1,347 matches
-
se evitau explicațiile mono-cauzale generatoare de conflict, insecuritatea alimentară acută poate fi o cauză pentru mobilizarea populară și un multiplicator de risc cu efect de domino. Mai mult decât atât, un conflict violent, în sine, este un factor major de insecuritate alimentară acută, iar nevoia de cultura de securitate agroalimentară devine imperativă intr-o societate contemporană, unde declanșarea conflictelor este asimetrică. Pentru interesele mediului public și privat, într-un cuvânt societatea civilă, monitorizarea și prevenirea unei insecurități alimentare a devenit un
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
un factor major de insecuritate alimentară acută, iar nevoia de cultura de securitate agroalimentară devine imperativă intr-o societate contemporană, unde declanșarea conflictelor este asimetrică. Pentru interesele mediului public și privat, într-un cuvânt societatea civilă, monitorizarea și prevenirea unei insecurități alimentare a devenit un instrument tot mai important și necesar, întrucât, deținerea informațiilor și anticiparea evoluțiilor agrocomerciale/agroeconomice au ca scop eliminarea, la timp, a incertitudinilor și construirea unor strategii orientate spre dezvoltarea și implementarea unor soluții la nivel decizional
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
integrat în sectorul agro+alimentar este de a găsi echilibrul corect între informațiile generate de ambele părți (public/privat) prin monitorizarea unui număr cât mai semnificativ de culturi verificate la nivel local, regional, național și gestionarea factorilor declanșatori ai unei insecurități agroalimentare. Problema majoră în "agrointelligence" nu este de a găsi acele informații corecte și utile, care vor ajuta la punerea în aplicare a strategiilor agricole prin influență directă, contra-influență, anticipare și poziționare strategică. Ceea ce contează în managementul informațiilor agroalimentare, este
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
C., Securitate și echilibru alimentar în România, Editura Geea, București, 2001. Rădescu, Ilie, Despre criză în lumina teoriei succesiunii coexistente, Academia Română, Centrul Român de Economie Comparată și Consens, 2009. Băhnăreanu, Cristian, Factorii de natură economică: factori generatori de securitate sau insecuritate?, în Colocviu strategic, nr.14/2005. Băhnăreanu, Cristian, Resursele energetice și mediul de securitate al secolului XXI, Editura Universității Naționale de Apărare "Carol I", București, 2006. Bacci, Massimo, Livi, Populația în istoria Europei, Editura Polirom, Iași, 2003. Borțun, Dumitru, Relațiile
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
Acad. Alexandru T. Bogdan, " Soluții bioeconomice durabile în societatea contemporană", Présentation synoptique des complexes relations inter-pluri-trans-disciplinaire, nécessaire du holistique compréhension des multifonctionnels aspects polyvalents en bioéconomie-agro-forestière, în AIELF, 2015, Paris, 18-20 mai 2015. Moțiu Cristian, Neacșu Steluța Mădălina, Materialul "Prevenirea insecurității agroalimentare prin cunoaștere și informație la nivel bioeconomic și geostrategic", Ziua Internațională a Biodiversității 2015, Seminar știintific - "Soluții bioeconomice eco-inovative ale conservării biodiversității agrosilvice prin managementul performant și geostrategii multipolare", Academia Română, Institutul Național de Cercetări Economice "Costin C. Kirițescu", Centrul
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
postmodernă, aplicații moderniste: Regândirea rolului societății în securitatea alimentară, politica alimentară, 31 (2006), pp. 14-29. 25 FAO, Declarația de la Roma privind securitatea alimentară mondială și Planul de acțiune WFS. Summit-ul Mondial alimentation, 13-17 noiembrie 1996, Roma. 26 S. Broca, Insecuritate alimentară, Sărăcie și Agricultură: Un document conceptual, ESA nr 02-15, FAO, 2002 http://www.fao.org/righttofood/kc/downloads/vl/doc / Broca% 20twin track% 20approach.pdf 27 Forumul ONG-urilor, Suveranitatea alimentară, un drept pentru toți, Roma, 2001. 28 Via Campesina
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
nr 02-15, FAO, 2002 http://www.fao.org/righttofood/kc/downloads/vl/doc / Broca% 20twin track% 20approach.pdf 27 Forumul ONG-urilor, Suveranitatea alimentară, un drept pentru toți, Roma, 2001. 28 Via Campesina, Ce este suveranitatea alimentară?, 2003. 29 P. Timmer, Insecuritate alimentară și creștere economică: perspective asupra Asiei, Canberra, 22 noiembrie, 2004. 30 J. Graziano Da Silva, Politicile securității alimentare: privire de ansamblu în America Latină și Caraibe, a treia reuniune a ex-președinților, FAO, 2000. 31 FAO, 2000, Idem. 32 Raportul FAO
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
perspective asupra Asiei, Canberra, 22 noiembrie, 2004. 30 J. Graziano Da Silva, Politicile securității alimentare: privire de ansamblu în America Latină și Caraibe, a treia reuniune a ex-președinților, FAO, 2000. 31 FAO, 2000, Idem. 32 Raportul FAO din 2010 privind " Starea insecurității alimentare în lume". 33 J. Graziano Da Silva, 2008, Ibidem. 34 FAO, Creșterea prețurilor la alimentele de bază: fapte, perspective, efecte și acțiuni, Conferința privind securitatea alimentară la nivel global: provocările schimbărilor climatice și bioenergiilor, 2008. 35 Neacșu Steluța Mădălina
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
economic la agrointelligence Rolul intelligence-ului în conturarea unei strategii de securitate alimentară... Dilema specifică "agrifood green power & food insecurity" Soluții Geo-Eco-Bio-Economice durabile și integrate pentru menținerea securității... Rolul agriculturii durabile în menținerea securității alimentare ... Suveranitatea alimentară Importanța agribusiness-ului în combaterea insecurității alimentare Definirea securității alimentare Structura și importanța unei evaluări a securității alimentare Etapele unei evaluări a securității alimentare Avertizare timpurie în securitatea agroalimentară prin scenarii de evoluție Dreptul alimentar în societatea contemporană Politica Agricolă Comună (PAC) Codex Alimentarius ... Starea indicatorilor
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
în condițiile interacțiunilor globale. Modul în care domeniul economic se întrepătrunde cu politicile externe și cu domeniul securității în cadrul unei entități statale, pune în lumină complexitatea acestor politici. În prezent, amenințările la adresa securității internaționale au devenit mult mai complexe, domeniile insecurității globale fiind mult mai vaste. Astfel, după Războiul Rece insecuritate internațională capătă noi valențe cuprinzând domenii noi precum cel economic sau cel al protecției mediului natural. Sursele utilizate pentru a realiza această lucrare sunt diverse. Domeniile de studiu abordate cuprind
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
întrepătrunde cu politicile externe și cu domeniul securității în cadrul unei entități statale, pune în lumină complexitatea acestor politici. În prezent, amenințările la adresa securității internaționale au devenit mult mai complexe, domeniile insecurității globale fiind mult mai vaste. Astfel, după Războiul Rece insecuritate internațională capătă noi valențe cuprinzând domenii noi precum cel economic sau cel al protecției mediului natural. Sursele utilizate pentru a realiza această lucrare sunt diverse. Domeniile de studiu abordate cuprind perspectivele istorice ale conturării mediului internațional actual cât și domeniul
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
în Europa Centrală și de Est. Noua etapă, post Război Rece, este caracterizată de problema securității sau mai bine zis a lipsei unui cadru european al securității. O importanță covârșitoare o are faptul că „...majoritatea evenimentelor generatoare de instabilitate și insecuritate au avut loc în spațiul european sau în proximitatea acestuia: prăbușirea sistemelor comuniste, îngustarea sferei de influență și dezmembrarea U.R.S.S., unificarea Germaniei, dezmembrarea Iugoslaviei...." Esențiale în această privință au fost demersurile pe care organizațiile precum N.A.T..O. sau U.E.
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
structurilor învechite. „Prin interdependențele pe care le creează, globalizarea transformă prin propagare multe probleme locale în probleme regionale sau chiar mondiale. Securitatea economică este fragilă peste tot în lume de factori asemănători." Globalizarea în contextul geopolitic poate influența securitatea și insecuritatea mediului internațional, acesta naște tensiuni multiple care afectează într-un mod pozitiv sau uneori negativ întreg sistemul. Mondializarea nu este, așadar, o cheie pentru rezolvarea conflictelor sau a dezacordurilor din planul internațional. ; „Consolidarea globalizării nu va aduce sfârșitul geopoliticii. Școli
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
acestui fenomen complex, un lucru este cert: lumea contemporană este în continuă evoluție, în continuă mișcare, iar complexitatea fenomenelor sociale capătă amploare globală. Secolul XXI este un secol al confruntărilor economice, în care resursele economice semnifică elementele de securitate sau insecuritate în arealul economic internațional, cei care le controlează jucând un rol primordial. „De obicei, formele mai dure și mai evidente de concurența între economii, sectoare sau companii sunt asimilate războiului economic, deoarece războaiele economice distincte Ăîn stare pură) aproape că
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
arena internațională. Însă între cei doi actori și acțiunile lor în această direcție sunt câteva diferențe care însă nu pot fi uitate. „Problema securității energetice se pune în aceiași termeni ca cea a securității internaționale: securitatea unui actor poate însemna insecuritatea altuia. Însă este importantă înțelegerea faptului că interdependența, și nu Ăin)dependență, reprezintă cheia realizării securității energetice la o scară cât mai mare."3 Politica Federației Ruse, în privința utilizării instrumentelor economice, este una care servește interesului propriu, poate fi considerată
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moșnianu () [Corola-publishinghouse/Science/844_a_1868]
-
lectură a violenței În funcție de referințele lor culturale, dar și de normele interne de funcționare a instituției școlare. Violența perturbă grav mediul școlar. Ea conduce la o deteriorare a climatului În școală, afectează raporturile elev-elev și elev-profesor și generează sentimente de insecuritate, de teamă, de angoasă, care influențează negativ dezvoltarea normală a elevului. A lua În serios problema violenței În mediul școlar Înseamnă a demara cercetări riguroase, a merge pe teren cu instrumente metodologice precise, care să permită măsurarea fenomenului. Și, nu
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
între ele, atâta timp cât între membrii familiei se manifestă o relație de colaborare și prietenie. Această colaborare, prietenie se menține printr-un permanent dialog, prin acordarea de încredere reciprocă. Există, bineînțeles și reversul medaliei, un copil poate dezvolta o stare de insecuritate Îanxietate) atunci când în familie, părinții Își mai ales tatăl) exercită o autoritate agasantă, agresivă care descurajează nevoia copilului de comunicare sinceră cu părinții. Relația părinți - copii deține un rol deosebit în fixarea celor mai adecvate deprinderi comportamentale, cât și în
ARTA DE A FI PĂRINTE by Georgiana – Livia Antoci () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93072]
-
la baza expectanțelor sociale, presiunilor pentru conformare, iar individul ar trebui să se comporte așa cum crede că vor ceilalți să o facă. - Barierele emoționale Pot fi de la cele mai banale (furia, frica, ura, dragostea) până la cele mai grave (sursele de insecuritate și anxietateă. - Barierele legate de insuficiența resurselor Resursele informaționale, educaționale, de timp și de bani determină nivelul de dezvoltare a talentului și excelenței, iar lipsa acestora poate determina la persoanele înalt creative energizări puternice de învingere a obstacolelor. Factori stimulativi
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
privitoare la un al treilea mondial - și atomic. RĂZBOIUL DIN SPANIA Proclamarea celei de-a II-a Republici, pe 14 aprilie 1931, deschide în Spania o perioadă de democratizare a sistemului politic și de reforme sociale, într-un climat de insecuritate economică și de rezistență la schimbare din partea claselor avute, sprijinite de Biserica catolică și care contează pe armată pentru a impune la o adică o soluție bazată pe forță. Generalul Sanjurjo încearcă, încă de pe 10 august 1932, să dea o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Apoi, frica de dizolvarea acesteia a determinat Germania să înceteze menținerea relațiilor prietenești cu Rusia. În cele din urmă, teama de intențiile posibile ale Puterilor Centrale a condus la apariția alianței franco-ruse. Teama reciprocă dintre aceste două alianțe defensive și insecuritatea generală creată de natura imprevizibilă a declarațiilor imperialiste lansate de Wilhelm al II-lea au inspirat manevrele diplomatice din timpul celor două decade de dinaintea primului război mondial. Aceste manevre au încercat să obțină fie noi combinații care să le distrugă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În timp ce ultimul grup a avut un impact redus asupra politicii externe americane, primul a dobândit o importanță din ce în ce mai mare. Aici trebuie găsite rădăcinile naționalismului modern și explicația pentru ferocitatea în creștere cu care este urmărită politica externă în epoca modernă. Insecuritatea sporită a indivizilor în societățile occidentale, mai ales în păturile inferioare, și atomizarea socială în genere au sporit enorm frustrarea instinctelor individuale de putere. În consecință, a apărut nevoia de identificare compensatorie cu aspirațiile colective de putere. Aceste creșteri au
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
departe de a asigura securitatea și puterea membrilor săi, condamnându-i la neputință și în cele din urmă la dispariție fie din cauza conflictelor dintre aceștia, fie din cauza vecinilor lor mai puternici. Numai viitorul va arăta dacă această senzație acută de insecuritate a indivizilor, dar și a societăților va conduce la creativitate politică în forma unificării politice, militare și economice a Europei sau la slăbiciune politică, manifestată ca retragere în „neutralism” - adică renunțarea la dreptul de a avea o politică externă activă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
puterii constante a naționalismului o reprezintă faptul că o organizație ca Națiunile Unite, împreună cu agențiile sale specializate, creată în scopul atingerii intereselor comune ale membrilor, a fost deturnată de la obiectivul său de către naționalismele rivale pentru realizarea intereselor naționale rivale 4. Insecuritatea personală și dezintegrarea socială Calitativ, intensitatea emoțională a identificării individului cu națiunea sa este invers proporțională cu stabilitatea societății, reflectată în sentimentul de securitate al membrilor. Cu cât prima este mai mare, cu atât sunt mai mici șansele ca emoțiile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mici șansele ca emoțiile colective să-și caute un debușeu în naționalismul agresiv, și invers 5. Războaiele revoluționare ale Franței de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, luptele de eliberare de sub dominația lui Napoleon din 1812-1815 sunt primele exemple moderne de insecuritate masivă indusă de instabilitatea internă care au condus la manifestări sentimentale sub forma identificării în masă cu politicile externe agresive și cu războaiele. Ea a devenit acută în civilizația occidentală în secolul al XIX-lea. A devenit permanentă din cauza emancipării
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Ea a devenit acută în civilizația occidentală în secolul al XIX-lea. A devenit permanentă din cauza emancipării individuale din legăturile tradiționale, în special sub forma religiei, a raționalizării crescânde a vieții și muncii și a crizelor economice cu caracter ciclic. Insecuritatea grupurilor afectate de factorii respectivi și-a găsit defularea în identificările naționaliste fixe și accentuate emoțional. În timp ce societatea occidentală a devenit din ce în ce mai instabilă, sentimentul insecurității s-a accentuat, iar atașamentul emoțional față de națiune ca înlocuitor simbolic pentru individ a devenit
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]