4,696 matches
-
primul rând, drepturile legale și obligațiile civice față de comunitate. Din perspectiva eugeniștilor, corpul nu devenise Încă un teren de desfășurare a dezbaterilor referitoare la drepturi, obligații, libertăți și limitări. Comunitatea științifică Își câștigase cu siguranță o voce publică tot mai influentă pe parcursul secolului al XIX-lea, cu un interes crescând pentru darwinism și alte teorii evoluționiste. Cu toate acestea, membrii comunității nu folosiseră notorietatea de care se bucurau pentru a Încerca să așeze corpul În centrul vieții politice și sociale 75
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
aceluiași stat față de aceștia, În calitate de membri ai unei entități mai mari, națiunea. Această a treia cale a contribuit Însă la destabilizarea sistemului parlamentar și a amplificat semnificativ tendința deja În creșterea către iliberalism În Europa de Est. Moldovan a fost cel mai influent autor de astfel de teme, elaborând o perspectivă complexă - un adevărat manifest - asupra biopoliticii. Toți intelectualii și reformatorii interesați de eugenie sau de mișcarea care o promova s-au raportat ulterior la scrierile timpurii ale lui Moldovan ca fiind standardul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Babeș sau Ioan Cantacuzino, au determinat adoptarea unor amendamente ce au Îmbunătățit legislația În materia fondurilor alocate de stat pentru sănătatea publică și modul În care guvernul reglementa domeniul sanitar. În aceeași perioadă, Iacob Felix a publicat mai multe studii influente care tratau pe larg problema pierderilor suferite de economia românească și de societate În general din cauza nutriției inadecvate a populației rurale sau a afecțiunilor toxice și din cauza lipsei unor programe adecvate de vaccinare Împotriva epidemiilor ce făceau Încă ravagii În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au fost preluate și reinterpretate de-a lungul următoarei jumătăți a secolului XX de către administratorii sistemului sanitar și activiștii de partid. Concluziitc "Concluzii" Ideile eugeniste au avut un rol important În România interbelică. Diferiți promotori ai eugeniei au deținut poziții influente În viața publică, pe care le-au folosit În sprijinul popularizării teoriilor determinismului ereditar. Datorită activismului unor astfel de personalități publice, teoriile eugeniste s-au impus În discursul intelectual și În dezbaterile pe marginea reformelor sociale. Destul de mulți reprezentanți ai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
urmat Primăverii de la Praga, mulți medici și cercetători români au redescoperit interesul față de contribuția eugeniștilor la dezvoltarea științei și medicinei În România. Un rezultat notabil Îl reprezintă publicarea unei colecții de eseuri comemorative, care documentau viața și opera celor mai influente personalități ale Facultății de Medicină din Cluj. Volumul Îi includea pe Moldovan și alți câțiva profesori sau cercetători, printre care Iuliu Hațiegan, Victor Papilian și Constantin Velluda, care, la diferite momente, Își exprimaseră susținerea față de teoriile eugeniste 28. O astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
atenția asupra caracterului în mod necesar inadecvat al oricărei definiții unice, propunea caracterizarea elitei în termeni foarte generali prin influență: „Dacă influența este împărțită în mod egal, fiecare participant la o situație aparține elitei. Dacă partajul este inegal, cei mai influenți sunt caracterizați drept elită” (1965, pp. 4-5). La rândul său, Putnam considera că răspunsul la întrebarea „Cine conduce?” sau „Cine guvernează?” este cel care permite indirect definirea elitei, localizând-o în același timp. Dar, pentru el, criteriul decisiv era un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
formularea cu prea mare ușurință a concluziei existenței unei clase dominante omogene (Dahl, 1990) cu capacitatea de influență reală. Înainte de toate, Dahl ne invită să nu confundăm un potențial de influență. Să presupunem, scrie el, că un ansamblu de persoane influente au aceeași părere în privința unei probleme de rezolvat. Să presupunem, de asemenea, că ele sunt în măsură să-și impună părerea acționând în mod coordonat. Aceste persoane constituie un posibil grup influent și puternic. Dar mai trebuie ca ei să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
presupunem, scrie el, că un ansamblu de persoane influente au aceeași părere în privința unei probleme de rezolvat. Să presupunem, de asemenea, că ele sunt în măsură să-și impună părerea acționând în mod coordonat. Aceste persoane constituie un posibil grup influent și puternic. Dar mai trebuie ca ei să-și unească eforturile, astfel încât potențialul lor de influență să fie actualizat cu succes. Într-o societate complexă modernă, există fără îndoială numeroase grupuri de acest tip. Astfel, într-o colectivitate dată, se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ei să-și unească eforturile, astfel încât potențialul lor de influență să fie actualizat cu succes. Într-o societate complexă modernă, există fără îndoială numeroase grupuri de acest tip. Astfel, într-o colectivitate dată, se poate imagina că oamenii de afaceri influenți, uniți cu cei din conducerea partidelor politice cele mai importante, dispun împreună de un potențial de influență ridicat. Mai trebuie ca ei să-mi dorească unirea eforturilor și să se organizeze în acest scop. Așadar, potențialul de influență nu este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Dahl, că o influență mare într-un domeniu antrenează același grad de influență și în alte domenii (ibidem, pp. 63-64). Aceste considerente îl împing pe Dahl să se exprime critic la adresa lui Mills, care i se pare că subestimează diversitatea grupurilor influente și că prelimină - imprudent, după părerea lui - existența unei pături conducătoare ce apără o ierarhie de interese unică și ușor de identificat. În opinia sa, capacitatea de influențare a diferitelor grupuri nu poate fi decât o problemă de cercetare empirică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atât din partea unei elite stabilite, ce rezistă la contestația pornită de jos, cât din partea unor pături sociale inferioare ce încearcă să-și apere avantajele obținute până acum. În afara efectelor crizei economice, putem vedea în această evoluție rezultatul „accederii în posturi influente sau chiar la putere” a unor oameni care, înainte, se aflau, mai degrabă, în tabăra contestatară, iar acum vin să sprijine acțiuni inițiate de mediile conducătoare (ibidem, p. 306). În opinia lui Birnbaum, odată cu victoria stângii în 1981, s-au
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sa pârghie psihologică este „o angoasă difuză” față de solicitările de tot felul a căror țintă este (ibidem, pp. 49-50). În acest context nou, instituțiile altădată centrale și-au pierdut ascendentul asupra individului. Grupul său de apartenență devine instanța cea mai influentă, fapt care duce direct către comunitarism. Diferitele grupuri de față se centrează pe apărarea intereselor categoriale. Alegerile politice sunt din ce în ce mai mult niște compromisuri între diferitele centre de decizie. Elitele conducătoare își pierd din putere și sunt obligate la negocierea unor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Pentru necesitățile analizei, Lasswell distinge opt categorii de rezultate valorizate care pot intra în discuție: rezultatele acțiunilor în termeni de putere, cultură, bogăție, bunăstare, calificări, afecțiune, respect și rigoare morală (Lasswell, 1965, p. 8). Întrucât elitele sunt caracterizate ca grupuri influente, s-ar putea distinge niveluri de influență diferite în raport cu fiecare categorie de rezultate valorizate. Totuși, potrivit lui Lasswell, putem face, fără prea multe riscuri, o „ipoteză de aglutinare”, ceea ce înseamnă că o persoană care ocupă o poziție la vârf în raport cu una
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
citați de mai puțin de 5% dintre informatori). La diferitele niveluri ale acestei structuri de influență, există un acord larg în privința persoanelor situate în vârful structurii: factorii de influențare de prim rang (top influentials). În mare, sunt prezentate ca fiind influente aceleași persoane, indiferent de poziția în structura de influență a celor care fac aprecierea (ibidem, p. 464). Influență monomorfă și influență polimorfă Merton operează o distincție între persoanele ce exercită o influență monomorfă și cele care exercită o influență polimorfă
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
strategice îi găsim, în afara membrilor „clasei politice” în sens strict, pe înalții funcționari, pe managerii marilor întreprinderi publice sau private, pe liderii organizațiilor de masă, (cum ar fi sindicatele sau uniunile agricole), pe militarii de rang înalt, pe cei mai influenți membri ai profesiunilor liberale, pe experții de nivel înalt, pe intelectualii de prim-plan, pe ziariști, dar și înaltele fețe bisericești. Enumerate în acest fel, aceste categorii par să acopere, mai mult sau mai puțin, noțiunea anglo-saxonă de Establishment. Totuși
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt identificați prin poziția lor într-o structură ierarhică. Apoi, analiza progresează după modul reputațional. Persoanelor astfel reperate li se cere să le numească alte persoane cărora să le solicite părerile sau pe care le consideră în general ca fiind influente. Operația este apoi repetată cu persoanele citate. În zilele noastre, tehnicile de analiză a rețelelor pot fi folosite în mod util pentru măsurarea puterii și a notorietății. În legătură cu acestea, Degenne și Forsé (1994, pp. 170-173) citează un studiu efectuat de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fost supuși chestionarului. Cadrul de referință parsonian permitea astfel confruntarea reprezentanților diferitelor elite sectoriale și „punerea la punct a unor matrice sociometrice care descriu relațiile dintre elitele locale”. Actorii „cei mai centrali” s-au demonstrat a fi și „cei mai influenți în afacerile locale” (Degenne și Forsé, p. 171). Acest tip de analiză dezvăluie existența a „trei subsisteme funcționale” ce pun în evidență trei categorii de elite specializate în colectivitatea studiată: elita tradițională, activă în domeniul religiei și al educației, cea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
superioritatea unei anumite categorii a populației ar putea fi recunoscută tacit de restul populației fără ca acest lucru să prezinte nici cea mai mică importanță din punct de vedere al influenței unora și al receptivității altora. În schimb, superioritatea unei elite influente trebuie să fie percepută ca fiind tangibilă, cel puțin în parte. Așadar, trebuie ca trăsăturile caracteristice pe care se întemeiază situația preeminentă a acestei elite să fie apreciate ca fiind imitabile și să fie considerate demne de a fi imitate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ca sistemul american să fie prezentat ca fiind total permeabil. Există ceea ce putem numi cariere parlamentare tipice, bazate pe o ucenicie în privința vieții politice în posturi publice la nivel local sau la nivelul unuia dintre guvernele statelor. Posturile cele mai influente din parlamentul federal nu pot fi ocupate decât după mai multe decenii de experiență de viață politică (ibidem, p. 48). Canalele de recrutare variază de la o țară la alta în ceea ce privește instituțiile sau organizațiile specifice care le servesc drept suport. Partidele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
ascensionale. Administrația publică, în paralel cu rolul său în slujba statului, este foarte adesea un important canal de acces la cele mai însemnate posturi politice. Politica locală este o altă sursă de recrutare și o trambulină spre funcțiile cele mai influente. Ea este și locul în care este constituită, uneori în modul cel mai durabil, o bază politică, o constituency. În special, este cazul partidelor de stânga. Acestea dezvoltă un leadership „pe teren” în măsura în care au relativ puțin acces la sursele de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt în mod frecvent controlate de instanțele conducătoare ale partidelor politice. Într-un regim totalitar cum a fost regimul sovietic, fusese instaurat și un sistem foarte particular: cel al nomenclaturii. La mai multe niveluri, existau liste - sau nomenclatoare - ale posturilor influente pentru care era necesară aprobarea unei instanțe a Partidului. Trebuia asigurată de loialitatea politică a persoanelor selectate, oricare ar fi fost, de altfel, domeniul de activitate particular (Voslensky, 1980). În societățile pluraliste, aparatele de partid joacă și ele un rol
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
marxiste, care văd în proprietatea privată (pământuri, capitaluri, mijloace de producție) principala cauză a reproducerii ereditare a influenței politice. Consideră că, dacă proprietatea asupra mijloacelor de producție ar fi transferată statului, asta nu ar atenua deloc transmiterea ereditară a pozițiilor influente. În acest caz, cei care administrează treburile statului (care sunt întotdeauna o minoritate) ar cumula putere politică și economică. „Prin urmare, ei ar dispune de enorme mijloace pentru a facilita carierele propriilor copii și ale persoanelor pe care vor să
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
o „formulă politică” discreditată de două decenii în chiar ochii celor care continuau să beneficieze de ea, însă care se temeau că nu vor mai putea beneficia multă vreme de ea (Stanislavski, 1991a, pp. 11 și 13). În vreme ce pozițiile politice influente încetau să mai ofere aceleași garanții de stabilitate ca în cursul deceniului precedent, proprietatea privată a ajuns să fie considerată o opțiune reală și, în același timp, un instrument de relansare a unei economii stagnante și un suport al unor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Eneadelor lui Plotin, al lui pseudo-Denys, autor și acesta al unei Teologii platoniciene î1482) în care se afirmă că ar fi suficiente doar câteva aranjamente pentru ca platonicienii să fie considerați creștini - și câtă dreptate are! -, autor al unui celebru și influent Comentariu al Banchetului lui Platon î1488); în tot timpul Renașterii, Marsilio Ficino trece drept un neoplatonician emblematic a cărui influență este copleșitoare pentru Academia platoniciană din Florența - lucru cât se poate de vizibil în pictura unui Agnolo Poliziano sau a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
capitalului uman și cele ale capitalului social (vezi capital social și capital uman). Acestea au deplasat accentul către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra aspectelor relaționale ale structurilor sociale. Ulterior, a devenit influentă teoria capabilităților (Sen, 1993) ca mijloace disponibile pentru accesul indivizilor la scopurile pe care aceștia le valorizează. Privitor la sistemele de indicatori de referință, în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]