1,015 matches
-
acea vreme să abordeze complexitatea problemei reflectării psihice, a reflectării conștiente. A evidențiat însă aspecte particulare interesante ce privesc asemănarea și deosebirea dintre comportamentul animalelor și cel al omului. Pentru prima dată el a formulat problema abordării obiective a vieții instinctive, a ceea ce este moștenit comportamental peste generații, ca având însemnătate pentru dezvoltarea ontogenetică a viețuitoarelor a animalelor și omului. Aceasta a însemnat un progres imens pentru fundamentarea experimentală a științei psihologiei. Pentru psihologie, lucrările lui Darwin sunt esențiale din mai
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
evoluționistă. Pentru psihologie a rămas important faptul că a putut măcar să delimiteze existența unor activități superior organizate, diferite de cele organice, dar care se supun acelorași legi generale ale evoluției. Aceeași universalitate a legilor evoluției a fost probată pe reacții instinctive, emoționale, un domeniu de cunoaștere extrem de pretențios, unde activitatea psihică animală se intersectează cu cea umană. Accederea meritorie a lui Darwin pe tărâmul psihologiei animale a fost aleasă ca pretext de a fi atacat de unii adversari ai teoriei sale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
viața psihică animală și cea umană. Acest zid a fost îndepărtat prin aplicarea metodei sale comparate, extinsă și la nivelul vieții psihice. Lucru realizat nu prin centrarea pe studierea propriu-ziselor stări subiective ca fapte de conștiință, ci prin studierea mișcărilor instinctive, a reacțiilor viscerale, care se manifestă și însoțesc emoțiile propriu-zise, respectivele stări de conștiință. Importantă, pentru Darwin, a fost nu evocarea în sine a emoțiilor ca stări subiective aleatorii, ci ca manifestări reactive legice, ca reacții de mișcare și viscerale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în întreaga ei diversitate de manifestare în natură. Din această perspectivă existența vieții psihice a animalelor este recunoscută în măsura în care se poate manifesta doar după "chipul și asemănarea" celei a omului. Justificările au fost căutate nu în asemănarea și compararea reacțiilor instinctive, asemenea celor viscerale și de alt fel, ci în invocarea unor argumente privitoare la modul inteligent de comportare a animalelor. Tendința conceptuală antropomorfistă este interesantă prin felul și ordinea argumentelor folosite. Astfel, în timp ce Darwin, la acea vreme, a dovedit o
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Apariția acestei viziuni are loc în Franța sfârșitului secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. Foarte interesantele sale idei, Le Bon le-a expus în cartea cu titlul Psihologia populațiilor. Aici el vorbește de intervenția unei voințe instinctive a marelui public. El aduce în discuție o reactivitate interesantă, definită de el ca primitivă, de acțiune a oamenilor, a maselor de oameni, dispunând de un nivel de conștiință coborât. El a arătat că în această situație, în interiorul populațiilor, se
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
organismul, ci fac posibil ca acesta să și "trăiască". Aceasta este forța care pune în funcțiune conduita, care la om se manifestă ca o conduită socială, determinată social-istoric. Nu există imagine sau gând care să nu se subordoneze țelului activității instinctive. Și cele care se produc la nivelul conștiinței, în prealabil au trecut și continuă să depindă de aceste forțe instinctive, uneori abisale, transmise urmașilor pe cale culturală. X. PRINCIPALELE CURENTE ȘI ORIENTĂRI 1. Alegerea apelor în psihologiei În istoria societății omenești
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se manifestă ca o conduită socială, determinată social-istoric. Nu există imagine sau gând care să nu se subordoneze țelului activității instinctive. Și cele care se produc la nivelul conștiinței, în prealabil au trecut și continuă să depindă de aceste forțe instinctive, uneori abisale, transmise urmașilor pe cale culturală. X. PRINCIPALELE CURENTE ȘI ORIENTĂRI 1. Alegerea apelor în psihologiei În istoria societății omenești, criza economică și socială a deceniului al treilea al secolului trecut, al XX-lea, a însemnat cea mai serioasă provocare
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Pavlov. El a pus bazele acestei orientări în psihologie într-un context în care preocupările ce țin de psihismul reflectării inconștiente au fost formulate mai înainte, de filosofii din secolul al XIX-lea, de cei care au postulat primordialitatea vieții instinctive în comportare. Acestora li s-au adăugat o seamă de alți naturaliști, neurologi, fiziologi, medici și psihologi, interesați să realizeze aplicații în domeniul psihologiei, să studieze problematica răspândită a isteriei, pe cea a hipnozei sau sugestiei, tot ceea ce interesa câmpului
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
oamenilor și funcționarea sistemului nervos, dintre efectele nefaste ale acestei expresivități și apariția turburărilor neurologice de comportament. Rezultatele acestor căutări le-a sintetizat ulterior într-o lucrare distinctă, cu titlul Expresia emoțiilor la om și animale, o lucrare despre activitatea instinctivă, ale cărei date au servit ca argument în favoarea formulării teoriei sale evoluționiste realizată în opera sa clasică Originea speciilor. La o analiză mai atentă, domeniul de referință al lui Freud și cel al lui Darwin sunt asemănătoare. Ele lasă deschisă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
și nevrozelor de care suferă oamenii. Era o perioadă în care explicarea acestor fenomene era dominată de încercări speculative, oculte. Spre deosebire de acestea, în încercarea sa, Freud face apel la științele naturii, la ceea ce la acea vreme se cunoștea despre activitatea instinctivă. În acest context își îndreaptă atenția spre activitatea instinctivă sexuală, spre ideea de libido ca etapă distinctă a acestei activități, ca generator de bază al tulburărilor de comportament. Firește, încercarea sa a întâmpinat rezistență și a trebuit să fie mereu
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
în care explicarea acestor fenomene era dominată de încercări speculative, oculte. Spre deosebire de acestea, în încercarea sa, Freud face apel la științele naturii, la ceea ce la acea vreme se cunoștea despre activitatea instinctivă. În acest context își îndreaptă atenția spre activitatea instinctivă sexuală, spre ideea de libido ca etapă distinctă a acestei activități, ca generator de bază al tulburărilor de comportament. Firește, încercarea sa a întâmpinat rezistență și a trebuit să fie mereu remaniată. La începutul secolului al XX-lea, Freud avea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
materiei anorganice. Nașterea vieții din materia anorganică a fost posibilă sub influența unor forțe cosmice, care asigură pe mai departe crearea ființelor vii. Continuitatea vieții este asigurată de instinctul de reproducere, unde regresia spre moarte este la fel de posibilă și la fel de instinctivă. Iată o paradigmă a vieții instinctive umane care a suscitat numeroase dispute în rândul specialiștilor, a psihanaliștilor, dar și a medicilor, a naturaliștilor și psihologilor. Cea mai criticată ipoteză a lui Freud a fost cea a existenței și însemnătății unui
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
anorganică a fost posibilă sub influența unor forțe cosmice, care asigură pe mai departe crearea ființelor vii. Continuitatea vieții este asigurată de instinctul de reproducere, unde regresia spre moarte este la fel de posibilă și la fel de instinctivă. Iată o paradigmă a vieții instinctive umane care a suscitat numeroase dispute în rândul specialiștilor, a psihanaliștilor, dar și a medicilor, a naturaliștilor și psihologilor. Cea mai criticată ipoteză a lui Freud a fost cea a existenței și însemnătății unui instinct al morții. Postulatelor biologice ale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
la Jung, sunt privite dintr-o perspectivă mai largă, nereductibilă doar la activitatea sexuală. În acest sens este postulată intervenția unui inconștient colectiv, ale cărui rădăcini se află în structura sistemului nervos central, în structurile de suport ale diverselor activități instinctive particulare. Comportamentul nevrotic, Jung îl interpretează ca un rezultat al nepotrivirii dintre reacțiile aflate sub influența pulsiunilor primare, a inconștientului colectiv și restricțiile impuse de viața culturală. Nevroza în sine este produsul unui astfel de conflict între ele, al neputinței
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
decisivă la înființarea Delfinariului constănțean, parte a Complexului Muzeal de Științe ale Naturii, o instituție de o rară atracție și eficiență cultural-științifică. În același timp în revistele de specialitate ale Academiei se lansau idei originale privind natura comună a vieții instinctive și inteligente a delfinilor și a oamenilor. Activitatea de psiholog desfășurată la complexul muzeal a fost reușită, îndeaproape asistată și susținută de psihologi ca M. Beniuc, P. Popescu-Neveanu, M. Golu sau E. Verza, de filosofi ca I. Pârvu, dar și
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
E. Verza, de filosofi ca I. Pârvu, dar și de eminenți reprezentanți ai cunoașterii biologice, cum au fost R. Codreanu, E. Macovschi, M. Băcescu, C.A. Picoș ș.a. Rezultatele obținute aici, în lucrul cu comportamentul delfinilor, în dirijarea reactivității lor instinctive și inteligente, consemnate în reviste de specialitate de psihologie și biologie ale Academiei RSR, au dus renumele țării în toate punctele cardinale ale globului 7 (O. Richter, 1972), aduceau importante venituri bănești 8, spectacolele Delfinariului fiind vizionate de peste 20 de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
fiecare trebuia să se păzească din toate părțile, să se îndoiască de toți, să se închidă în el însuși, pentru a se apăra și a trece neobservat. Bineînțeles că atunci nu gândeam în acest fel, ci o făceam în mod instinctiv. Oare cum am trăit următorii opt ani care aveau să ducă la a doua arestare a lui Vlad, anii aceia care aveau să schimbe profund societatea românească? I-am trăit și i-am cunoscut din locșorul acela obscur pe care
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
această grozăvie: prezența poliției în viața lor, întâlnirea obligatorie cu organele, vecinătatea asta atroce impusă unui întreg popor. Cum să nu fi lăsat acestea urme de neșters asupra lumii românești de astăzi: această lume traumatizată de frica transformată în neîncredere instinctivă, la limita unei duplicități ascunse? Încerc să-mi amintesc de comportarea mea în fața polițiștilor, atunci când prezența lor mă cufunda în adâncuri de frică, precum și descumpănirea mea, pe care mă străduiam să le-o ascund. Retrăiesc o scenă printre altele. Era
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
de ea? Trăiam cu teama acestor apeluri neașteptate, făcute special ca să mă intimideze. Răspundeam cu voce neutră, atentă tot timpul, ca hipnotizată în fața unui singur punct sensibil dinăuntrul meu, o pată de spaimă, asemănătoare cu ceea ce poate simți, în mod instinctiv, un animal micuț în fața primejdiei. A doua zi după proces, am și fost informată că cineva va veni, fără întârziere, să ia faimoasa motocicletă - ceea ce se și întâmplă. L-am însoțit pe responsabil la locul unde o pusesem, am semnat
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
vorbeam normal, le zâmbeam, făceam ce trebuia făcut pentru a mă încadra în schema destinată să ne insufle disimularea ca o a doua natură. Și, făcând toate acestea, nu mă mai priveam, nu mă mai vedeam, mă ștergeam în mod instinctiv din propriii mei ochi. Toți cei care au trăit pe viu, în propria lor ființă, efectele dictaturii totalitare, în versiunea ei comunistă (rămasă până astăzi nepedepsită, spre deosebire de fascism) își vor aminti pe veci această experiență. În mod straniu, memoria șterge
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ar fi obținerea unei recompense râvnite, câștigarea unei competiții sau Îndeplinirea unei cerințe; este caracterizată de concentrarea asupra recompensei externe, a recunoașterii externe și a orientării externe a muncii”31. Cu alte cuvinte, motivația poate fi definită ca fiind procesul instinctiv și rațional care apare la un individ atunci când caută să-și satisfacă anumite nevoi și dorințe intrinseci sau extrinseci. Intr-un sens mai larg, motivația Înglobează nevoi, interese, intenții, tendințe, idealuri, care stau la baza condiției umane și care susțin
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ar fi obținerea unei recompense râvnite, câștigarea unei competiții sau Îndeplinirea unei cerințe; este caracterizată de concentrarea asupra recompensei externe, a recunoașterii externe și a orientării externe a muncii”31. Cu alte cuvinte, motivația poate fi definită ca fiind procesul instinctiv și rațional care apare la un individ atunci când caută să-și satisfacă anumite nevoi și dorințe intrinseci sau extrinseci. Intr-un sens mai larg, motivația Înglobează nevoi, interese, intenții, tendințe, idealuri, care stau la baza condiției umane și care susțin
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Stimularea managerială a acestor persoane, cu chemare interioară deosebită spre creație, se poate face mai ales prin satisfacerea condițiilor de manifestare creativă a lor. 1.4.2. Motivația organizațională a acțiunii umane pentru dezvoltarea extrinsecă a creativității Motivația este procesul instinctiv și rațional care apare la un individ atunci când caută să-și satisfacă anumite nevoi și dorințe. Întrun sens mai larg, motivația Înglobează nevoi, interese, intenții, tendințe, idealuri, care stau la baza condiției umane și care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Stimularea managerială a acestor persoane, cu chemare interioară deosebită spre creație, se poate face mai ales prin satisfacerea condițiilor de manifestare creativă a lor. 1.4.2. Motivația organizațională a acțiunii umane pentru dezvoltarea extrinsecă a creativității Motivația este procesul instinctiv și rațional care apare la un individ atunci când caută să-și satisfacă anumite nevoi și dorințe. Întrun sens mai larg, motivația Înglobează nevoi, interese, intenții, tendințe, idealuri, care stau la baza condiției umane și care susțin realizarea anumitor acțiuni, fapte
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Cine spune techne spune cunoaștere specializată, ucenicie, procedee secrete de reușită”84. „Techne era folosit de contemporanii lui Platon pentru a desemna orice iscusință În a face ceva, și, mai specific, un fel de competență profesională În opoziție cu abilitatea instinctivă (phisys) sau cu simplu noroc (tyche)”85. Techne-le grecesc a fost tradus În limba latină prin noțiunea de ars - artă. În Înțelesul nostru contemporan, dacă, așa cum procedează unii autori, aproximăm gândirea artistică prin actul de invenție, atunci 81 Tudor Vianu
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]