6,665 matches
-
mai mulți factori. Dintre aceștia aș aminti: capacitatea de exprimare și de înțelegere a membrilor societății, buna credință, precum și subiectele dezbătute. De cele mai multe ori, când se întâlnesc, oamenii abordează subiecte de discuție multe și variate în funcție de preocupări, sentimente, grad de instrucție, pasiuni, intenții și bunăvoința pe care o au. Aceste discuții, de multe ori, pot contura caracterul cuiva, deoarece buna credință se poate “citi” imediat ce o persoană încearcă să lege o conversație. Discuțiile pot face bine sau rău, în funcție de intenția și
DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374714_a_376043]
-
de pe vremea liceului, spusă mai în glumă, însă era un fel de avertisment copilăresc de a-ți vedea de treaba ta. Anumite lucruri, în mod normal, e și rușinos să întrebi sau să fii întrebat! Acest comportament trădează lipsa de instrucție și un fel de abuz de drept, aș adăuga eu. Chiar dacă aceste lucruri ni se par mici, ele sunt extrem de dăunătoare, deoarece unii se folosesc de persoane mai puțin educate pentru a te pune în situație ingrată sau chiar la
DESPRE SUBIECTELE NOASTRE DE DISCUŢIE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374714_a_376043]
-
de Înalte Studii Militare (actuala Universitate Națională de Apărare „Carol I”), destinul vieții a dorit să ne despartă, eu am pășit pe poarta Regimentului 57 Aviație de Vânătoare din Com. Mihail Kogălniceanu, jud. Constanța, iar Nae avea să-și desăvârșească instrucția în zbor la unitatea militară de elită a Aviației Militare, Aerodromul Deveselu, Caracal. De fapt, Nae a fost omul care și-a prezis moartea, pentru că în Academia de Înalte Studii Militare, în una din pauze, a făcut următoarea destăinuire: „Popică
VISURI NEÎMPLINITE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379203_a_380532]
-
a devenit brusc una dintre vorbele de duh care-mi sunt la suflet :) Mă ia mereu peste picior Iar eu mă fac mereu că plouă Căci mâine, tremurând de dor, O să mă ia peste-amândouă.” Probabil o domnișoară, amatoare să facă instrucție cu iubitul: un-doi! E un sentiment ciudat, parcă îți bate inima un pic mai tare, văzând că ai ajuns ca folclorul, din gură-n gură. Frunzăresc mai departe. Ia te uită, măgarii! Găsesc pe un blog clasamentul la un concurs
ACCELERAREA TIMPULUI de DAN NOREA în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369158_a_370487]
-
Colecția SINTEZE 67 Magistrul Demetrio Marin a fost asistent la Universitatea din Iași, după stabilirea sa în Italia, profesor titular la Universitatea din Bari (19481976). Specializarea sa a fost filologia clasică și filologia comparată indoeuropeană. A fost decorat de Ministrul Instrucției Publice Aldo Moro cu Ordinul "Cavaler al meritului Republicii Italiene". A publicat în Romania și Italia volume de studii cu rezonanță europeană. (c) 2007, Editura Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascar Catargi nr. 43, cod
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
În același an, în exil, Demetrio Marin este numit profesor la Universitatea din Bari, unde a predat, peste trei decenii, filologie sanscrită, filologie latină și filologie română. Patria adoptivă l-a prețuit și l-a onorat. În anul 1957, Ministrul Instrucției Publice Aldo Moro i-a conferit ordinul "Cavaler al Meritului Republicii Italiene". A decedat in anul 1976, în urma unei conferințe despre cultura indiană în opera lui Ovidiu. După două decenii de la decesul său, în anul 1996, Primăria Municipiului Bari a
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
sînt activi. Maicile de la Notre-Dame-de-Sion au deschis un stabiliment la Iași în 1866, la Galați în 1868 și s-au instalat la București în 1898. Dar ele devin obiect de critici virulente în toamna anului 1904: li se reproșează insuficiențele instrucției, propaganda antinațională, prozelitismul în favoarea religiei catolice. Ministrul Educației, Spira Haret, amenință cu demisia dacă nu se va da satisfacție opiniei care reclamă o condamnare severă. În iulie 1902, patriarhul ecumenic adresează mitropolitului primat al României o scrisoare în care mărturisește
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
maghiari. Demisiile profesorilor de origine maghiară sînt numeroase; ei refuză să depună jurămînt de credință statului român. Șocul este violent. Bucureștiul decide în aceste condiții să facă din Transilvania un pămînt al misiunii culturale. În 1924, un decret al Ministerului Instrucției publice majorează cu 50% salariul celor care predau în zona culturală dacă acest personal este originar din Vechiul Regat. Discursurile susținătorilor proromâni la Paris, care pledau în 1919 în sprijinul recunoașterii de către marile puteri a alipirii Basarabiei la Vechiul Regat
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
von Rundstedt. Trupele române intraseră în oraș pe 16 octombrie 1941. O mare parte a armatei și a opiniei publice considera războiul terminat. Însă aceasta nu era și viziunea lui Antonescu. Iarna este consacrată întăririi efectivelor și a bazei materiale. Instrucția este continuată, fiecare unitate trebuind să primească ofițeri și subofițeri instructori germani. În iunie 1942, toate unitățile armatei a IV-a erau pregătite să plece din nou pe front. La București, la începutul lui 1942, atmosfera s-a schimbat. Antonescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Foarte repede, 46 de generali și 208 ofițeri superiori sînt trecuți în rezervă și o Direcție superioară a educației, culturii și propagandei este creată în cadrul Ministerului de Război. Pe 20 noiembrie 1945, începe să funcționeze, la Breaza, un centru de instrucție, de educare, de cultură și propagandă, care stabilește bazele unui sistem de formare a cadrelor. Prima promoție iese în 1946. Sovieticii duc mai departe războiul cu românii și organizează, în paralel, controlul României pe calea ocupației și cuceririi puterii de către
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
autonomia Bisericii nu înseamnă că ea nu mai este răspunzătoare de viața socială a credinioșilor ei, cu toate că funcția ei nu mai este aceea a unei instituții de moment. Pe de altă parte, epoca postconstantiniană este prezentă mai ales în domeniul instrucției religioase și al recunoașterii creștine. Există, bineînțeles, un dezacord fundamental între Biserică și stat în modul de a înfățișa principiul vieții religioase. Dar, în ciuda acestei tensiuni ideologice, nu există tensiune politică". Relatările făcute după 1989 nu confirmă această lipsă de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
comunist competent este un agent de propagandă. Gheorghiu-Dej critică această preocupare esențială, care este reflecția și practica unei educații de tip nou. A doua zi după campania de verificare din 1950, Plenara Comitetului Central își asumă această sarcină pedagogică: calitatea instrucției, nivelul ideologic ar fi insuficiente. Numărul de candidați chemați să studieze face un salt după 1950: vor fi 325.862 beneficiari pentru 1950-1951; corpul de studenți ai Școlii Jdanov atinge efectivul de 250; școlile de partid din principalele orașe vor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din care se frământă guvernanții noștri e acea categorie de ființe fără avere, știință de carte și consistență de caracter, acei proletari ai condeiului din cari mulți abia știu scrie și citi, acei paraziți cărora nestabilitatea dezvoltării noastre interne, defectele instrucției publice și golurile create în ramurile administrației publice prin introducerea nesocotită a tuturor formelor civilizației străine, le-au dat existență și teren de înmulțire; aluatul e o populație flotantă a cărei patrie întîmplătoare e România și care, repetând fraze cosmopolite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de sine, durerea de-a-și închide ochii {EminescuOpXI 32} în fața mizeriilor acestora și de-a le acoperi cu mantaua onestității sale personale, cu creditul său personal. Acum să venim la afacerea Warszawsky-Mihălescu. Pentru noi ea nu e limpezită nici prin instrucție, nici prin verdictul majorității Senatului din cauză că cercetarea a fost viciată din capul locului prin rămânerea la post a d-lui Simeon Mihălescu în timpul ei. Cumcă lucrul e absolut astfel ne dovedește împrejurarea că și comisia Senatului a avut două verdicte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
denunțat, a provocat intervenirea justiției. Am putea găsi lucrul foarte în regulă daca, imediat în același moment chiar, d. Mihălescu și-ar fi dat demisia, ca astfel justiția să fi fost pusă în poziție d-aș putea face {EminescuOpXI 42} instrucția nu numai în cancelaria Ministerului de Interne dar și pe la toate administrațiile din județe cari au putut fi mai mult sau mai puțin implicate în această afacere. 2. Nedîndu-și d. Mihălescu demisia din propria sa inițiativă ar fi fost, credem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
căruia, după pretenția d-lui Boerescu, ar trebui să i se încredințeze portofoliul Cultelor. Astfel s-a asigurat deocamdată d-lor Cogălniceanu și Boerescu mănținerea la portofoliile de Interne și Externe, iar d-lui Orăscu i s-a promis portofoliul Instrucției. Pentru a se da mai mulți sorți de reușită acestui joc s-a dat curs în public zgomotului de remaniare ministerială în modul următor: d. Brătianu prezident și Finanțe, d. Cogălniceanu Interne, d. Boerescu Externe, d. Dabija Lucrări Publice, d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acestui joc s-a dat curs în public zgomotului de remaniare ministerială în modul următor: d. Brătianu prezident și Finanțe, d. Cogălniceanu Interne, d. Boerescu Externe, d. Dabija Lucrări Publice, d. Slăniceanu Război, d. Tache Giani Justiție și d. Orăscu Instrucție. Se zicea că, după mature chibzuiri, după multă punere la cale și bătaie de cap, Marele Vizir așa hotărâse să-și recîrpească ministerul, iar M. Sa Domnitorul confirmase în totul hotărârea Vizirului. Cum se vede, articolul din pactul nostru fundamental
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
României. Astăzi nu se știe încă nimic precis despre formarea noului cabinet. Se crede în genere că d-nii Cogălniceanu și Boerescu nu vor părăsi puterea. D. Giani va fi desigur la Justiție; e un eminent advocat (? ) D. Chițu va lua Instrucția Publică; e portofoliul său de predilecțiune. [ 25 aprilie 1880] ["SCHIMBĂRILE DIN ANGLIA... "] Schimbările din Anglia par a avea de efect grăbirea soluțiunii punctelor încă pendente ale Tractatului de la Berlin. Se constată mai întîi o presiune generală asupra Porții de-a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
carne cu ochi să-și facă de cap în socoteala țării și a intereselor ei, e natural ca la război s-avem un ministru ce și-a călcat jurământul militar, la justiție un biet advocat de mâna a treia, la instrucție un protejat și confrate politic al jupânului Herșcu Goldner. Publicul trebuie să simtă din tonul nostru că nu vorbim nici cu ură, nici cu dispreț măcar de acești adversari politici. Daca soarta țării n-ar atârna de ei întru nimic
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de instrucțiune publică, portofoliul logofeției școalelor!... [ 14 mai 1880] ["CELE DIN URMĂ ZGOMOTE... Cele din urmă zgomote asupra reconstituirii ministerului spun că golurile se vor umplea astfel: D. Docan, Finanțe; D. col. Dabija, Lucrări Publice; D. V. Alexandrescu-Urechie, Culte și Instrucție. Tăcerea foilor guvernului în privința acestor zgomote este foarte caracteristică. Neterminabila reconstituire a dat loc la atâtea și-atîtea zgomote, și nici una din aceste foi nu a înregistrat măcar vreunul. Așa, de exemplu, se vorbea odinioară de d. Tache Giani, unul dintre
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cere. Dar viața statului e infinită, funcționarea sa asemenea. Seriile de procese ale unui tribunal par a nu fi început niciodată și nu se vor sfârși niciodată. Tot astfel e cu lucrările curente ale administrației, tot astfel în fine cu instrucția. Fiecare ramură de învățămînt s-a specializat și subspecializat atât de mult încît cere viața și activitatea întreagă a unui om spre a fi pe deplin știută și profesată cu bună-credință și cu conștiință. Astfel, ocupîndu-se cineva toată viața cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nouă a țării, și apoi venea câte un deputat sau senator entuziast și ne zicea: Faceți această cheltuială și vom face reduceri aiurea. Venea cu o cestiune a armatei și zicea: Să dăm, fiindcă trebuie, și se dădea; apoi pentru instrucția publică se zicea: dați pentru instrucția publică, căci acolo nu se încape economie și trebuie să se dea. Venea apoi și se cerea pentru justiție; se zicea: Trebuie să dăm. Se da. Pentru administrație, pentru lucrări publice, pentru recompense naționale
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
câte un deputat sau senator entuziast și ne zicea: Faceți această cheltuială și vom face reduceri aiurea. Venea cu o cestiune a armatei și zicea: Să dăm, fiindcă trebuie, și se dădea; apoi pentru instrucția publică se zicea: dați pentru instrucția publică, căci acolo nu se încape economie și trebuie să se dea. Venea apoi și se cerea pentru justiție; se zicea: Trebuie să dăm. Se da. Pentru administrație, pentru lucrări publice, pentru recompense naționale, pentru misiuni, pentru tot în fine
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari nu sânt avizate la muncă materială. Atunci gimnastica aceasta se va resimți, vrând-nevrând, și asupra celorlalte clase pozitive. Dar avut-am noi oare licee? Cine nu știe că, pentru a fi profesor de liceu, după incalificabila noastră lege a instrucției, nu se cerea decât absolvarea liceului însuși și depunerea unui concurs ca vai de capul lui. Oare latineasca și greceasca sânt de vină că o generație întreagă de ignoranți - exceptăm profesorii cu studii academice - umplu catedrele liceale și gimnaziale, predîndu-și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
gard, nu mai citesc absolut nimic și dictează numai an cu an același caiet vechi și unsuros unor urechi nouă? Latineasca și greceasca e de vină dacă postulanți de rând, ce nu știu citi și scrie, ocupă funcții în organismul instrucției publice? Latineasca e de vină dacă un reteveist cu patru clase primare, agent electoral de soiul birtașului Purcel, e șef al diviziei instrucției în Romînia? La acestea nu e de vină senina anticitate, ci dezvoltarea demagogică a societății noastre. Până ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]