31,773 matches
-
comunicare, prin intermediul chestionarelor, administrând eșantioane țintă, de asemenea, luate În considerare prin intermediul paginilor Web. c) raportul anual de evaluare a operațiunilor Întreprinse; Consolidarea cooperării Între actorii instituționali implicați În promovarea și aplicarea planurilor de muncă, a cooperării practice Între actorii instituționali și participanții de pe piață, funcționează prin intermediul unei rețele, concepute pentru a informa potențialii beneficiari de informații, oportunitățile oferite, oferta de calificare și informare de la nivel local. Guvernul consideră că criza economică actuală necesită o atenție deosebită pentru a răspunde În
Intervenţia statului pe piaţa muncii : reglementări naţionale şi europene by Dragomir Ion, Cosmin Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/1207_a_2241]
-
și documentare școlare și cele de informare comunitară) și are ca scop principal facilitarea accesului utilizatorilor la informație. Arhivele fac și ele parte din sistem, chiar dacă își organizează fondurile după originea lor. Uneori ne este greu privim unitar aceste forme instituționale diverse ca mod de funcționare și gestionare a resurselor info documentare. Credem că separările dintre ele există, în primul rând, datorită mentalităților învechite și lipsei de comunicare, fiindcă, în esență toate își centrează activitatea pe informație și document, pe deservirea
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
o colaborare rapidă și benefică pentru lumea informației. Sperăm ca întreaga producție editorială românească să poată fi consultată pe un sit național cât mai curând așa cum a existat periodicul „Universul cărții” (1990 1998) ușurând munca persoanelor care au la nivel instituțional această responsabilitate. 42. Există legătură între comisia de achiziție și responsabilul cu achiziția? R: Colaborarea strânsă care trebuie să existe între utilizatorii bibliotecii/centrului de informare, comisia de achiziții și persoana care se ocupă din partea bibliotecii cu achiziția, prin formele
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și documentare. Tendința americană constă în acordarea supremației utilizatorului, adecvarea la nevoile și dorințele specifice diferitelor categorii de beneficiari. Bibliotecile europene consideră prioritară tehnologizarea și marketingul. 200. Care sunt componentele unui sistem managerial? R: Ø Analiza mediului și a potențialului instituțional Ø Analiza SWOT (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunități, Amenințări) Ø Analiza PAST (Tipul de forță care influențează instituțiile și firmele: politică, economică, socială, tehnologică) Ø Organizarea activității Ø Organizarea resurselor umane Ø Decizia, hotărârea Ø Controlul 201. Precizați câteva din
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
informare operate cu mijloace sociologice Ø Promovarea activității și potențialul bibliotecii: mijloace, metode, evidență, analiza impactului mediatic și luarea unor măsuri adecvate 204. Indicați un posibil mod de organizare a documentelor unui director / responsabil de unitate documentară / responsabilitate la nivel instituțional R: 0-Administrație 01 Administrația centrală 02 Rectorat/Consiliul Județean/Inspectorat Școlar 03 Unitatea imediat superioară 04 Colectivități 05 Texte de interes general Declarații oficiale 06 Consiliul Național al Bibliotecilor 07 Inspecția generală 1 Gestiune 1.1 Personal 1.2 Buget
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
editare T 04tehnologii ale Internetului T 05tehnologii pentru informare și comunicare Grupul CComunicare C 01comunicare orală C 02comunicare scrisă C 03comunicare audio vizuală C 04comunicare prin calculator C 05folosirea unei limbi străine C 06 comunicare interpersonală C 07comunicare la nivel instituțional Grupul MManagement M 01 managementul global al informației M 02 marketing M 03vânzare și difuzare M 04 gestiune bugetară M 05planificarea și gestionarea proiectului M 06diagnostic și evaluare M 07gestionarea resurselor umane M 08 pregătire și activități pedagogice Grupul S
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
organizare socială - vecinătățile de tip săsesc 1. Volumul are caracter de introducere în teoria și practica DEVCOM. O serie de aspecte foarte importante, precum cele referitoare la ideologiile și cazurile de succes din domeniu, sunt numai tangențial menționate. Analiza condițiilor instituționale ale eficienței DEVCOM și metodele de evaluare a impactului proiectelor DEVCOM sunt, de asemenea, capitole care urmează să fie dezvoltate într-o viitoare ediție a lucrării. Volumul este conceput în principal ca instrument pentru a trece de la practica empirică, „naturală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
putere?” (Stoecker, 2001, p. 1) În sens larg, DEVCOM se referă la toate categoriile de intervenții sau practici comunitare care au o dimensiune participativă. În acest sens, pot fi distinse variante de DEVCOM în funcție de obiectul schimbării. Transformările participative în ordinea instituțională sau valorică a comunității apar mai frecvent sub numele de organizare comunitară. În schimb, transformările care vizează reducerea sărăciei, producerea participativă a unor bunuri publice apar mai ales sub numele de DEVCOM. Pe de altă parte, organizarea comunitară este și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
a unor astfel de procese este deosebit de accentuat. Cum să treci de la dezvoltarea de sus în jos la cea cu fundament comunitar și voluntar, de la abordarea economistă la cea social-economică, de la hegemonia instituțiilor administrației locale la flexibilitatea și eficiența parteneriatelor instituționale pentru promovarea dezvoltării locale? La întrebări de acest gen încearcă să răspundă experimentul susținut de câțiva ani de către Centrul de Asistență Rurală (CAR) din Timișoara, în colaborare cu Agenția de Dezvoltare Economică Timiș (ADETIM). „Promotorul local” (PL) este, în varianta
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
model de dezvoltare locală. Acestea nu lucrează însă izolat, ci în parteneriat cu instituții județene și locale ale administrației publice. Instituțiile implicate în susținerea inovației au urmărit impunerea unui nou rol în administrația publică locală, cel al „promotorului local”. Familia instituțională CAR-ADETIM acționează în principal la nivelul județului Timiș pentru implementarea conceptului de PL. Un experiment similar, cel al facilitatorului comunitar, are loc la nivelul județelor Cluj și Bistrița-Năsăud prin Fundația Civitas pentru Societatea Civilă, în parteneriat cu CENPO și cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
partenerii locali ai acestora. Cooperarea are drept scop final crearea unei politici publice cu privire la posibilele soluții de dezvoltare locală,folosind ca instrument agentul de dezvoltare locală - promotorul local sau/și facilitatorul comunitar. Conținutul inovațieitc " Conținutul inovației" PL a fost definit instituțional pentru a lucra la nivelul primăriilor ca agent de dezvoltare, ca persoană capabilă să inducă schimbări dezirabile la nivel local prin: - identificarea unor nevoi sociale locale; - fundamentarea unor strategii de acțiune; - atragerea de resurse. Elaborarea unor proiecte în baza cărora
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre comunele județului. De aici nu rezultă o evaluare negativă a modului în care s-a făcut promovarea PL, ci semnalarea unei probleme care ar putea fi corectate prin facilitarea mai intensă a noului rol instituțional la nivelul comunelor sărace din județ. Revederea fundamentelortc "Revederea fundamentelor" Deși nu dispunem de evaluări standard asupra impactului pe care l-au înregistrat experimentele comunitare din Timiș, Cluj și Bistrița-Năsăud, din datele parțiale disponibile rezultă că acestea au avut, foarte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unor soluții realiste de instituționalizare a activității agenților de dezvoltare comunitară. Desigur, PL sau facilitatorul poate fi conceput și ca „apostol”, ca promotor complet dezinteresat, motivat numai de binele public. Nu trebuie negată posibilitatea existenței unor astfel de cazuri.Construcția instituțională de durată are, foarte probabil, șanse mai mari de reușită dacă pornește de la premisa anterior amintită a antreprenoriatului social. Nu în ultimul rând, este nevoie de cercetări de evaluare a impactului socioeconomic al activității noilor agenți de dezvoltare. Independența și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
noilor agenți de dezvoltare. Independența și profesionalismul evaluatorilor sunt singurele cerințe majore în acest sens. Prin satisfacerea acestor două condiții, operațiile de evaluare a impactului pot fi preluate de unități academice sau de cercetare aplicativă din cele mai diferite medii instituționale. Pe baza cercetărilor evaluative pot fi identificate mai exact situațiile în care un tip sau altul de facilitare comunitară este mai eficient. În context, vortrebui identificate modalități specifice de mobilizare a capitalului social sau sociouman pentru a produce schimbările dezirabile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pe măsură ce sunt acumulate evaluări valide și fidele ale experimentelor în curs de desfășurare și ale noilor modele de dezvoltare locală promovate. Fără a avea o soluție la toate problemele amintite, subliniez convingerea că rezolvarea lor rezidă în edificarea unor mecanisme instituționale de dezvoltare bazate pe transparență, parteneriat, participare și control reciproc al diferiților actori ai dezvoltării 1. Experimentul de la Timiș-Cluj-Bistrița-Năsăud, adus anterior în discuție, furnizează puncte de reper importante pentru găsirea unor răspunsuri adecvate la interogațiile asupra dezvoltării comunitare în România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
componență. Implicarea gospodăriei în activități antreprenoriale este, de asemenea,semnificativă pentru participarea la lucrările comunitare organizate de primărie. Dacă cineva din gospodărie a avut un eșec în dezvoltarea unor afaceri private, atunci există o mai mare probabilitate ca participarea comunitară instituțională (organizată de primărie) să fie mai redusă. Faptul ar putea fi explicat prin relația dintre activitățile antreprenoriale la nivel de gospodărie și activitățile comunitare organizate de primărie. Primăria ca instituție de guvernare locală este un gen de interfață între birocrația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Participarea la activitățile primăriei pare să fie la un nivel mai ridicat pentru familiile cu capital relațional superior, asociat cu experiența de conducere. Participarea locală la acțiunile de dezvoltare este dependentă în mare măsură nu numai de resursele și aranjamentele instituționale, ci și de percepția sătenilor în legătură cu definirea problemelor locale și a actorilor pe care ei îi consideră responsabili pentru rezolvarea problemelor locale (tabelul 5). Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare tc " Tabelul 5. Predictori ai participării comunitare " Sursa: Studiul Băncii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
mai bine în mediul comunitar-regional; - populația din zona de referință este mai diversă sub aspect economic, social și cultural și este legată prin interacțiuni parțiale, prin distanțare de modelul comunităților mici în care fiecare se cunoaște cu fiecare; - există condiții instituționale și culturale pentru o competiție deschisă, reglementată; - au fost depășite fazele inițiale de formare a grupului de participare și de acomodare reciprocă a membrilor săi. Analogia biologică de la care pornește Randell poate fi utilă pentru a sugera câteva ipoteze în vederea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru Dezvoltare Comunitară adaugă însă explicit specificări de relevanță directă pentru empowerment, pentru abilitatea socială a comunității în a-și rezolva problemele: extinderea accesului la luarea deciziilor, învățarea problemelor și a alternativelor, consolidarea capacității de conducere și, implicit, a capacităților instituționale. În fine, codificarea menționează explicit necesitatea de a proteja grupurile dezavantajate, minimal, de a nu accentua situația lor de dezavantajare. În varianta propusă de Centrul Scoțian pentru Dezvoltare Comunitară (vezi caseta 8) reapar cerințe de acțiune eficientă formulate de Societatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
în evaluarea proiectului/acțiunii contestatare. b) diferitele forme de capital individual/familial și caracteristicile comunității locale pot influența participarea numai prin intermediul unui set de variabile intermediare cu rol de „filtru”, de convertor între resurse/diversitatea socială/modelele de interacțiune/funcționalitatea instituțională; c) variabilele intermediare măsoară caracteristici ale antreprenoriatului social, oportunităților de informare și ale definirii sociale a situației asociate cu schimbarea comunitară; d) filtrul sau ecranul care ghidează nemijlocit se află sub influența directă a unor forme cumulative de capital ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
politicile și mecanismele sunt operaționale pentru a sprijini dialogul dintre UE și statele membre, pe de o parte, și societatea civilă, pe de altă parte. Acest lucru necesită atât sprijin moral, cât și practic pentru participarea comunităților și condiții juridice, instituționale și materiale corespunzătoare, dar cu sprijin specific pentru dezvoltarea comunitară însăși. Delegații doresc să accentueze importanța dezvoltării comunitare în construirea mecanismelor care să promoveze includerea tuturor rezidenților din Europa - fie aceștia permanenți, care caută permanența sau migranți. Ei resping atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021tc "Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021" Nivel de sattc "Nivel de sat" Viața socială a satelor este puternic dependentă de localizarea lor, de oportunitățile pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională. Satele cele mai sărace sunt cele izolate în câmpie, departe de drumuri modernizate și de orașe mari și cu statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt pol, cu șanse sporite de bunăstare, sunt satele de deal/munte, apropiate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de comună este foarte mare, rezultă că o serie de bunuri comunitare ajung să fie asigurate preponderent pentru satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe ori, spațiale. Șansele sporite de comunicare cu orașul și de accesibilitate instituțională acționează ca principală forță de atracție a migranților dinspre satele periferice spre cel central în spațiul aceleiași comune. Migrația intracomunală ajunge astfel să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele centrale și cele periferice. Ca urmare a acțiunii tuturor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
au telefon funcțional. 8. Singurii agenți economici din sat activează în domeniul comerțului sau al alimentației publice”. Sursa: Manualele de operare ale FRDS, diferite variante. Pentru autorii grilei, sărăcia satului apare deci ca fiind predominant un fenomen de slabă dezvoltare instituțională locală și de relativă izolare (intrasătească, intracomunală și intraregională, în raport cu orașul). La nivel local, în comunitățile care au formulat cereri la FRDS, criteriile cu care operează Fondul au o receptare predominant bună (Voicu et al., 2002). Cu toate acestea, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
20 și cu mișcarea gustiană a monografiilor de sate și a echipelor de cercetare-acțiune socială. Toate acestea au avut caracter de mișcări sociale care se bucurau de sprijinul unor elite intelectuale la nivel central și local, dar și de sprijinul instituțional al statului. Sintagma „dezvoltare comunitară” se impune în spațiul internațional în special în anii ’50, la nivelul Imperiului Britanic 1 în curs de decolonizare 2: „În fapt, termenul de dezvoltare comunitară a fost inventat de britanici în anii ’50 pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]