a obiectelor asupra cărora se aplică aceste infinitive, noi considerăm că lucrurile ar putea fi duse ceva mai departe, ajungându-se până la prescrierea metodelor de Înfăptuire a acțiunilor desemnate prin respectivele
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Aici factorul „ecuație personală” intervine În mai mare măsură. În fine, dacă se recomandă explicarea obiectivelor (sarcinilor) concrete ale unei lecții prin intermediul unor infinitive (ca moduri) care arată numele acțiunii, cu indicarea, totodată, a obiectelor asupra cărora se aplică aceste infinitive, noi considerăm că lucrurile ar putea fi duse ceva mai departe, ajungându-se până la prescrierea metodelor de Înfăptuire a acțiunilor desemnate prin respectivele infinitive. De exemplu: a) În cazul În care obiectivele rezidă În „cunoașterea terminologiei” (ori a factologiei), coloana
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ca moduri) care arată numele acțiunii, cu indicarea, totodată, a obiectelor asupra cărora se aplică aceste infinitive, noi considerăm că lucrurile ar putea fi duse ceva mai departe, ajungându-se până la prescrierea metodelor de Înfăptuire a acțiunilor desemnate prin respectivele infinitive. De exemplu: a) În cazul În care obiectivele rezidă În „cunoașterea terminologiei” (ori a factologiei), coloana de infinitive (acțiuni) poate cuprinde verbe ca: a defini, a distinge, a asimila, a identifica, a-și aminti, a recunoaște; apoi, În coloana obiectelor
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
considerăm că lucrurile ar putea fi duse ceva mai departe, ajungându-se până la prescrierea metodelor de Înfăptuire a acțiunilor desemnate prin respectivele infinitive. De exemplu: a) În cazul În care obiectivele rezidă În „cunoașterea terminologiei” (ori a factologiei), coloana de infinitive (acțiuni) poate cuprinde verbe ca: a defini, a distinge, a asimila, a identifica, a-și aminti, a recunoaște; apoi, În coloana obiectelor se pot enumera: fapte, informații factuale (surse, nume, date, evenimente, persoane, locuri, perioade de timp, exemple etc.), iar
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
factuale etc., s-ar completa cu → „lectura textului din manual”, de exemplu; b) Când obiectivele vizează Învățarea unor concepte definite ori a unei reguli, a unei idei (ca legătură dintre două sau mai multe concepte, ca relație abstractă), În coloana infinitivelor se pot remarca verbe ca: „a sintetiza, a deduce, a formula, a modifica, a demonstra, a defini, a clasifica etc.”, iar În coloana obiectelor: „fenomene, clasificări, ipoteze, percepții, căi, descoperiri”, la care s-ar putea adăuga apoi coloana metodelor: „conversația
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
conversația euristică, dezbaterea, studiul de caz etc.”. Pe scurt: „a Învăța reguli” → „a deduce o formulă” → „relații, idei, ipoteze, teorii, concepte etc.”, ceea ce s-ar completa prin → „conversație euristică”, de exemplu. c) Dacă se urmărește „formarea de deprinderi”, coloana de infinitive: „a exersa, a executa, a efectua practic, a rezolva, a construi etc.”, se raportează laanumite operații cu anumite aparate, instrumente materiale, unelte, mașini etc., iar, ca metode, se pot prevedea lucrări practice, experimente aplicative delaborator, elaborarea și executarea unui proiect
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nu chiar la întâmplare, volumul XI la pagina 441 și aflu, dincolo de prescurtări: substantivul ,ponos" e atestat în secolul XVI în Psaltirea Scheiană; verbele ,a ponoslui" și ,a porni" apar întâia dată în Codicele Voronețean, tot din secolul XVI; dar infinitivul lung ,pornire" e prima dată folosit în scris de Coresi în 1563; ,porumbelul" e atestat în 1657 în Catehismul calvinesc. Pentru inițiați, surprizele de a afla detalii despre istoria unui cuvânt românesc sunt nelimitate. La sfârșitul fiecărui volum, printr-un
Filologie savantă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11479_a_12804]
-
de unele grupuri comice (de exemplu, Divertis). Se știe că tipul de umor obținut prin imitarea vorbirii străinilor reduce un sociolect la cîteva semne și semnale distinctive; printre acestea se poate să se fi impus conjunctivul care preia forma de infinitiv. Procedeul pare recent; am verificat cîteva din cazurile mai vechi de simulare cu scop comic a vorbirii străinilor - de care e plină pînă la exces literatura noastră din secolul al XIX-lea: Jupîn Iani al lui Anton Pann, falsul baron
"Știe să vorbește" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12624_a_13949]