955 matches
-
și vioi, eram la fel de rapizi... când eram entuzismați, eram la fel de emotivi... când eram neîncrezători, eram la fel de bănuitori... și mârâiam la fel... În plus, am început să învățăm unul de la celălalt. Atribuțiile și capacitățile lui mi s-au împrumutat și mie, insesizabil: mi se părea că văd lucrurile altfel, pădurea îmi părea plină de umbre și mistere, observam mult mai multe și parcă stăteam mereu la pândă, simțind că imprevizibilul existenței nu se îndepărta niciodată... spațiile întinse îmi trezeau instincte inexplicabile, simțeam
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
pe urmele noastre, pândindu-ne pe furiș. Ne-am continuat drumul, deși se întunecase și umbrele se lungeau prin pădure, iar copacii păreau să ne pândească la rândul lor, deși erau neclintiți în zăpadă, aveam impresia că mergeau cu tot cu rădăcini, insesizabil, ținându-se după noi, tiptil. Iar când priveam în urmă, se prefăceau nemișcați. Într-un târziu, ne-am oprit, pentru că nu se mai vedea nimic în față. Eu merg să investighez pe-aici prin preajmă, m-a anunțat Regele Lup
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
asta... Apoi o să ne întoarcem acasă. Și licuricii au zburat bucuroși că erau liberi, sclipind prin întunericul pădurii și aruncând lumina lor deasupra zăpezii. În urma lor, s-au adunat din nou copacii, cu rădăcinile lor misterioase, foșnind și mutându se insesizabil. După un timp, Regele Lup a apărut și a mârâit, adulmecând imediat: Au fost niște licurici pe-aici. Apoi a căscat, liniștit și în clipa următoare a ciulit urechile, devenind atent. Copacii foșneau rădăcinile și întreaga pădure părea să pândească
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
mai mare, diferențele dintre mine și Maria puteau fi numărate pe degetele de la o mână. Era cu doi centimetri mai Înaltă decât mine, iar părul ei era mai lung și puțin mai Închis la culoare. Își ura acei câțiva pistrui insesizabili de pe obrazul drept pe care eu, printr-o nedreptate a naturii, nu-i aveam. Și avea cei mai frumoși ochi verzi, spre deosebire de ai mei, care erau albastru deschis. Iar În rest, eram aproape identice. Dacă aș fi avut o soră
Ștefana Paraschiv by Dansul regăsirii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/784_a_1490]
-
răutăcioși sau indulgenți. Trebuiesc studiați acești vecini, întrucît au cunoscut pe Irina, cât de pătrunzătoare e priceperea lor de a judeca oamenii, cât sunt de dezinteresați în judecata lor. Deci complicații cumplite și fără rezultat! Sunt în romane anumite ființe insesizabile din pricina unui mister voit, aruncat asupra lor de autor, a unor detalii neexplicate, a unor evenimente neașteptate, a unor vorbe stranii. În Hardy, de pildă. Eroina mea e insesizabilă dintr-un motiv contrar: truda mea de a explica în întregime
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Deci complicații cumplite și fără rezultat! Sunt în romane anumite ființe insesizabile din pricina unui mister voit, aruncat asupra lor de autor, a unor detalii neexplicate, a unor evenimente neașteptate, a unor vorbe stranii. În Hardy, de pildă. Eroina mea e insesizabilă dintr-un motiv contrar: truda mea de a explica în întregime și de a arunca asupra ei toată lumina de care sunt în stare. Și literatura e de vină că nu ne împăcăm cu iubitele noastre. Trăim în iluzii și
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
succed perfect armonic în cel de al doilea. Moderne și fără altă măreție decât proiecția neliniștilor Naratorului, Irina și Dania poartă peplum bine drapat cu fin orânduite cute. Irina e agasant de plată și jenant de umană; Dania, strălucitor de insesizabilă și chinuitor de suavă. Remarcabil la Anton Holban este faptul că, placentar întotdeauna realității trăite, ceea ce dă literaturii sale o foarte delicată autenticitate, el știe, în artist superior, să și-o plăsmuiască. Nu prin evocare magic visătoare, ca Marcel Proust
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
și ne obișnuiserăm deja să discutăm, și era o complicitate plăcută între noi. Doar de câteva minute, i-am răspuns. Ea a surâs mai mult, și curiozitatea i-a sclipit în ochi pentru o clipă. Era ceva ce o entuziasmase insesizabil la prezența mea, nu-mi dădeam seama ce, ca și cum știa ceva despre mine dinainte, dar abia acum mă vedea prima oară. Ai venit din oraș, nu? Da, din oraș. Ea s-a mai gândit câteva clipe, simțeam că ar fi
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
ea acolo... era ceva inevitabil, care se petrecea de la sine... Ea deținea această forță a unui fenomen absolut fantastic, aproape ireal - pentru că realitatea nu mai era aceeași, atunci când apărea ea. Iasomia era un fel de zeiță nedeclarată, în felul său insesizabil, și capacitatea ei de a schimba realitatea era un adevăr care se petrecea chiar fără să facă ea nimic anume, absolut nimic în mod special, numai prin faptul că se afla într-un anumit loc, la un moment dat, acel
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
supranaturale, sau că i-ar fi păsat în vreun fel de ceea avea să se mai întâmple în continuare cu solzii de dinozaur... părea să nu mai aibă chef de acel basm adevărat din jurul nostru, care acum își pierdea strălucirea, insesizabil... de ce? N-am înțeles. Iar ea părea să înțeleagă și mai puțin, sau să nu-i pese deloc să înțeleagă și să-și explice. Era ca și cum ar fi vrut să se retragă din tărâmul fantastic, pentru a redeveni o persoană
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
care crescuseră până la jumătatea copacilor și se încălziseră de la soarele din timpul zilei... O vreme, eu am încercat să nu adorm, pentru a păzi copiii de vreun eventual dinozaur sau altceva, însă livada era pustie, nu se auzea decât foșnetul insesizabil al ierburilor... Se întunecase de tot, și numai solzul de la șapca mea sclipea în întuneric, ca un licurici. Când am deschis ochii, am observat că eram în poienița unde fuseserăm în dimineața precedentă, și de unde ne transferasem în tărâmul fantastic
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
facă. Se repezi cu coada în flăcări unde vedea cu ochii lui verzi însă Stani îl aștepta și se aruncă cu o pătură peste mâț. Stinse incendiul care se declanșase șiși liniști prietenul. De atunci a rămas cu un tremur insesizabil în vârful cozii mai ales când cerea mâncare și nu îl asculta nimeni. Au mers toți băieții la comisariat să recruteze. Când era la vizita medicală, gol în fața comisiei de doctori și militari care îi aprecia fizic că n- au
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
adâncuri izbucni neștiutul care se Un liceu la malul mării 181 cutremură într-un nestăpânit întreg comun. Trupurile contorsionate s- au unificat, șoaptele lor se risipesc în imensitatea timpului, îi zgârie necontrolat. Îl simt peste tot în ei, lasă urme insesizabile însă dure amestecate cu nisipul care se împrăștie și-i hârjonește într-una până la durere, totul se pierde într-o stare de vis și adevăr, trezire și somn, pasiune și nesfârșire. Vremea se scurge ca o lipitoare în micul deșert
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
să scăpăm de sub presiunea ei dar suntem legați cu fire invizibile care ne dirijează înainte. De fapt mergem in cerc, murim și o luăm de la capăt mai departe, în alt cerc. Așa arată viața sau moartea, o spirală nesfârșită cu insesizabile treceri de la un cerc la altul, memoria se adună în fiecare dintre noi la infinit dar nu știm aceste răspunsuri. Flora l-a părăsit! Niciodată nu va putea afla concret de ce, dar bănuia! Mobilul fetei era clar o împiedica teama
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
Regizorașul ochii cît cepele, îți bați joc de mine? se răstește privind la mîinile Comandantului, care se joacă între degete cu bulgărașii verzi. Nu încape vorbă c-a vrut să vă umilească, dom’ Regizor, își dă cu părerea Santinelă, zîmbind insesizabil pe sub sprîncene, credeți că s-ar putea să reparăm situația asta rușinoasă cumva? Lasă-mă pe mine s-o scot singur la capăt, deși poate că puțin ajutor nu mi-ar strica. Crezi că dacă ar fi cazul, te-ar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
toate zilele, se dă de gol zbughind-o pe ușă în cea mai mare viteză. — Informația e putere, Părințele, zice Roja, așezîndu-se în genunchi și trăgîndu-și patrafirul pe creștet. — Cine ești? îi răspunde Părințelul cu un tremur în voce aproape insesizabil, ne cunoaștem de undeva? — Un demon m-a călăuzit la dumneata, îi răspunde Roja plin de seriozitate. — Dacă îți bați joc de mine, vezi că te scot imediat afară, încearcă Părințelul să-și adune țoalele și să se ridice de pe
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
văzut și simțit coapsele calde ale Eleonorei eliberate brusc din chingile Mustangului ei de velur negru, pâlpâind În Întuneric ca o amforă de fildeș. Se mai auzi șuieratul stins al unui fermoar, un țipăt scurt apoi, urmat de un balans insesizabil al mansardei. Ca Într-un cutremur de mică intensitate pe scara Richter cu epicentrul În Vrancea, provocat cum bine se știe de ciocnirea a două plăci tectonice, și Înregistrat doar de o aparatură sofisticată la Centrul de seismologie a pământului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ea devenea din ce în ce mai îndepărtată de realitate și mai aproape de vis, ca a unui zeu în care crezi fără să-i strângi mâna; care există tocmai fiindcă e invizibil și care a intrat într-un cerc vicios; e ascuns și prezent, insesizabil și real, comunicând cu alții prin muțenia lui. El era stăpânul, Francisc era gardianul tainei sale și al puterii sale, dar între oglinzi mă îmbolnăveam eu însumi, treptat, de boala deșertului. Și într-o noapte chiar mi-a fost frică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de săpător a unui serafim, clănțăni pe parchet. În mai puțin de un minut, filmul se sfâșie de două ori. Degete conspirative sudară la loc capetele ferfenițite ale peliculei, iar la timpul cuvenit, schimbară bobinele. În semicercurile de raze trasate insesizabil în jurul intrărilor, noii sosiți, cu mutre de ucigași sau de pariori, clipeau des, pentru a se descotorosi de șocul optic în care îi azvârlise orbecăiala. Pe ecran apărură - de parcă ochii destrămați ai tuturor ar fi fost scăldați în apă fermecată
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
inactivitatea absolută, dar nici o șansă. Dacă te oprești măcar o clipă, te pomenești prins Într-o transpunere a piesei Așteptîndu-l pe Godot. — SÎnt impresionat. Dar care-i secretul? — Să zicem... (Se Întrerupse, cu un zîmbet visător.) E mai degrabă ceva insesizabil. Trebuie să descoperiți singur ce anume. Dacă aveți timp, aruncați o privire pe-aici. Mă miră că nu ne-ați mai vizitat pînă acum. Ar fi trebuit. Dar m-au influențat acele blocuri-turn de la Torremolinos. Fără să par snob, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
atunci când mă întâlnea în scurtele ei plimbări prin fața blocului. Ținta vieții mele era stabilită fără echivoc: Jojo trebuia să rămână mereu în plan secund. Primele linii melodice care m-au impresionat în viață au fost cele zămislite de mârâitul aproape insesizabil pentru urechile ninetistelor (așa le ziceam eu companioanelor de salon ale mângâietoarei mele, pentru că aveau niște nume ciudate, greu de reținut, și mi se părea că erau mereu altele). Aveam un prag auditiv atât de sensibil, încât percepeam mârâitul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
vor urma Micul Îndrăgostit, Timidul și, la trei puncte către nord, Negustorul de Perle. — Unde se va găsi în acel moment vârful Unditei lui Maui? întreba iarăși Navigatorul-Căpitan. La miezul nopții va trebui s-apară deasupra Rairateei. Un gest aproape insesizabil de încuviințare îl făcu să-i bată inima mai tare ca oricând și, după o scurtă pauză, interlocutorul sau îl întreba din nou: — Ce vânturi vei avea în iulie, daca te afli la nord-vest, dincolo de Primul Cerc? — Până la amiază, nici unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ultima oară cînd ne vedeam. Eu m-am grăbit să îi dau floarea și să plec... ea avea o bluză subțire, albastru deschis - culoarea ei preferată din lînă sau ceva similar, purta blugi, îmi amintesc perfect chiar și cele mai insesizabile nuanțe ale ochilor ei albastru-argintiu amestecat, îmi amintesc șuvițele ei crețe ude de ninsoare și zîmbetul și căldura imensă de a sta lîngă ea, sentimentul reciproc de încîntare... atunci, am simțit și regretul ei cînd am plecat atît de repede
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
sigur. Așa e tot ceea ce este. A fi... asta înseamnă. * Adeseori mă întreb ce fel de mecanism este acesta care determină distanța sau apropierea dintre oameni? Ce ne îndepărtează, ce ne apropie unii de alții, ce mînă nevăzută sau fire insesizabile accentuează sau diminuează distanța sau căldura apropierii, ce ne face să simțim atracție sau necesitatea de a ne îndepărta? Uite de exemplu elektra (îi voi spune așa sau hai s-o alint spunîndu-i macky), în comunicarea cu ea tot nu
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
această latură, afectivă, la ea este ceva intuitiv, implicit și nevorbit... este fragilă ca o mimoză, se ascunde ca puful delicat al zăpezii pure care acoperă ramurile arborilor, se ferește cu încăpățînare de a-și dezvălui interiorul sufletului, dar arde insesizabil ca o torță de energie și sentimente impulsive, pe care uneori nu le poate stăpîni și îi apar în priviri ca scînteile... în timp ce eu am învățat să spun mai direct ce simt și ce vreau, pentru că în acest fel mă
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]