549,994 matches
-
dăruire, reușind să încununeze cu succes efortul copiilor. Pe panoul de onoare al școlii regăsim, printre numele cadrelor care predau sau au predat aici și numele acelor profesori care au dovedit, de fiecare dată, că munca de director al acestei instituții este minunată, dacă știi cum să îmbini talentul, calitățile manageriale, dragostea pentru copii și idealul lor educațional. Astfel, numele directorului actual al acestei instituții, prof. Mirela Brezuică, este cel de-al 25-lea nume pe panoul celor care au condus
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scoala_gimnaziala_movila_mir_cornelia_viju_1381844229.html [Corola-blog/BlogPost/370990_a_372319]
-
și numele acelor profesori care au dovedit, de fiecare dată, că munca de director al acestei instituții este minunată, dacă știi cum să îmbini talentul, calitățile manageriale, dragostea pentru copii și idealul lor educațional. Astfel, numele directorului actual al acestei instituții, prof. Mirela Brezuică, este cel de-al 25-lea nume pe panoul celor care au condus acest lăcaș de educație și formare. Băncuțele în care învață elevii de astăzi, dacă le privim, ne încarcă gândurile de amintiri chiar și nouă
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scoala_gimnaziala_movila_mir_cornelia_viju_1381844229.html [Corola-blog/BlogPost/370990_a_372319]
-
de aranjare al sălilor s-a pierdut, sentimentul că, odată, elevul care ocupa locul fruntaș era cel mai silitor, ne face - de ce să nu recunoaștem?- măcar pentru o clipă, să ni se umezească ochii de emoție. Când pășesc în această instituție de învățământ, oare ce sentimente îi încearcă pe acei oameni care au învățat aici, în această școală? Pe primarul movilean, Dumitru Panțuru, de exemplu, pe directorul adjunct al școlii, prof. Mirela Tarța, pe renumita notară brăileană Lenuța Aluaș, avocatul Ionel
ŞCOALA GIMNAZIALĂ MOVILA MIRESII de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Scoala_gimnaziala_movila_mir_cornelia_viju_1381844229.html [Corola-blog/BlogPost/370990_a_372319]
-
s-a întâmplat în viață, lui și celor pe care i-a cunoscut, sau chiar obiectelor neînsuflețite", spunea Camil Petrescu. Snobii și oamenii de rea credință știu că pe jurmalist se pot răzbuna ușor intervenind să fie dat afară de la instituția mass media, dar scriitorul, el este liber, scrie și ceea ce scrie rămâne pentru veci de veci. Și efemerida (știrea de moment) rămâne, undeva în arhive... Pe când făceam unele cercetări pentru o carte pe care am scris-o, m-am folosit
DIFERENŢA DINTRE JURNALIST ŞI SCRIITOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_diferenta_di_marina_glodici_1363599942.html [Corola-blog/BlogPost/345318_a_346647]
-
cultura civică. „Natura omului arată că a fost făcut pentru a gândi, a se închina și a muncii. Formarea unui om gânditor, imaginativ, visător, din brutul ce-l conține omul este una dintre cele mai urgente sarcini ale societății...Orice instituție mare sau mică, faimoasă sau necunoscută, care se dedică muncii necesare și dificile de a-i învăța pe oameni să gândească merită recunoștința întregii rase umane", spunea A. W. Tozer în cartea sa: "Ridicarea pânzelor". Promovarea adevărului este un lucru
DIFERENŢA DINTRE JURNALIST ŞI SCRIITOR de MARINA GLODICI în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/Marina_glodici_diferenta_di_marina_glodici_1363599942.html [Corola-blog/BlogPost/345318_a_346647]
-
înalte ale acestor indicatori trebuie să preceadă creșterea ratelor de impozitare. Este evident că aceasta consecință este echivalentul condiției b) de mai sus, referitoare la gradul de aplicare a domniei legii. Această viziune este în linie cu abordările care pun instituțiile în centrul factorilor care explică de ce unele economii sunt sărace și altele sunt bogate (de exemplu, Acemoglu și Robinson, Why Nations Fail). Guvernele din țările în curs de dezvoltare au la dispoziție și teoriile moderne despre impozitare și viziunile pentru
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB by https://republica.ro/cand-va-putea-romania-sa-creasca-veniturile-bugetare-ca-procent-din-pib [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
explică de ce unele economii sunt sărace și altele sunt bogate (de exemplu, Acemoglu și Robinson, Why Nations Fail). Guvernele din țările în curs de dezvoltare au la dispoziție și teoriile moderne despre impozitare și viziunile pentru a concepe politici și instituții care, în teorie, ar putea duce veniturile bugetare la niveluri relativ înalte. Problemă acestor țări este aceea că atât timp cât drepturile de proprietate sunt neclare și integritatea guvernelor este relativ redusă, instituțiile rămân slabe și influențează negativ structura stimulentelor și a
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB by https://republica.ro/cand-va-putea-romania-sa-creasca-veniturile-bugetare-ca-procent-din-pib [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
despre impozitare și viziunile pentru a concepe politici și instituții care, în teorie, ar putea duce veniturile bugetare la niveluri relativ înalte. Problemă acestor țări este aceea că atât timp cât drepturile de proprietate sunt neclare și integritatea guvernelor este relativ redusă, instituțiile rămân slabe și influențează negativ structura stimulentelor și a constrângerilor care operează în economie, împiedicând creșterea economică și, implicit, a capacității fiscale și, astfel, a veniturilor bugetare că procent din PIB. Această afirmație nu este în contradicție cu faptul că
Când va putea România să crească veniturile bugetare ca procent din PIB by https://republica.ro/cand-va-putea-romania-sa-creasca-veniturile-bugetare-ca-procent-din-pib [Corola-blog/BlogPost/338929_a_340258]
-
prin ferocitatea de care dă dovadă la executarea cu majorări și penalități a datornicilor de duzină, nu și a marilor datornici ce fac parte din clientela sa. Astea fiind raporturile dintre cele două părți, de unde încredere și respect cetățenesc față de instituțiile statului, îndeosebi față de instituțiile sale centrale cu rol decizional-normativ: Parlament, Guvern și Președinție? Că doar peștele de la cap se-mpute, dovadă mulțimea penalilor cu acte în regulă și a acelora ce-și așteaptă rândul în centrii nevrozați ai lighioanei românești
RELAŢIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ŞI CETĂŢENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1450011946.html [Corola-blog/BlogPost/369065_a_370394]
-
dă dovadă la executarea cu majorări și penalități a datornicilor de duzină, nu și a marilor datornici ce fac parte din clientela sa. Astea fiind raporturile dintre cele două părți, de unde încredere și respect cetățenesc față de instituțiile statului, îndeosebi față de instituțiile sale centrale cu rol decizional-normativ: Parlament, Guvern și Președinție? Că doar peștele de la cap se-mpute, dovadă mulțimea penalilor cu acte în regulă și a acelora ce-și așteaptă rândul în centrii nevrozați ai lighioanei românești tricefale. George PETROVAI Sighetu
RELAŢIILE TOT MAI ÎNCORDATE DINTRE STATUL ROMÂN POSTDECEMBRIST ŞI CETĂŢENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1450011946.html [Corola-blog/BlogPost/369065_a_370394]
-
După acești pași șovăitori, când mai exact i-ați făcut pe cei dintâi pe drumul cel bun și sigur al muzicii populare? În urma unei audiții la Filarmonica de Stat din Cluj, secția popular, am început colaborarea pentru spectacol cu prestigioasa instituție muzicală la care, firește, cei fără vocație și-ar zădărnici orice tendință de a avea acces. Am început „pionieratul” în muzica populară alături de Maria Marcu, Dumitru Sopon și mulți alții... Aceasta ar trebui să coincidă și cu aspirația normală, mai
TRAIAN ŞI VALERIA ILEA. CONTRA CELOR CE COMBINĂ CÂNTECELE CU NIMICUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1450264005.html [Corola-blog/BlogPost/369892_a_371221]
-
și materiale sanitare. ... Poate că ar înțelege că nu toți locuitorii acestei țări amărâte pot da fuga în străinătate pentru operații, tratament, recuperare, întreținere. Ei nu au salarii și pensii „nesimțite” precum au majoritatea celor din clasa politică, din conducerea instituțiilor statului sau ai serviciilor speciale, care sunt mai numeroase ca ale oricărui stat european sau american. Cetățeanul de rând nu se bucură de privilegii și nu au cum să-și asigure alte izvoare de venituri, mai ales ilicite... Da... poate
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394728750.html [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
am înțeles că s-a lucrat acolo”, se chinuia Eugen să înțeleagă cum s-au petrecut lucrurile. „În ele găseau denumirea hotelului, o parte a datelor de stare civilă, poate și un număr de telefon să poată anunța părinții ori instituția al cărei angajat era omul... Ei au făcut asta abia a doua zi, aproape de prânz... Și telefonul? Unde s-a pierdut telefonul? Au scotocit mulți oameni zona... din șosea până în fundul prăpastiei... Să-l fi însușit vreunul din oamenii care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1394728750.html [Corola-blog/BlogPost/353445_a_354774]
-
Buzău, în ziua de 26 noiembrie 1925, George Alexe a fost fiul unor oameni simpli, agricultori, dar cu mare dragoste de carte și de Dumnezeu, deoarece și-au îndrepatat fiul, spre seminarul teologic ’’Kesarie Episcopul’’, devenind elev al acestei strălucite instituții, între anii 1937-1945. Studiile universitare le continuă la Facultatea de Teologie din București, fiind un student emerit, între anii 1945-1948. Deține funcții la Patriarhia Română, si anume: editor și redactor la revistele religioase ale Patriarhiei Române, bibliotecar la Bibliotecă Bisericii
BUZOIANUL GEORGE ALEXE – A ÎMPLETIT RUGĂCIUNEA CU POEZIA de CARMEN MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/carmen_marin_1431281756.html [Corola-blog/BlogPost/368014_a_369343]
-
dintre români. Acolo am acționat ca un fel de aparat de prioritizarea, pentru că una dintre problemele României este zona de prioritizare, avem prea multe strategii și prea stufoase. Și avem, prea multe strategii care sunt făcute având în vedere prioritățile instituțiilor, nu ale oamenilor. Și aici intervine o problemă, avem o strategie pentru sărăcie, una pentru educație timpurie, o strategie pentru bătrâni, una pentru familie și nu există un fir roșu. Acest pachet oferă un fir roșu, unul care spune că
INTERVIU. „Ajutoarele sociale sunt cumplit de risipitor administrate. 10% din ele se pierd în circuitul administrativ” by https://republica.ro/interviu-zajutoarele-sociale-sunt-cumplit-de-risipitor-administrate-10-din-ele-se-pierd-in-circuitul-administrativ [Corola-blog/BlogPost/338449_a_339778]
-
mai ales că Guvernul Cioloș nu va fi la alegeri. Eu mă întorc la viața mea anterioară și o să am o pasiune în a monitoriza chestiunile astea și pot să vă promit de pe acum că voi sta cu gura pe instituții, mai ales că le știu foarte bine.
INTERVIU. „Ajutoarele sociale sunt cumplit de risipitor administrate. 10% din ele se pierd în circuitul administrativ” by https://republica.ro/interviu-zajutoarele-sociale-sunt-cumplit-de-risipitor-administrate-10-din-ele-se-pierd-in-circuitul-administrativ [Corola-blog/BlogPost/338449_a_339778]
-
de volume cuprind peste 1100 personalități românești din 32 domenii de activitate,fapt ce face să confirmăm că această întreprindere se constituie într-o mare enciclopedie a spiritualității românești, fiind o lucrare pentru demnitatea poporului nostru, de fapt o nouă instituție culturală, de anvergură, numită DICȚIONARELE DÂRȚU. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Marea enciclopedie Personalități și faptele lor / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene
MAREA ENCICLOPEDIE PERSONALITĂŢI ŞI FAPTELE LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Marea_enciclopedie_personalitati_si_faptele_lor.html [Corola-blog/BlogPost/369416_a_370745]
-
ferit Dumnezeu de binecuvântarea lui. Am o carieră profesională înfloritoare, am avut un parcurs academic internațional care mă mulțumește, sunt căsătorit și am un copil. Am și mașină (Dacia) și casă (un apartament). Am expus în mai multe țări, iar instituțiile europene îmi fac cu ochiul. Vorbesc mai multe limbi străine decât și-ar fi imaginat vreodată bunica mea analfabetă. Cu toate acestea, au apărut în mintea mea întrebări de genul: Oare nu sunt alții mai buni decât mine care ar
sufăr de „sindromul impostorului” by https://republica.ro/candidat-la-parlamentare-sufar-de-zsindromul-impostorului [Corola-blog/BlogPost/338802_a_340131]
-
la politicieni câte o încălcare a legilor, se pornește focul ca o vâlvătaie și după ceva timp se stinge ca și când nimic nu s-ar fi întâmplat? Mai mult se zbate presa să pună pe tapet orice matrapazlâc al lor, decât instituțiile statului îndreptățite s-o facă. Nu se mai aude nimic despre aceste afaceri dacă tace presa și apele învolburate se liniștesc ușor. Ca senator și-a făcut el destule relații. N-ai să-l vezi tu nici în pușcărie și
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454325592.html [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
mai înalte niveluri. Acum știrea a fost șocantă, datorită faptului că se referea strict la soțul unei colege de-a lor. Toți îl cunoșteau pe senatorul Ernest - Albert Zbihli, deoarece liceul l-a sprijinit de fiecare dată în campaniile electorale, instituția de învățământ fiind în sectorul din arondismentul său politic în care a candidat cu succes. Când în recreație cei doi colegi și prieteni s-au reîntâlnit la o țigară, după câteva clipe de tăcere, Georgeta a deschis discuția care se
ROMAN , CAPITOLUL NOUĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1454325592.html [Corola-blog/BlogPost/377514_a_378843]
-
și alte regate. În aceste vremuri Goa era populată și dezvoltată pe malul drept al râului Zuari în partea de sud a insulei Tiswaldi. Capitala era cunoscută pentru opulenta să și comerțul prosper cu lumea orientala, eistau case frumoase și instituții de educație. Cand portughezii au sosit în Goa multe dintre acestea mai erau încă. Atunci capitala a fost cunoscută că Vhodlem Goem pe care ei au denumit-o Goa Velha. Vijyaditya I la urmat la tron pe Jayakeshi I. Era
GOA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1441993506.html [Corola-blog/BlogPost/343986_a_345315]
-
Radio România”, nr. 260, din 21-27 ianuarie 2002). Domnitorul a fost situat de Eminescu alături de marii săi înaintași, fiind cel care a înțeles să-și exercite prerogativele cu autoritate și energie pentru înfăptuirea reformelor interne și modernizarea României, prin introducerea instituțiilor din Țările apusene. Eminescu evoca frecvent domniile marilor înaintași, nu ca o pledoarie pentru întoarcerea la trecut, ci ca o realitate istorică. Poetul aprecia că Al. I. Cuza este unul dintre Domnii cei mai patriotici din câți au fost vreodată
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1395638992.html [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
în ceeace privește amploarea evenimentului evocat cât și transmiterea obiceiurilor moștenite generațiilor viitoare. Așa se face că venind mai aproape și anume începând de prin anii 1960 mișcarea cultural- artistică din Călimănești, ia o amploare deosebită. În toate intreprinderile și instituțiile din oraș se înființează formații de dansuri folclorice,care împreună cu mici tarafuri de lăutari și câțiva soliști de muzică populară ,organi zează spectacole folclorice cu dansuri și cântece specifice zonei noastre. De remarcat este faptul că începând din această perioadă
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
Călimănești, participant la numeroase festivaluri naționale și internaționale, formația de estradă a Sindicatului Sanitar Călimănești, iar în ultima parte a activității a lucrat ca salariat la Casa de Cultură din localitate, inițial ca metodist, iar ulterior ca director al acestei instituții. Apoi și-a încercat posibilitățile în domeniul creației literare.Acestea s-au concretizat în poezie, proză scurtă, fabule,eseuri, epigrame, cu care a participat la diferite concursuri pe genuri literare, unde a obținut diferite premii și diplome. Are participări la
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1410032370.html [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
școală. După sumele repartizate la bugetul național pentru școli, putem sesiza că în același an s-a repartizat pentru școlile de la sate un procent de 52 % din totalul școlilor aflate în funcțiune la acea dată, în timp ce numărul acestora pe ansamblul instituțiilor școlare din sistem era de 82 %. Cu un plus evident de avantaje și priorități pentru școlile din mediul oășenesc. Nu a fost respectat îm mare nici principiul unității. De exemplu, școala de la oraș avea mai mult un caracter teoretic, pregătind
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VI)I de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea_vi_i.html [Corola-blog/BlogPost/355624_a_356953]