3,826 matches
-
în aceste condiții, instituțiile internaționale pot dobândi o valoare fundamentală pentru statele ce-și urmăresc interesele naționale. Acolo unde cooperarea internațională aduce beneficii nete pentru state în termenii creșterii securității sau bunăstării lor în sistemul internațional, statele vor urmări activitatea instituționalizată. Totuși, unde instituționalizarea impune costuri nete statelor, care presupun acomodări și ajustări semnificative, probabil că statele vor respinge opțiunile instituționale. Instituționaliștii pot prezenta dovezi semnificative pentru a-și sprijini predicțiile referitoare la strategiile Germaniei începând cu 1989. Mai întâi, nu
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
și adâncire simultană a UE (Bulmer și Paterson, 1996, pp. 129-135; vezi și Bulmer, Jeffery și Paterson, 2000; Pond și Schoenbaum, 1996; Bulmer, 1997). Așadar, rămâne de demonstrat că preferințele Germaniei o încurajează să rămână devotată unui tipar al activității instituționalizate internalizat mai profund decât prevede neorealismul sau instituționalismul. Între 1989 și 1999, atât cadrul de securitate atlantic, cât și instituțiile europene au avut o valoare intrinsecă, și nu instrumentală, de cadru normativ pentru decidenții politici germani. Această perspectivă este compatibilă
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de orientarea realistă mercantilă. În prezent, Japonia trebuie să joace un rol mai activ în negocierea și susținerea unei structuri mai egale a relațiilor dintre marile puteri. O astfel de analiză corespunde predicțiilor teoriei liberale despre tiparul general al activității instituționalizate ce apare în sistemul internațional după Războiul Rece. Această analiză ridică întrebări importante privind ceea ce Buzan numește "relația Japoniei cu sine" (Buzan, 1995, p. 38). Presiunile din sistemul internațional prezintă provocări majore pentru poziția realistă mercantilă adoptată de Japonia în
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
drept cadru al proiectului de cercetare reprezintă un punct de plecare convenabil pentru identificarea a două puncte de comparație distincte și operaționalizabile între aceste tendințe empirice. Prima asemănare dintre alinierea la hegemon și socializarea liberală vizează tiparul general al activității instituționalizate ce apare în sistemul internațional. Ambele tendințe prezic apariția unei structuri pașnice a relațiilor dintre marile puteri la scară globală. Alinierea la hegemon și socializarea liberală pot fi deosebite prin examinarea tipului sau calității relațiilor instituționalizate ce apar între state
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
tiparul general al activității instituționalizate ce apare în sistemul internațional. Ambele tendințe prezic apariția unei structuri pașnice a relațiilor dintre marile puteri la scară globală. Alinierea la hegemon și socializarea liberală pot fi deosebite prin examinarea tipului sau calității relațiilor instituționalizate ce apar între state importante. Spre deosebire de un sistem hegemonic, un sistem internațional liberal se va caracteriza printr-o structură mai echitabilă a drepturilor și responsabilităților marilor puteri. Cu toate acestea, efectul general al unei structuri globale pașnice a relațiilor dintre
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
trebui să ofere un indicator pentru evaluarea predicțiilor modelului liberal. În următoarele două secțiuni ale concluziilor vom rezuma descoperirile empirice ale celor trei cazuri examinate în studiul de față, în termenii celor doi indicatori comportamentali precizați. Tipare generale ale activității instituționalizate Războiul Rece s-a încheiat de peste un deceniu, oferind un interval de timp extins pentru testarea predicțiilor teoriilor generale ale sistemului internațional. Dacă mediul în care principalele puteri interacționează cu altele le afectează cu adevărat comportamentul, atunci tendințele generate de
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
fi construite folosindu-ne fie de neorealism, fie de instituționalism. În mod similar, diplomația economică dintre principalele puteri se caracterizează prin niveluri ridicate ale cooperării și manifestă, de asemenea, preocupări privind câștigurile relative. Tabel 6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate Țară Restructurarea activității instituționalizate Germania Trecerea de la rolul de policy taker la cel de policy maker în cadrul NATO și UE (mai ales orientarea către recursul la forță în afara granițelor în sprijinul NATO). Japonia Incoerența Doctrinei Yoshida; presiuni în creștere pentru
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
fie de neorealism, fie de instituționalism. În mod similar, diplomația economică dintre principalele puteri se caracterizează prin niveluri ridicate ale cooperării și manifestă, de asemenea, preocupări privind câștigurile relative. Tabel 6.1 Tipare generale ale activității instituționalizate Țară Restructurarea activității instituționalizate Germania Trecerea de la rolul de policy taker la cel de policy maker în cadrul NATO și UE (mai ales orientarea către recursul la forță în afara granițelor în sprijinul NATO). Japonia Incoerența Doctrinei Yoshida; presiuni în creștere pentru a contribui independent la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Incoerența Doctrinei Yoshida; presiuni în creștere pentru a contribui independent la principalele regimuri economice și de securitate. China Implicarea Chinei pe baza egalității în creștere între statutul ei și cel al SUA și al Japoniei. Totuși, tiparul general al activității instituționalizate care a apărut nu se potrivește în totalitate cu predicțiile neorealiste și instituționaliste. În această dezbatere, neorealiștii au prezis discontinuitatea unor cadre multilaterale esențiale, și interpretează semnele discontinuității ca favorizând apariția unei structuri internaționale multipolare conflictuale. Instituționaliștii au răspuns la
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
de Est, unde există semnale că prezența de securitate a SUA poate fi chiar un obstacol pentru o structură pașnică de relații între principalele state. Între 1989 și 1999 au existat dovezile unor restructurări majore ale tiparelor generale ale activității instituționalizate dintre principalele puteri din Europa și din Asia de Est. În contextul european, schimbarea notorie a fost atitudinea Germaniei față de recursul la forță într-o capacitate non-defensivă. Presiunile pentru schimbare au început să se acumuleze încă din timpul Războiului din
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
136 Carpenter, T. G. / 129 Carr, E. H. / 38 Cederman, L. E. / 36, 38, 40, 177 "Chestiunea germană" / 77 China / 31-32, 35, 43, 51, 68, 78, 96, 100-103, 105-107, 109, 111, 115-116, 121-134, 136-142, 152-153, 156-165, 172, 174, 177 activitatea instituționalizată / 153 AEP / 122, 132 Afganistan / 172 Africa / 125 APEC / 130 Arabia Saudită / 126 ARF / 107, 129 ASEAN / 102, 106-107 Banca Mondială / 31 bombardarea ambasadei de la Belgrad / 126 Cambogia / 125 cheltuielile pentru apărare / 122 criza financiară din Asia de Est / 130 criza
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Irak / 170 Pactul pentru Stabilitate (1996) / 83 SUA / 82 UME / 86-87, 89 VMC / 83, 154 Friedman, E. / 123 Fundamentalismul islamic / 171 G Gallagher, M. / 128 Garrett, B. N. / 102, 106, 129 Genscher, Hans Dietrich / 89 George, A. / 103 Germania: activitate instituționalizată / 45, 47 acțiuni militare în afara NATO / 79 Banca Centrală Europeană / 83, 154 Banca Mondială / 86 Bosnia / 79-80, 85 bugetul UE / 83, 95, 152 Bundesbank / 82-83, 89, 91 Bundeswehr / 77, 84-85 Cambogia / 79 CCNA/PpP / 85, 90 CDU / 154 Comisia Europeană
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
P. / 186 McFaul, M. / 72-73 Mearsheimer, J. J. / 31, 51, 68, 78, 99, 121 Mecanismul Ratelor de Schimb (MRS) / 82-84, 152 Meiers, F. J. / 85-86, 90, 96 Mochizuki, M. M. / 116 Modelul instituționalist al sistemului internațional / 30, 33, 60 activitatea instituționalizată / 84 ajustări ale politicii externe / 49 cadrul teoretic / 30 China / 43, 51, 68, 127-130, 153, 159, 161 definiții / 60 Germania / 32, 34, 51, 68, 77, 84-88, 90, 92-94, 159-162 instituționalismul neoliberal / 61 Japonia / 35, 45, 51, 68, 99, 106-112, 115
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
liberalismul / 55, 68, 75 teorii și predicții / 49 terorismul internațional / 170, 173 variabila cheie / 29, 57, 60, 64, 67 Modelul liberal al sistemului internațional /27, 30, 35-36, 38, 44, 47-48, 56, 61, 63-64, 66, 71-73, 76, 88, 108, 131 activitatea instituționalizată / 84 cadrul teoretic / 30, 40, 67 China / 31, 162 colapsul URSS / 27-29, 41, 43, 48-50, 53, 71-74, 77, 133-134, 141, 143-144, 146, 149-150, 161, 169-170 definiții / 40 Germania / 51, 88, 162 Japonia / 51, 162 logica anarhiei / 55-56, 63-64, 69 predicții
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
47-49, 51-52, 56, 61, 73, 112, 118, 136, 152, 158, 161 vezi și socializare Modelul neorealist al sistemului internațional / 30, 32-33, 48, 50-51, 56-59, 64, 71, 99, 108, 112, 121, 127, 145-147, 159 11 septembrie 2001 / 52, 169-174, 178-180 activitatea instituționalizată / 84 ajustări ale politicii externe / 49, 159 ambiguitate / 59 cadrul teoretic; teorii și predicții / 30, 40, 49, 67 China / 31, 35, 51, 68, 78, 111, 115, 121-127, 136, 159-161 colapsul URSS / 27, 48, 72, 77, 150, 161 definiții / 30 Germania
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
jocul parametrilor care le definesc: timpul (frecvența lor), spațiul (localizarea), numărul (mărimea și densitatea colectivelor) și forma (deschisă sau închisă). O probă poate să fie foarte puțin frecventă, căpătând astfel un caracter excepțional (expoziții, publicații); alta poate fi, în schimb, instituționalizată (critica zilnică în presă). După Luc Boltanski și Laurent Thévenot, 1991; Bruno Latour, 2001. Colectivele Probele de calificare a "lucrurilor" (fapte, bunuri și oameni) mobilizează întotdeauna colectivele; aceasta este, o știm încă de la Durkheim, baza producerii de categorii mentale. În lipsa
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
eseu", "de apropiere"...), demersul sociologic va încerca să compare și să specifice utilizările și modurile de difuzare diferențiate între aceste tipuri. Cinematograful se distinge de tehnica video prin dimensiunea colectivă a proiecției sale, prin utilizarea colectivă într-un spațiu funcțional instituționalizat. Același lucru este valabil pentru cultura de masă studiată din punctul de vedere al efectelor ei industriale, economice, sociale și al efectelor plastice: obiectele de serie pot și ele să fie frumoase în anumite ocazii, chiar dacă nu frumusețea este scopul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
spațiale și temporale etc.), pe scurt, "fizica grupurilor". În afară de faptul că, așa cum am arătat deja, calificarea unui bun depinde de colective, aceasta produce la rândul ei grupuri, mai mult sau mai puțin amorfe, mai mult sau mai puțin durabile și instituționalizate, mai mult sau mai puțin largi și masive. În general, a defini înseamnă, practic, a include și a exclude. • Grupurile de profesioniști Indivizii care contribuie la producerea bunurilor și la difuzarea lor se profesionalizează în jurul unor cunoștințe. Nu ne hazardăm
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
le reactivează în permanență (Heinich, 1998c). Pierre Bourdieu și Howard Becker insistă amândoi, în ciuda divergențelor dintre ei, asupra grupurilor însărcinate să eticheteze lucrurile și oamenii în interiorul "câmpului cultural" (Bourdieu) sau al "lumilor" (Becker). Instituțiile sunt mai mult sau mai puțin instituționalizate. Academiile, juriile, universitățile, criticii se preocupă să impună definițiile convenționale care încadrează obiectele supunându-le unei serii de canoane și criterii. Competența constă în a deține monopolul legitimității, adică monopolul capacității sociale de a spune care bun este sau nu
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
le caracterizeze după gradul lor de imersiune în logicile comerciale. Unii urmează o cale academică, tradițională și protejată de exigențele pieței, iar alții își încearcă șansa în fața publicului, devenind intermediari. Modurile de socializare a artiștilor diferențiază profesiile: când formarea este instituționalizată (în conservatoarele de muzică, de exemplu), profesiile sunt numite "închise", deoarece necesită o trecere și o triere prealabilă de către școli și un corp de profesori, prin multiple evaluări și diplome; altele, în schimb, rămân relativ deschise. Meseria de "plastician" (a
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
răsturnare de proporții, așa cum au visat și Kierkegaard, Marx sau Nietzsche. Toți aceștia, Heidegger inclusiv, și-au propus să mute omenirea din câte o lungă habitudine, fie recuperând o origine, fie proclamând un timp viitor. Kierkegaard a atacat habitudinea credinței instituționalizate, care a pierdut nervul originii ei neotestamentare; Marx a atacat habitudinea istoriei trăite ca o mare experiență a servituții; Nietzsche, pe aceea a unei pseudo-specii umane, de care va trebui să ne despărțim cândva "printr-o activă uitare"; iar Heidegger
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
toată viața, nu un învățămînt organizat, unde se predau conținuturi de gândire, ci o "școală de înțelepciune", unde se gândește doar. "Întoarcerea la cultură" era întoarcerea la o cultură adamică, ce ar premerge căderii în păcatul unei culturi oficializate și instituționalizate. Însă pentru a realiza acest lucru, trebuie să știi să-ți cauți și să îți alegi elevii, așa cum și-i căuta și alegea Socrate printre tinerii cu spirit frumos ai cetății. Socratismul trebuia deci reinventat și făcut să trăiască încă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
e, evident, considerabil și, chiar dacă există un model, nu este aplicabil în toate țările, nu doar din motive financiare, ci și atunci când lipsesc bazele fiabile de sondare adică recensăminte precise ale populației. În Marea Britanie, sondajele de victimizare sunt de asemenea instituționalizate, adică realizate și publicate de instituții oficiale (British Crime Survey), dar au fost mai puțin frecvente și, mai ales, sunt prea puțin aplicabile în ce privește victimizările suferite la școală. La fel stau lucrurile și cu Dutch Crime Survey din Olanda. În
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
O hegemonie poate garanta mai bine impunerea de noi reguli și își poate asuma unele funcții ale unei bănci centrale pentru ordinea monetară internațională pînă aici, o teorie specifică pentru școala realistă. Se poate spune, însă, că lipsa oricărei constrîngeri instituționalizate, care să se exercite asupra țării ce deținea valuta-cheie, a fost un neajuns fatal al sistemului Bretton-Woods. Aceasta indică o contradicție internă în versiunea lui Kindleberger a teoriei realiste a stabilității hegemonice. Pe de o parte, dacă acceptăm ipoteza realistă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
exclude orice raționament analogic. Mai degrabă restrînge aria unor astfel de analogii. Analogiile permise sînt cele în care ordinea se bazează numai pe puterea din politica internă. Nepermise sînt analogiile care derivă din cadrul legal-instituțional intern, adică cele în care normele instituționalizate rezolvă conflicte (dar chiar și aici, balanța puterii este un caz de graniță). De aceea, a doua orientare din cadrul teoriei stabilității hegemonice poate încă să fie considerată de origine realistă. În timp ce Kindleberger consideră că perspectiva sa este realistă, Keohane își
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]