1,667 matches
-
Este vorba despre o putere de fond, difuză, de factură psiho-socială, exercitată prin presiunea permanentă și de lungă durată a unor raporturi asimetrice de conducere ascultare, dominare subordonare, manipulare influențare, încă nelocalizate dar localizabile. Localizarea acestor raporturi, specializarea, organizarea și instituționalizarea lor prin ocuparea și titularizarea pozițiilor de putere de câtre diferitele părți menționate anterior, marchează actualizarea puterii de fond, altfel spus, trecerea acesteia în starea de putere politică. Raporturile dintre puterea de fond, difuză, dar de lungă durată și puterea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Obiectivitate, relativism și adevăr, Eseuri filosofice 1. București: Editura Univers. Seiler, L. Daniel. 1999. Partidele politice din Europa. Iași: Institutul European. Stoica, Valeriu și Dragoș Paul Aligică. 2009. Reconstrucția dreptei. Între experimentul capitalist occidental și proiectul național românesc. București: Humanitas. Instituționalizarea ideologică a sistemului de partide din România GEORGE JIGLĂU Introducere La 20 de ani de la căderea comunismului și apariția pluripartidismului în România, sistemul a evoluat de la gradul foarte mare de fragmentare și volatilitate de la începutul anilor '90 către relativul echilibru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu care aspectul ideologic a fost tratat în politica românească reprezintă unul dintre motivele pentru imaginea proastă a politicienilor. Acest capitol propune o abordare inovativă în studiul sistemului de partide din România, apărut după căderea comunismului. De regulă, literatura privind instituționalizarea partidelor și a sistemelor de partide aplică se referă, are ca unități principale de analiză, după cum sugerează și denumirea, partidele politice. În acest capitol, însă, voi aborda sistemul de partide românesc din perspectiva ideologiei, pentru a stabili în ce măsură putem vorbi
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a sistemelor de partide aplică se referă, are ca unități principale de analiză, după cum sugerează și denumirea, partidele politice. În acest capitol, însă, voi aborda sistemul de partide românesc din perspectiva ideologiei, pentru a stabili în ce măsură putem vorbi despre o instituționalizare ideologică la nivelul său, dincolo de percepțiile publice existente ca urmare a transferurilor de politicieni între diverse ideologii, de care am amintit mai sus. Capitolul începe cu o trecere în revistă a conceptului de instituționalizare, pentru a identifica poziția acestui articol
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
stabili în ce măsură putem vorbi despre o instituționalizare ideologică la nivelul său, dincolo de percepțiile publice existente ca urmare a transferurilor de politicieni între diverse ideologii, de care am amintit mai sus. Capitolul începe cu o trecere în revistă a conceptului de instituționalizare, pentru a identifica poziția acestui articol în cadrul literaturii existente. Apoi, voi prezenta metodologia folosită în acest studiu, inclusiv instrumentele folosite, făcând toate clarificările necesare. Analiza ulterioară va aplica aceste instrumente la rezultatele alegerilor din România din 1990 până în 2008, iar
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din România din 1990 până în 2008, iar apoi voi elabora și voi explica rezultatele obținute în urma calculelor matematice. La final, voi trage concluzii și voi da indicații pentru cercetări ulterioare. Cadrul teoretic și metodologic În literatura de specialitate, conceptul de instituționalizare este privit fie ca un fenomen dihotomic, care poate apărea sau nu (Sartori 1976), fie ca un proces, prin care partidele și sistemele de partide se transformă și fac pași către instutuționalizare sau în sens invers (Mainwaring și Torcal 2006
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
poate apărea sau nu (Sartori 1976), fie ca un proces, prin care partidele și sistemele de partide se transformă și fac pași către instutuționalizare sau în sens invers (Mainwaring și Torcal 2006, 206). Primul autor care a abordat conceptul de instituționalizare a fost Samuel Huntington (1965, 1968), care a definit-o drept "procesul prin care organizațiile capătă valoare și stabilitate". Mainwaring și Scully (1995) susțin că instituționalizarea este procesul prin care o practică sau o organizație se încetățenește și devine cunoscută
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
sens invers (Mainwaring și Torcal 2006, 206). Primul autor care a abordat conceptul de instituționalizare a fost Samuel Huntington (1965, 1968), care a definit-o drept "procesul prin care organizațiile capătă valoare și stabilitate". Mainwaring și Scully (1995) susțin că instituționalizarea este procesul prin care o practică sau o organizație se încetățenește și devine cunoscută la scară largă, dacă nu chiar universal acceptată. Referitor la instituționalizarea partidelor, Huntington identifică patru dimensiuni: adaptabilitatea, complexitatea, autonomia și coerența. Adaptabilitatea se referă la capacitatea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
drept "procesul prin care organizațiile capătă valoare și stabilitate". Mainwaring și Scully (1995) susțin că instituționalizarea este procesul prin care o practică sau o organizație se încetățenește și devine cunoscută la scară largă, dacă nu chiar universal acceptată. Referitor la instituționalizarea partidelor, Huntington identifică patru dimensiuni: adaptabilitatea, complexitatea, autonomia și coerența. Adaptabilitatea se referă la capacitatea unui partid de a rezista în timp și de a supraviețui liderilor fondatori. Complexitatea organizațională vizează numărul de subunități. Autonomia se referă la nivelul de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Complexitatea organizațională vizează numărul de subunități. Autonomia se referă la nivelul de diferențiere dintre partid și comportamentul altor subgrupuri sociale. Coerența vizează capacitatea de a ajunge la consens și de a rezolva disputele din interiorul unui partid. Panebianco (1988) vede instituționalizarea ca pe o "solidificare" a unei organizații politice, care devine "valoroasă în sine", iar supraviețuirea acesteia devine "scopul" adepților săi. Același autor folosește conceptele de autonomie și systemness (sau interdependență între subunități). Randall și Svasand (1999) consideră că termenul de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1999) consideră că termenul de systemness despre care vorbește Penabianco se suprapune cu conceptele de complexitate și coerență despre care vorbea Huntington, în timp ce autonomia este privită la fel de ambii autori. Janda (1980) nu consideră autonomia ca fiind un aspect esențial al instituționalizării partidelor, aducând ca exemplu Partidul Laburist din Marea Britanie, care există în strânsă legătură cu federațiile sindicale. Conceptul alternativ pe care îl propune Janda este "instituționalizarea externă", prin care un partid devine un actor la care toți ceilalți actori politici și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
privită la fel de ambii autori. Janda (1980) nu consideră autonomia ca fiind un aspect esențial al instituționalizării partidelor, aducând ca exemplu Partidul Laburist din Marea Britanie, care există în strânsă legătură cu federațiile sindicale. Conceptul alternativ pe care îl propune Janda este "instituționalizarea externă", prin care un partid devine un actor la care toți ceilalți actori politici și sociali se raportează în activitățile lor. Levitsky (1998) propune conceptul de "infuzie de valori", iar Randall și Svasand vorbesc despre dimensiunea atitudinală a instituționalizării, ambele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
este "instituționalizarea externă", prin care un partid devine un actor la care toți ceilalți actori politici și sociali se raportează în activitățile lor. Levitsky (1998) propune conceptul de "infuzie de valori", iar Randall și Svasand vorbesc despre dimensiunea atitudinală a instituționalizării, ambele exprimând ideea că un partid devine instituționalizat, cu un electorat stabil și loial, în măsura în care valorile promovate de partid sunt constante și coerente din punct de vedere ideologic, astfel încât partidul să devină predictibil. Observăm așadar că definițiile și operaționalizările date
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
partid devine instituționalizat, cu un electorat stabil și loial, în măsura în care valorile promovate de partid sunt constante și coerente din punct de vedere ideologic, astfel încât partidul să devină predictibil. Observăm așadar că definițiile și operaționalizările date de acești autori conceptului de instituționalizarea a partidelor ating ideea de stabilitate ideologică. Transpunându-le la încercarea de a determina instituționalizarea ideologică de la nivelul sistemului de partide, putem spune că acestea vizează capacitatea unui curent ideologic de a căpăta stabilitate și valoare intrinsecă. Totuși, trebuie făcută
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
constante și coerente din punct de vedere ideologic, astfel încât partidul să devină predictibil. Observăm așadar că definițiile și operaționalizările date de acești autori conceptului de instituționalizarea a partidelor ating ideea de stabilitate ideologică. Transpunându-le la încercarea de a determina instituționalizarea ideologică de la nivelul sistemului de partide, putem spune că acestea vizează capacitatea unui curent ideologic de a căpăta stabilitate și valoare intrinsecă. Totuși, trebuie făcută o diferență de nuanță. Deși în acest capitol nu discutăm direct despre instituționalizarea partidelor, ele
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a determina instituționalizarea ideologică de la nivelul sistemului de partide, putem spune că acestea vizează capacitatea unui curent ideologic de a căpăta stabilitate și valoare intrinsecă. Totuși, trebuie făcută o diferență de nuanță. Deși în acest capitol nu discutăm direct despre instituționalizarea partidelor, ele rămân totuși în centrul discuției, deoarece receprezintă vehiculele prin care se poate ajunge la instituționalizare ideologică. Un curent ideologic nu are o voință proprie, nu este "un organism viu", care poate lua decizii, așa cum este cazul cu un
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ideologic de a căpăta stabilitate și valoare intrinsecă. Totuși, trebuie făcută o diferență de nuanță. Deși în acest capitol nu discutăm direct despre instituționalizarea partidelor, ele rămân totuși în centrul discuției, deoarece receprezintă vehiculele prin care se poate ajunge la instituționalizare ideologică. Un curent ideologic nu are o voință proprie, nu este "un organism viu", care poate lua decizii, așa cum este cazul cu un partid. De aceea, putem vorbi de instituționalizarea unui curent ideologic, sau de absența ei, doar în urma acțiunilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
discuției, deoarece receprezintă vehiculele prin care se poate ajunge la instituționalizare ideologică. Un curent ideologic nu are o voință proprie, nu este "un organism viu", care poate lua decizii, așa cum este cazul cu un partid. De aceea, putem vorbi de instituționalizarea unui curent ideologic, sau de absența ei, doar în urma acțiunilor partidelor care fac parte din acel curent și a reacției cetățenilor la aceste acțiuni, măsurată în alegeri. În plus, aspectul organizațional este important în toate discuțiile despre instituționalizarea partidelor, însă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vorbi de instituționalizarea unui curent ideologic, sau de absența ei, doar în urma acțiunilor partidelor care fac parte din acel curent și a reacției cetățenilor la aceste acțiuni, măsurată în alegeri. În plus, aspectul organizațional este important în toate discuțiile despre instituționalizarea partidelor, însă, din aceleași motive menționate mai sus, el nu joacă un rol central în cazul acestui studiu, deoarece este mai puțin important ceea ce se întâmplă în interiorul partidelor care reprezintă un curent ideologic; ceea ce contează sunt acțiunile finale ale partidelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
joacă un rol central în cazul acestui studiu, deoarece este mai puțin important ceea ce se întâmplă în interiorul partidelor care reprezintă un curent ideologic; ceea ce contează sunt acțiunile finale ale partidelor și felul în care acestea sunt percepute de cetățeni. Așadar, instituționalizarea este abordată în acest capitol din două perspective. Mai întâi, procesul prin care partidele politice se comportă coerent din punct de vedere ideologic în acțiunile lor individuale, ca partid, și raportat la celelalte partide (Przeworski 1975; Mainwaring și Scully 1995
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prin care electoratul se afiliază și se stabilizează din punct de vedere ideologic, prin care se stabilesc legături ideologice între partide și cetățeni, care votează constant cu partidul sau partidele care reprezintă o anumită ideologie. Altfel spus, putem vorbi de instituționalizare ideologică atunci când partidele devin stabile creându-și rădăcini ideologice în societate. Mai există o clarificare teoretică pe care trebuie să o facem aici. În literatura de specialitate există o amplă dezbatere în ceea ce privește suprapunerea dintre instituționalizarea partidelor și instituționalizarea sistemelor de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Altfel spus, putem vorbi de instituționalizare ideologică atunci când partidele devin stabile creându-și rădăcini ideologice în societate. Mai există o clarificare teoretică pe care trebuie să o facem aici. În literatura de specialitate există o amplă dezbatere în ceea ce privește suprapunerea dintre instituționalizarea partidelor și instituționalizarea sistemelor de partide, iar autorii par să cadă treptat de acord că una nu o implică în mod necesar pe cealaltă (Casal Bertoa 2007). În acest capitol mă voi referi în principal la instituționalizarea ideologică, prin analogie
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vorbi de instituționalizare ideologică atunci când partidele devin stabile creându-și rădăcini ideologice în societate. Mai există o clarificare teoretică pe care trebuie să o facem aici. În literatura de specialitate există o amplă dezbatere în ceea ce privește suprapunerea dintre instituționalizarea partidelor și instituționalizarea sistemelor de partide, iar autorii par să cadă treptat de acord că una nu o implică în mod necesar pe cealaltă (Casal Bertoa 2007). În acest capitol mă voi referi în principal la instituționalizarea ideologică, prin analogie cu instituționalizarea partidelor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în ceea ce privește suprapunerea dintre instituționalizarea partidelor și instituționalizarea sistemelor de partide, iar autorii par să cadă treptat de acord că una nu o implică în mod necesar pe cealaltă (Casal Bertoa 2007). În acest capitol mă voi referi în principal la instituționalizarea ideologică, prin analogie cu instituționalizarea partidelor, cu amendamentele prezentate mai sus, și nu voi încerca să fac inferențe cu privire la instituționalizarea sistemului de partide pe baza concluziilor acestei cercetări, chiar dacă și aceasta va fi inevitabil atinsă pe parcursul textului. Cu toate acestea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și instituționalizarea sistemelor de partide, iar autorii par să cadă treptat de acord că una nu o implică în mod necesar pe cealaltă (Casal Bertoa 2007). În acest capitol mă voi referi în principal la instituționalizarea ideologică, prin analogie cu instituționalizarea partidelor, cu amendamentele prezentate mai sus, și nu voi încerca să fac inferențe cu privire la instituționalizarea sistemului de partide pe baza concluziilor acestei cercetări, chiar dacă și aceasta va fi inevitabil atinsă pe parcursul textului. Cu toate acestea, premisa pe care se bazează
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]