1,564 matches
-
ai propriilor minciuni, pe care ei le percep drept adevărate. Cînd se întîmplă acest lucru, asistăm la un fenomen de autoamăgire, menționat în capitolul 2 în legătură cu propaganda de pe timp de război și discutat mai pe larg în capitolul 7. MINCIUNI INOFENSIVE SAU PARȚIAL INOFENSIVE Categoria lui Bok de minciuni "mărunte" include ceea ce ea descrie ca fiind minciuni inofensive, cum ar fi încheierea unei scrisori prin expresia "al dumneavoastră supus servitor", însă și așa-zisele "zăhărele" și scrisorile de recomandare în care
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
pe care ei le percep drept adevărate. Cînd se întîmplă acest lucru, asistăm la un fenomen de autoamăgire, menționat în capitolul 2 în legătură cu propaganda de pe timp de război și discutat mai pe larg în capitolul 7. MINCIUNI INOFENSIVE SAU PARȚIAL INOFENSIVE Categoria lui Bok de minciuni "mărunte" include ceea ce ea descrie ca fiind minciuni inofensive, cum ar fi încheierea unei scrisori prin expresia "al dumneavoastră supus servitor", însă și așa-zisele "zăhărele" și scrisorile de recomandare în care șaizeci la sută
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un fenomen de autoamăgire, menționat în capitolul 2 în legătură cu propaganda de pe timp de război și discutat mai pe larg în capitolul 7. MINCIUNI INOFENSIVE SAU PARȚIAL INOFENSIVE Categoria lui Bok de minciuni "mărunte" include ceea ce ea descrie ca fiind minciuni inofensive, cum ar fi încheierea unei scrisori prin expresia "al dumneavoastră supus servitor", însă și așa-zisele "zăhărele" și scrisorile de recomandare în care șaizeci la sută dintre studenți sînt lăudați că ar face parte din primii zece la sută, din
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se arate sinceri, respectînd poruncile Bibliei". Nu este deloc surprinzător faptul că Seaton nu amintește posibilitatea ca vizitatorul să nu fie un aristocrat și, drept urmare, să nu cunoască dublul înțeles al formulei folosită de portar. Pentru ca anumite minciuni să rămînă inofensive este nevoie de un consens cultural. Caracterul inofensiv depinde și de context, și chiar de ora din zi la care se spune minciuna. Marcel Eck (1970:28) dă un exemplu ilustrativ al modului în care o minciună spusă în timpul zilei
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
deloc surprinzător faptul că Seaton nu amintește posibilitatea ca vizitatorul să nu fie un aristocrat și, drept urmare, să nu cunoască dublul înțeles al formulei folosită de portar. Pentru ca anumite minciuni să rămînă inofensive este nevoie de un consens cultural. Caracterul inofensiv depinde și de context, și chiar de ora din zi la care se spune minciuna. Marcel Eck (1970:28) dă un exemplu ilustrativ al modului în care o minciună spusă în timpul zilei poate deveni mai periculoasă pe timp de noapte
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Cititorul își poate imagina ce efect au avut aceste cuvinte! Însă, cum se poate spune despre scrisori de recomandare care sînt pline de fraze pompoase cu privire la "Unul dintre cei mai buni studenți pe care i-am avut vreodată" că sînt inofensive? Deși Bok plasează aceste afirmații la extrema indulgentă a clasificării sale, pare să le considere minciuni "blînde", deoarece, spune ea, "a lăuda în exces un prieten, coleg, student sau rudă" este o atitudine normală. Acest lucru nu face decît să
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
modul în care recunosc prezența și răspîndirea minciunii sau a altor înșelătorii, ci și prin modul în care tratează tipuri diferite de minciună. Probabil există în orice cultură o capacitate de a înțelege că unele minciuni sînt răuvoitoare, iar altele inofensive. Însă deși această clasificare este universală, nu există o uniformitate valabilă pentru toate culturile, în privința conținutului acestor două categorii contrastante. Un orator sau scriitor poate afirma un lucru conform codului cultural de care aparține, fără a avea intenția de a
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de obicei mincinoși și ipocriți. Albii spun același lucru despre locuitorii insulei Manam. Și, din punctul lor de vedere, atît unii cît și ceilalți au dreptate. Și albii și locuitorii insulei Manam sînt de acord că, în lipsa ipocriziei, a "minciunii inofensive" și a curtoaziei convenționale, viața socială ar fi imposibilă. Dificultatea constă în faptul că situațiile în care este necesară curtoazia convențională în rîndul locuitorilor insulei Manam nu coincid cu acelea care ar cere practici similare în Europa. Ceea ce unui alb
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fericit pe cel păcălit și îl vor încuraja să se străduiască mai mult altă dată. Afirmațiile similare, de o precizie îndoielnică, făcute de doctori în scopul de a-i calma și a-i încuraja pe pacienți, sînt de obicei considerate "inofensive", chiar dacă sînt spuse de către o persoană care se află în relație de dominare cu cel păcălit. În studiul lui Henderson (1970 [1935]) asupra relației medic-pacient, el discută complexitatea reacției pacientului la o posibilă afirmație a doctorului, de genul "boala pe
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
capacitatea medicului de a-l face pe pacient să creadă că "singura preocupare a acestuia este propria persoană". Aici întîlnim un îndemn la minciună venind din partea elitei, nu pentru binele public, ci pentru binele individului. Faptele arată că anumite minciuni inofensive au într-adevăr efect terapeutic (Scheibe 1980:20-21); situațiile în care minciunile sînt spuse copiilor sau bolnavilor au justificări mult mai solide decît cele în care cetățenii perfect sănătoși sînt mințiți "spre binele public". RELAȚIILE DE SUBORDONARE Gourevitch (1990:100
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Quechua. Majoritatea observațiilor asupra minciunilor spuse de copii provin, desigur, din culturi în care aceste sancțiuni sînt puse în practică; absența lor rămîne probabil nesemnalată. Multe populații consideră anumite minciuni spuse de copii ca fiind grave, iar altele ca fiind inofensive sau acceptabile. Îndemnurile explicite de a minți adresate copiilor rămîn probabil tot nesemnalate, deși se pare că ele erau frecvente în Sparta antică (Hall 1890:63). Există, totuși, convingerea răspîndită că adulții ar trebui să-i descurajeze pe copii de la
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
indicat să procedeze astfel. E posibil să li se spună chiar să-și încrucișeze degetele la spate atunci cînd mint. Minciunile sociale pot fi percepute de către toți adulții în forma lor adevărată, însă copiii trebuie să învețe ce minciuni sînt inofensive sau sociale și care dintre ele nu sînt. Dunn și Wooding (1977:46) atrag atenția asupra cercetărilor care arată că jocurile imaginative ale copiilor încep la vîrste mai fragede acasă decît în laboratoarele psihologilor. Rămîne însă de văzut dacă există
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care, în scop experimental, copiii pot fi tentați să mintă și este necesară o anume ingeniozitate în structurarea unor programe de cercetare acceptabile din punct de vedere etic. Minciunile pe care copiii sînt provocați să le spună sînt de obicei inofensive, în sensul că nu au consecințe grave pentru cel păcălit; într-adevăr, dacă așa-zisa victimă este psihologul, atunci jocul este echitabil. Cînd 40% din copiii Hopi au trișat într-o temă intelectuală, cercetătorii au comentat: "Testele aptitudinilor intelectuale nu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care minciunile pot avea succes, pe cînd cuvîntul scris are din nou un caracter incert. În general, după cum frecvența și impactul minciunii diferă în funcție de contextul social, cultural și structural, ele diferă de asemenea de la un individ la altul. 9 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional În capitolul 8 am citat o glumă analizată de Freud pentru a ilustra modul în care afirmațiile adevărate pot fi, în unele cazuri, folosite în scopul de a înșela. De asemenea, în alte împrejurări, o afirmație poate fi
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Bok 1978:37 ff., 295 n.15; Kant 1930:224-229), și se leagă mai puțin de începuturile științei moderne, apropiindu-se totuși de alchimie și astrologie (cf. Uberoi 1978). Moraliștii secolului al XX-lea au tendința de a aproba minciunile inofensive și pe cele sociale, în timp ce dezaprobă minciunile rău intenționate. Condamnarea fără nici o discriminare a tuturor minciunilor, care îi aparține lui Kateb (1980), este neobișnuită pentru acest secol. În ziua de azi, majoritatea criticilor acceptă faptul că unele minciuni sînt justificabile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
contrastul pe care Simmel îl face între "omul primitiv, care trăiește în comunități restrînse" (1906:445 ) pe de o parte, și "viața modernă, civilizată", pe de alta. Scriind în 1908, el susține că în împrejurări foarte simple minciuna este adeseori inofensivă în ceea ce privește grupul, mai mult decît în situații complexe. Omul primitiv care trăiește într-un grup restrîns... își supraveghează și își controlează viața mai ușor și mai în detaliu decît omul aflat în medii culturale elevate... viața sa se ghidează în
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cînd afirmă că pe măsură ce sporesc colaborarea voluntară și "activitățile industriei", crește și preponderența sincerității. Totuși, din ceea ce știm în prezent despre societățile preindustriale moderne, cred că puține lucruri ar veni în sprijinul presupunerii că în aceste societăți minciunile ar fi inofensive, pe baza motivelor enumerate de Simmel. Rareori se întîmplă într-adevăr ca "omul primitiv" să-și supravegheze și să-și controleze viața mai ușor decît cel educat (Simmel 1906:445 ). Din contra, s-ar putea spune că viața nu este
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
nici în cele industrializate, din secolul nostru. Simmel scria într-o perioadă în care oamenii de știință considerau societățile preindustriale mai echilibrate, mai unitare și mai stabile decît o arătau rezultatele cercetărilor empirice. În aceste societăți, minciunile pot fi numite inofensive numai în sensul că nu au drept consecință schimbări în forma organizării sociale; potențialul lor revoluționar este limitat. Însă cînd Simmel a afirmat că minciunile "afectau mai puțin stabilitatea grupului", cred că se gîndea nu numai la continuitatea formei de
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
anumite situații. El spune: Cred că merită subliniat faptul că, uneori, depistarea minciunii subminează o relație, trădează încrederea, dezvăluie informații care, din motive întemeiate, erau tăinuite. În capitolul 6 am menționat comentariul lui Scheibe cu privire la efectul terapeutic al unor minciuni inofensive, iar în capitolul 7 am amintit pledoaria lui Snyder în favoarea auto-amăgirii "la nivel global". Evident, în cazul unor minciuni, este în interesul mincinosului cît și al păcălitului să nu fie descoperite. Ambele extreme, lipsa dezvăluirii și dezvăluirea absolută, trebuie evitate
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
domeniu, detectarea ar trebui să fie însoțită de demascare, cu excepția cazului în care aceasta din urmă i-ar face mai mult rău păcălitului decît mincinosului. În alte domenii, avantajele și dezavantajele detectării și demascării sînt mai greu de caracterizat. Minciunile inofensive spuse în scopuri terapeutice au probabil mai puțin efect dacă sînt detectate, deși unii pacienți grav bolnavi, însă cu multă voință și stăpînire de sine, ar prefera să știe adevărul și nu și-ar pierde neapărat încrederea în medic dacă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
a valorii etice și valorile care accentuează inițiativa individuală și rolul autonom al individului". Presupun că preferința pentru o imaginație disciplinată poate fi pur și simplu considerată o pledoarie pentru minciuni mai puține la număr, însă mai eficiente. În ceea ce privește minciunile inofensive, aceasta este într-adevăr direcția în care se îndreaptă pledoaria mea; mă alătur părerii lui Mark Twain (1961) care consideră că minciuna trebuie perfecționată. Mă sprijin de asemenea și pe afirmația lui Samuel Butler (1964:149) că "cel mai bun
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
niciodată să cîștige prin forță ceea ce pot cîștiga prin fraudă". Această preferință pentru minciuni aparține, bineînțeles, mincinoșilor; inamicul lor, păcălitul, nu are ocazia de a-și spune și el părerea. Dacă argumentele înșiruite anterior pledează în favoarea minciunilor mai eficiente, mai inofensive și mai puține la număr, nu includ în aceeași categorie minciunile rău-voitoare, poate doar cu excepția contextului unui război. Dacă admitem faptul că minciunile nu sînt universal condamnabile și că pînă și prietenii noștri cei mai buni sînt nesinceri, ar trebui
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
introductiv: Despre semnele minciunii 5 Prefață Mulțumiri 1 Ce este o minciună? Introducere Definiții: minciuna și înșelătoria 2 Unde apar minciunile O diversitate de domenii Milităria Politica 3 Domenii ambigue Tribunalele și poliția Publicitatea 169 Birocrația Istoria și tradiția Minciuni inofensive sau parțial inofensive 4 Știința Științele naturale Științele sociale 5 Diversitatea culturală Culturi diverse Liban Grecia Clasa socială 6 Relațiile Diversitatea relațiilor Necunoscuții Partenerii Relațiile de dominare Relațiile de subordonare 7 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună Auto-amăgirea și autoiluzionarea Acordul
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
minciunii 5 Prefață Mulțumiri 1 Ce este o minciună? Introducere Definiții: minciuna și înșelătoria 2 Unde apar minciunile O diversitate de domenii Milităria Politica 3 Domenii ambigue Tribunalele și poliția Publicitatea 169 Birocrația Istoria și tradiția Minciuni inofensive sau parțial inofensive 4 Știința Științele naturale Științele sociale 5 Diversitatea culturală Culturi diverse Liban Grecia Clasa socială 6 Relațiile Diversitatea relațiilor Necunoscuții Partenerii Relațiile de dominare Relațiile de subordonare 7 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună Auto-amăgirea și autoiluzionarea Acordul tacit 8 A
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
relațiilor Necunoscuții Partenerii Relațiile de dominare Relațiile de subordonare 7 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună Auto-amăgirea și autoiluzionarea Acordul tacit 8 A spune și a depista minciunile Socializarea și personalitatea Învățarea artei de a minți Limbajul Depistarea minciunilor 9 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 10 Evaluări 303 11 Sînt minciunile necesare? 319 Perspective evolutive 319 Aranjamente optime .331 Concluzie 345 Referințe bibliografice 351 În aceeași colecție au mai apărut: 1. *** Ortografia limbii române 2. George Nicolescu: Magia aurului 3. Ioan Oprea: Lingvistică
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]