12,789 matches
-
păstra în cameră patul și două scaune necesare pentru operație. Am fost bucuroasă când un cumpărător a trimis înapoi tabloul lui Nunu, pe care-l priveam des în asfințit când îl așteptam să vină la mine. Reli mi-a făcut injecții cu vitamina K pentru a mă întări în cazul unei mari hemoragii, apoi s-a retras mulțumită. Eu am spălat totul în casă, chiar și scările care duceau la un pod vechi. La urmă, frântă de oboseală, m-am așezat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pe două scaune, pe aceeași masă pe care desenasem intens timp de doi ani. Deodată am încetat să tremur, remarcasem că mâinile profesorului Amorel erau nesigure. Cu un fel de clește încerca să localizeze poziția fătului. Uitase să-mi facă injecția de anestezie locală. Totuși mă simțeam în siguranță, cu toate durerile pricinuite de căutarea în nevăzut. Reli îmi povestise că incizia, în fond, era o bagatelă, o nimica toată. În același timp mă gândeam că trupurile sunt purtătoare de moarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
învârtindu-se. Și atunci, care era cauza? Dădu din nou la cheie, așteptând nerăbdător vreun efect. Nu, motorul nu voia și pace să prindă viață. Poate un gunoi trecuse de filtrele de motorină și înfundase jicloarele fine ale pompei de injecție? Puțin probabil dar nu era exclus. N-avea nici un chef să se apuce de meșterit la motor în mijlocul drumului dar se părea că nu are încotro. Se hotărî să mai încerce odată. Din nou, nici un rezultat, așa încât renunță. Știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tratându-se rudimentar, cu leșie, cu alifie de zincă sau precipitat galben și alte unsori care pe care le cumpărau de la farmacie; alții luau leacuri de la babele satului. Cei conștienți declarau boala și se tratau la spitalul din Parincea prin injecții cu „Neovalvorsan” și cu bromură de mercur. Dintre doftoroaiele satului amintim pe Floarea Borcea (Borcioaia), Marghioala Andrieș, Ioana Vasilaș, care erau plătite cu bani sau cu alimente. Din cauza neînțelegerii rolului spitalelor, bolile molipsitoare făceau ravagii, deoarece cei mai mulți bolnavi nu voiau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fi devorat măruntaiele. — Dar ce are sărmanul, pentru numele lui Dumnezeu? Ce are? gemea doña Encarna din ușă, scuturînd din cap. Doctorul Îi luă pulsul, Îi cercetă pupilele cu o lanternă și, fără o vorbă, Începu să-i prepare o injecție dintr-o fiolă pe care o avea În servietă. — Țineți-l. Asta o să-l adoarmă. Daniel, ajută-ne. Tuspatru, l-am imobilizat pe Fermín, care zvîcni violent cînd simți Înțepătura acului În coapsă. Mușchii i se Încordară ca niște cabluri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
un prim-ministru și, cu atât mai puțin unul atât de prevăzător așa cum s-a dovedit acesta. În timp ce medicul îi badijona bărbia cu un antiseptic și se întreba în sinea lui dacă ar exagera cu îngrijirile făcându-i rănitului o injecție antitetanică, șeful guvernului se lupta cu neliniștea care-i zdruncinase spiritul imediat ce se luminaseră primele clădiri. Fără îndoială situația era din acelea care îl dezorientează și pe cel mai flegmatic dintre politicieni, fără îndoială era neliniștitor, îngrijorător, dar mai rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
inclusiv mașini blindate și tancuri cu apă, ar fi fost disprețuite de inamic și acum nu aveau pe cine să combată. Încă un pic năucit de lovitură, dar deja cu plasturele lipit pe bărbie și după ce refuzase cu stoică nerăbdare injecția antitetanică, prim-ministrul își aminti brusc că prima sa obligație era să telefoneze șefului statului, să-l întrebe în ce stare era, să se intereseze de sănătatea persoanei prezidențiale și că trebuia s-o facă chiar acum, fără a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
aveam o prietenă care a avut trei tentative de sinucidere și a fost internată de patru ori Într-un spital de psihiatrie, dar În ziua de azi e o femeie stăpână pe ea, care reușește să se descurce cu două injecții de heroină pe zi, fără să mai punem la socoteală joggingul și ședințele de slăbit zilnice. N-am mai discutat niciodată despre ce anume a făcut-o pe Mie să se sinucidă. Pe vremea aceea, bărbatul deja Începuse să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
morfină cu mine. Nimic nu e mai insuportabil decât să nu poți dormi atunci când ești atât de obosit Încât simți că mori de somn“, i-a spus ea Maestrului. A Încălzit morfina Într-o lingură și i-a făcut o injecție, apoi și-a făcut și ei una. I-am cerut să-mi facă și mie. Maestrul a Început să se simtă mai bine și a Întrebat: „Keiko, de unde ai morfina asta?“. Keiko a râs și a spus: „Într-o țară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
și scoase din ea o seringă și o sticluță pe care le puse pe noptieră. — Ce e aia? l-am întrebat cu o voce lipsită de convingere. — Atropină, răspunse el frecându-mi brațul cu un tampon îmbibat cu spirt medicinal. Injecția mi se păru rece atunci când pătrunse în braț ca un fluid de îmbălsămare. La câteva secunde după ce mi-am dat seama că va trebui să găsesc o altă noapte în care să adulmec prin clinica lui Kindermann, am simțit legăturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și palid, aproape ca și cum fusese cu adevărat în legătură cu lumea spiritelor. El păru să îmi audă gândurile: — Să te prefaci este aproape la fel de obositor ca și să o faci de-adevăratelea, zise el. — Poate că ar trebui să-ți fac o injecție, propuse Kindermann. Puțină morfină ca să te ajute să dormi. Fără a mai aștepta un răspuns, scoase o sticluță și o seringă dintro trusă medicală și se apucă să pregătească acul, adăugând: — La urma urmei, nu-i așa, nu vrem să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
că mama lucrează în învățământ datorită unei conjuncturi, ea fiind de fapt inginer zootehnist. Nici cea de medic a bunicului nu l-a atras. Prea mult sânge și lui îi repugnă să vadă și o seringă cu acul pregătit pentru injecție dar să mai facă și injecția. Acum nu grija locului de muncă îl frământa. Se pregătea să-și organizeze aniversarea celui de al douăzeci și treilea an al vieții. Partea financiară era asigurată mai ales de către bunici, cu toate că nici părinții
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
unei conjuncturi, ea fiind de fapt inginer zootehnist. Nici cea de medic a bunicului nu l-a atras. Prea mult sânge și lui îi repugnă să vadă și o seringă cu acul pregătit pentru injecție dar să mai facă și injecția. Acum nu grija locului de muncă îl frământa. Se pregătea să-și organizeze aniversarea celui de al douăzeci și treilea an al vieții. Partea financiară era asigurată mai ales de către bunici, cu toate că nici părinții nu se sustrăgeau de la a-l
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362824_a_364153]
-
care o are când coboară în marketul unui spital județean, un fel de magazin înfiripat atât pentru bolnavii internați în diverse secții, cât și pentru aparținătorii lor, trimiși de bolnavi, să cumpere cele trebuincioase tratamentelor: seringi, antibiotice, pansamente, perfuzii, pampers, injecții, feșe, antibiotice, vitamine, hrană, etc. Așa cum acel market din spital îi creează vizitatorului senzația intrării într-o cu totul altă lume, mirifică, tot așa, mallul acesta din cimitir, cu animația lui, cu austeritatea lui, cu reclamele lui, cu mirosurile care
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
respirație artificială și dădu din cap negativ, că nu se mai poate face nimic, el era mort de vreo două ore. Nicolae se prăbuși de durere într-un plânset înnăbușit. Asistenta îl așeză pe un scaun și îi făcu o injecție. Geta tocmai se întorcea de unde avusese treabă și trecu pe la dispensar să o vadă pe Elena. Când intră pe ușă văzu un spectacol de coșmar; fiul ei așezat pe pat, la orizontală, doctorița și asistenta îngrozite iar pe Nicolae pe
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
a luat după mine; părea, isteric! Am fugit și am apucat să mă încui în WC. Așa au pățit și asistentele când au venit să vadă ce se întâmplă. Împreună cu niște brancardieri i-am imobilizat iar asistentele le-au făcut injecții cu o concentrație mai mare de diazepam. Doctorul se uită prin salon și îi căzu privirea pe noptiera unuia dintre ei; văzu covrigul și un pahar de plastic care mai avea resturi de colivă pe el și își dădu seama
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
Viorel era fioros, chiar odios, cum îi străluceau ochii și cum avea părul vâlvoi pe cap. Era transpirată toată, cu vocea sugrumată și când s-a trezit, lângă ea se afla atât asistenta, cât și doctorul care îi făcea o injecție pentru liniștire. - Ce s-a întâmplat, domnișoară? Ne-ai speriat pe toți cu țipetele dumitale. Ai avut vreun coșmar? - Da... am visat urât. Nici nu doresc să-mi amintesc ce. - Cred că după ce vă fac externarea, ar trebui să vă
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
lângă ei cât de curând. - Desigur, așa să faci. Atunci și creierul se va odihni și poate se va ridica ceața care nu lasă să iasă adevărul la suprafață. Bun, acum te las să te odihnești cu adevărat după efectul injecției și să fii cuminte, să nu ne mai creezi emoții. Îngrijorat de starea sănătății iubitei sale, Mircea se hotărî să se urce în tren și să se oprească direct la spitalul din Mangalia. Mai trebuia și să revină în Dobrogea
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
se poate! Păi, cum nici chiar artiștii nu au scăpare? Înseamnă că e jale mare și musai să ne facem vaccinul așa cum ne anunța, din nou, cu o figură extrem de tristă, același don’ doctor. Neamul se repede disperat la făcut injecții. Mai ales că erau gratis. Primii sunt, ca de obicei, înțelepții pensionari, bucuroși nevoie mare că, iată, apăruse un nou prilej de stat la coadă, de schimbat impresii despre încălzirea globală și aventurile tipei ăleia beton de la emisiunea de duminică
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364202_a_365531]
-
un pseudo-jurnal post-mortem ținut, chipurile, de Eugène Ionesco însuși, eseistul Adrian Mihalache îl face pe dramaturg să-și remenoreze spaima de moarte și remediile care o “anesteziau”: „Mie, alcoolul și tutunul mi-au anesteziat, măcar pe moment, angoasa în fața morții”. „Injecții să dea la cap spaimei” Este greu de crezut că Eugène Ionesco, având probleme depresive și trecând prin câteva clinici de profil, nu a fost tratat cu preparate farmaceutice psihoactive. În aprilie 1964, Emil Cioran își nota în jurnal faptul
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
Ionesco ajunge la un birt în care cere “ceva de băut”. „Nu pot să vă dau de băut - spune cârciumarul din vis - decât dacă îmi prezentați certificatul dumneavoastră de sănătate mintală. [ ... ] Se pare că sunteți nebun, vi s-au făcut injecții, sunteți drogat.” „Injecțiile acelea mi le-a făcut un doctor, ca să dea la cap spaimei”, explică Eugène Ionesco în vis. Dar nu reușește să-l convingă pe cârciumarul din vis, așa că pleacă la un alt birt, unde comandă același lucru
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
un birt în care cere “ceva de băut”. „Nu pot să vă dau de băut - spune cârciumarul din vis - decât dacă îmi prezentați certificatul dumneavoastră de sănătate mintală. [ ... ] Se pare că sunteți nebun, vi s-au făcut injecții, sunteți drogat.” „Injecțiile acelea mi le-a făcut un doctor, ca să dea la cap spaimei”, explică Eugène Ionesco în vis. Dar nu reușește să-l convingă pe cârciumarul din vis, așa că pleacă la un alt birt, unde comandă același lucru: băutură. „Aștept zadarnic
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
de explicația simplist freudiană dată de psihiatru și ajunge la concluzia că visele lui sunt de fapt reflectări foarte directe, nesublimate, ale realității. În aceste condiții, este rezonabil să bănuim că lui Eugène Ionesco i-au fost într-adevăr prescrise injecții cu medicamente psihotrope, menite - cum spune chiar el - „să dea la cap spaimei”. „Nevoia de euforizante” Undeva, în „Jurnal în fărâme”, ținut până în anul 1967, Ionesco notează următoarele în privința modului cum își percepe propriul corp: „Am avut întotdeauna o proastă
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
Ionesco notează următoarele în privința modului cum își percepe propriul corp: „Am avut întotdeauna o proastă cenestezie: nu mi-e bine în pielea mea. De unde și nevoia de euforizante sau de băutură ... ”. Ne putem întreba din nou despre ce “euforizante”, “medicații”, “injecții” și “droguri” ar putea fi vorba. Eugène Ionesco a fost discret în această privință. Există totuși în jurnal un pasaj care îl trădează pe dramaturg. El notează acolo despre stări de “euforie”, dar nu ca urmare a ciclotimiei, ci provocate
EUGÉNE IONESCO, ÎNTRE OROAREA DE A TRĂI ŞI OROAREA DE A MURI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367268_a_368597]
-
care după un consult general, mi-a spus că de fapt nu este piciorul rupt (a zis el dar eu nu am fost convins, a șchiopătat multe luni și o doare și acum după ani de zile), apoi fă-i injecții, tratament cu pastile și pomezi, reușind ca în două luni nici să nu se mai cunoască că a avut blana smulsă de pe spate. S-a regenerat foarte repede. S-a adeverit după cum se spune, că pisica are nouă vieți. Norica
MĂRŢIŞORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367454_a_368783]