72,719 matches
-
între alb și negru, între urât și frumos, între armonios și nearmonios, între măsurat și nemăsurat, între excesiv și ciuntit și la fel deosebesc sunetele de sunt ascuțite sau groase sau plăcute, tot așa se poate spune și de urechile inimii și de ochii sufletului, că le este cu putință să vadă pe Dumnezeu. Da, Dumnezeu este văzut de cei ce pot să-L vadă dacă au deschiși ochii sufletului. Toți oamenii au ochi; dar unii au ochii acoperiți cu o
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Dacă orbii nu văd soarele, nu înseamnă că el nu există 52. Pentru cunoașterea lui Dumnezeu, el aduce și argumentul cosmologic. Opera acestui univers ne duce la Dumnezeu. Cere, totuși - și aici este punctul lui forte - credință și curățenie în inimă 53. Părintele Profesor Ioan G. Coman, prezentând antropologia lui Teofil, printre altele, scrie următoarele: „(În concepția lui Teofil - n. n.) dacă omul săvârșește lucruri ale morții, va fi el însuși cauza morții sale. Omul a fost creat liber și responsabil. Oricine
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Hasdeu, devine farsă de carnaval în nuvela publicată de el la Iași, în 1863. Acțiunea nuvelei are loc prin 1855, în mediul universitar din Harcov, exact atunci cînd Hasdeu urma cursurile Universității din acest oraș. Studentul Toderiță vrea să cîștige inima unei fete, duduca Mamuca. Împreună cu un coleg, tînărul baron von R., el înscenează un pseudo-duel: Duelul va fi numai imaginar! Se cere efectul și nemica mai mult!". Brusc, fata vede în studentul care i-a luat apărarea "pe un cavaler
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
scan ("a examina, a scruta"), dar nu fără contribuția computerelor, mai ales în evoluțiile figurate și glumețe: "Omul a stat probabil numai cîteva zile în România și imediat a scanat situația" (EZ 3411, 2003, 19); "patru personaje care își Ťscaneazăť inimile și sentimentele" (eva.ro); "o întreb pe Nadine ce dorește. ŤScaneazăť totul, știți cum sunt copiii" (moaraluicalifar.go.ro). A (se) seta și a se reseta au în româna vorbită unele sensuri care provin în mod clar, prin extensie, din
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]
-
spun c-un glas pe care-abia l-aud:/ cum plouă azi peste iubirea noastră... Pentru această performanță, doamna poetă face parte din Uniunea noastră umplînd-o probabil de invidie pe colega ei de mai sus. Oftaturile acestei profesioniste vor fi înmuiat inimile comisiei de validare: Te simți străin și fără nici un rost/și o mâhnire-adâncă te doboară./ Oftezi amarnic după tot ce-a fost,/chiar după ce-a putut cândva să doară. Dacă avem mai sus poeți cu vechime, să vedem ce
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
la radicalism. Dar nu: 20 de ani, BAC-ul luat, trei cărți publicate, puține citite probabil, o domnișoară pozează fatal de pe coperta a IV-a a volumelor, ca fata de la pagina 5. Și gata, e poetă! A venit toamna!/Lângă inima mea/Au căzut frunze colorate;/ Iar inima mea/ E umbra inimii tale./ A venit toamna, și.../ Mi-e teamă! și mie mi-e teamă să citez mai departe. O fac totuși: Trecut-au lungi regrete călătoare/ De-a lungul multor
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
BAC-ul luat, trei cărți publicate, puține citite probabil, o domnișoară pozează fatal de pe coperta a IV-a a volumelor, ca fata de la pagina 5. Și gata, e poetă! A venit toamna!/Lângă inima mea/Au căzut frunze colorate;/ Iar inima mea/ E umbra inimii tale./ A venit toamna, și.../ Mi-e teamă! și mie mi-e teamă să citez mai departe. O fac totuși: Trecut-au lungi regrete călătoare/ De-a lungul multor gări, în depărtare./ Trecut-au clipe lungi
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
cărți publicate, puține citite probabil, o domnișoară pozează fatal de pe coperta a IV-a a volumelor, ca fata de la pagina 5. Și gata, e poetă! A venit toamna!/Lângă inima mea/Au căzut frunze colorate;/ Iar inima mea/ E umbra inimii tale./ A venit toamna, și.../ Mi-e teamă! și mie mi-e teamă să citez mai departe. O fac totuși: Trecut-au lungi regrete călătoare/ De-a lungul multor gări, în depărtare./ Trecut-au clipe lungi ce s-au prelins
Veleitarii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11691_a_13016]
-
s-o facă patru zile mai târziu), pe 23 ianuarie 1974, la "Plaisant Hôtel", 50 rue des Bernardins. Caro Elie Constantin, (...) mă bucur foarte că ați aflat în Franța acea primire pe care, la noi, v-o puteau oferi numai inimile prietenilor florentini, în timp ce legislația noastră publică este încă plină de obstacole în calea rezolvării rapide a problemelor celui ce trăiește pe lume în căutarea libertății. Veți părăsi, spuneți, peste două luni actuala rezidență la Plaisant Hôtel ; să vă aduceți, vă
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
a interesa și revista mea; dar am nevoie de confirmarea unei bune recitiri, făcută în tihna de care nu dispun acum. Sunt mâhnit de a nu vă putea da vești mai bune decât ce v-am spus mai sus, cu inima cea mai amară, poate, din toată viața mea. Încercați totuși, Dvstră care vă aflați într-un moment solar, să mă înțelegeți, și scrieți poezii frumoase. De ce aș încheia aici suvenirul meu florentin, când pot să-l fac și mai melancolic
Prieteni în Florența by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11684_a_13009]
-
e salvată pe deplin. După excelenta culegere de povestiri Bazar bizar, publicat anul trecut la Editura Mașina de scris (despre care în România literară s-a scris la momentul respectiv și pe care vi-l recomand și eu cu largă inimă), Radu Paraschivescu publică în colecția "Arena" a Humanitas-ului acest Fanion roșu, un volumaș nu mai puțin legat de literatură, dar al cărui subiect principal este sportul. Nouă istorii ne spune Radu Paraschivescu în această carte, toate textele având, în
9 istorii exemplare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11693_a_13018]
-
la proba contrarie - , omul are imaginație, proiecte și fantasme. Dacă imaginația și proiectele intră în discuție ceva mai tîrziu, atunci cînd trebuie să dovedești că nu ești albină, deși nici că ești arhitect n-ai putea susține cu mîna pe inimă, fantasmele se instalează de la cea mai fragedă vîrstă. Luînd de bună imaginația priapică a bătrînului Freud, dar și mărețul lui proiect de a construi o lume cutremurată pînă în străfunduri de frisoanele unei acuplări cosmice, însuși actul fondator al suptului
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
europeană", "Statele Unite ale Europei", "Mitteleuropa" ș.a. "Lord Byron" este un eseu biografic, cu focalizare pe contradicțiile personalității și operei byroniene: "Descindea dintr-o casă nobilă, dar sărăcită printr-o serie de nebunii, cari stîrniseră scandalul public. Tînărul nobil avea o inimă generoasă și sensibilă, dar era un temperament nervos și ușor iritabil. Avea un cap frumos, dar era șchiop; pictorii îi copiau cu plăcere trăsăturile feții și cerșetorii se strîmbau după el pe stradă. Distins laolaltă prin puterea și slăbiciunea intelectului
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
la multe lupte, certuri și nemulțumiri. Dar cine se poate împotrivi destinului? Oricum, de acum înainte, să ne obișnuim cu această idee, că ceea ce lucrăm astăzi pentru patrie e spre binele întregii omeniri, căci: "Pe cel ce nu-l îndeamnă inima să lucreze nici măcar pentru gloria și fericirea neamului său, acela nu e decât un egoist pentru umanitate, de care e păcat că l-a împodobit natura cu forme de om" (Simeon Bărnuț). Momentul va veni odată, când toate bunurile de
N. Steinhardt la 16 ani - în revista Liceului Spiru Haret by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/11701_a_13026]
-
femeie înșelată în așteptările ei. Ea este vinovata tragică. Fiindcă își asumă în mod conștient vina de a-și ucide pruncii și atinge sublimul în suferința cu care plătește pentru faptele sale. Dar judecă totul nu cu creierul, ci cu inima de femeie învinsă. Patima sa o determină să facă o tragedie dintr-o întîmplare care în mod obișnuit nu se plătea cu astfel de preț. Acest lucru o și înalță, dar în același timp o și coboară, atît în raport cu personajele
Patima Medeei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11705_a_13030]
-
Elisée Reclus, renumitul geograf, prin nota lor de participare afectivă și simpatia mărturisită pentru români: "Mă simțeam emoționat. Puneam pentru prima dată piciorul pe un pământ locuit de români. Simpatia mea profundă pentru acest neam misterios făcea să-mi bată inima". Romanul-feroviar Claudius Bombarnac și romanul-danubian Frumoasa Dunăre galbenă, sunt ultimele două scrieri ale lui Jules Verne care încorporează elemente românești. în prima românului Claudius Bombarnac, reporter la "XX Sičcle", i se alătură pe traseul transasiatic (Tiflis-Pekin) alți conaționali, frumoasa modistă
Jules Verne și românii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11714_a_13039]
-
fiica dumneavoastră să sune. Sau să apară acolo. Așa fac copiii de obicei. Dacă o găsim noi, vă vom anunța. Credeți-mă. Cel mai bine ar fi să vă duceți acasă și să stați pe lîngă telefon. Fără tragere de inimă, părinții mei i-au ascultat sfatul. Înainte de a pleca au avut însă o întîlnire cu doctorul Luce. - Să știi prea puțin e periculos, le spuse doctorul Luce drept explicație pentru dispariția mea. Cît am lipsit eu din birou, Callie s-
De curînd în librării - Jeffrey Eugenides - Middlesex by Alexandra Coliban-Petre () [Corola-journal/Journalistic/11707_a_13032]
-
este un poem impresionant, puternic, profund și "greu", deopotrivă politic și uman, un poem cu care poți visa măcar că poți schimba lumea. Andrei Codrescu este poetul cu două limbi (așa cum unii eroi de poveste au mai multe vieți) și o inimă pe măsură, un poet care nu face nici o concesie, care eliberează viața din poezie și poezia din viață, un poet care scrie ca și cum ar porni la luptă știind că are prea puțin de pierdut și totul de câștigat.
Poetul în două limbi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11740_a_13065]
-
văzu vechea sobă din bucătărie făcută țăndări. Abia atunci înțelese că zvonurile care-i ajunseseră la urechi erau adevărate. Fuseseră uciși toți. Un corb croncăni undeva în apropiere, de parcă priveliștea l-ar fi zguduit și pe el, apoi tăcu. Cu inima zdrobită, Melmont îngrămădi niște surcele sub masa din bucătărie și le dădu foc. Apoi ieși în curte și așteptă până când fumul începu să iasă pe găvanele ferestrelor. Voise ca prin foc să-și purifice suferința, dar nu reuși. Încercă să
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
Seascale, care aparține Guvernului Britanic. Acolo se procesează combustibil nuclear, iar eu o cumpăr la mai puțin de un procent din costul ei de fabricație, spuse Melmont. - Pentru zece bucăți trebuie să dai mai mult. Nevastă-mea e bolnavă de inimă. O să ne coste 200.000 de dolari că să-i rezolvăm problema în America. - N-o să te coste atâta. Sunt bun prieten cu președintele Crucii Albastre, zise Melmont. Dar lauda de sine îi sună până și lui a gol. După
Snoo Wilson - Isprăvile lui Melmont by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11754_a_13079]
-
și potrivnice firii 17. Caracterul patologic și patogen al desfrânării apare destul de evident, putând astfel să înțelegem de ce Sfinții Părinți o numesc adeseori boală și văd în ea o formă de nebunie. Bolnavă și rănită de săgeata poftei desfrânate este inima care vede pentru a se învăpăia de 8 Sorin Cosma, Cumpătarea în etica filozofică antică și morală creștină. O încercare de sofrologie creștină, Edit. Helicon, 1999, pp. 213, 218. 9 Dicționarul explicativ al limbii române, Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
oameni și s-au făcut nevrednici de măreția unui atât de mare bun și a intrat deci, în lume legea unirii trupești 24. Omul a fost creat în vederea unirii cu Dumnezeu, facultatea poftitoare (pofta sau dorința) fiindu-i sădită în inima sa pentru a putea să-L cunoască pe Dumnezeu, să tindă spre înălțarea la El, spre unirea cu El și să o canalizeze spre tot ceea ce împiedică această firească lucrare. Adam în Grădina Edenului nu cunoștea altă dorire și plăcere
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Sara, să nu caute decât plăcerile trupești. Astfel, aceștia voiau să se unească mai întâi trupește cu Sara și de abia apoi sufletește. Rafael îl sfătuiește deci pe Tobie să înceapă printr-o rugăciune împreună și prin sfințirea camerei cu inima și ficatul peștelui, arse liturgic. Tobie ascultă acestuia și, după ce săvârșește sfințirea camerei, se roagă împreună cu Sara: Binecuvântat ești Tu, Dumnezeul părinților noștri, și binecuvântat este numele Tău cel sfânt și slăvit întru toți vecii! Să te binecuvânteze pe Tine
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
și din ei s a născut neamul omenesc. Tu ai zis: Nu este bine să fie omul singur; să-i facem un ajutor asemenea lui». Și acum, Doamne, nu plăcerea o caut, luând pe sora mea, ci o fac cu inimă curată. Binevoiește deci a avea milă de ea și de mine și a ne duce împreună până la bătrânețe. Și a zis și ea cu el: Amin. Astfel, Tobie așează comuniunea spirituală înaintea celei trupești, care doar o pecetluiește pe cea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ortodoxă este aceea de a nu se uni în vederea plăcerii simțuale și de a nu face din aceasta scopul și obiectul esențial al legăturii lor. Ei trebuie să vegheze să nu se lase stăpâniți de plăcere, să nu-și lipească inima de ea, să nu o caute, pentru ca pe măsura înduhovnicirii trupului și a facultăților lui, să ajungă să nu mai fie atrași de aceasta. Faptul acesta nu înseamnă refuzul și excluderea plăcerii legate în mod firesc de legătura trupească, ci
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]