KorAP: Find »[drukola/base=instructiv-educativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...105 >

2,609 matches

Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974

domeniul procesului instructiv educativ. În consecință, scopurile În procesul instructiv-educativ sunt de mare varietate, În funcție de raporturile de interese, particulare sau comune, ce determină formularea acestora. Aceste scopuri trebuie așezate Într-o relație de corespondență cu nevoile pe care desfășurarea activităților instructiv-educative pe care le urmărește a le satisface. Așadar, concordanța Între necesități - scopuri - efecte În domeniul procesului instructiv-educativ ridică probleme complexe, a căror natură se referă la opțiune (alegerea idealului instrucției și educației), la evaluare (selectarea criteriilor și determinarea gradului În

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
interese, particulare sau comune, ce determină formularea acestora. Aceste scopuri trebuie așezate Într-o relație de corespondență cu nevoile pe care desfășurarea activităților instructiv-educative pe care le urmărește a le satisface. Așadar, concordanța Între necesități - scopuri - efecte În domeniul procesului instructiv-educativ ridică probleme complexe, a căror natură se referă la opțiune (alegerea idealului instrucției și educației), la evaluare (selectarea criteriilor și determinarea gradului În care efectele instrucției și educației corespund scopurile alese) și la măsurare (identificarea și cuantificarea efectelor instrucției și

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
protectorul și avocatul politicii din Învățământ, activitățile și metodologiile manageriale fiind Însă realizate Întotdeauna de alte persoane. Rolul ministerului nu este acela de a fi un "creator de politică pentru Învățământ" și nici de a obține profit de pe urma realizării procesului instructiv-educativ, ci de a genera resursele și venitul ce pot fi redistribuite conform direcțiilor stabilite În strategia politică a Învățământului. Legile și regulamentele realizate și implementate În și de minister nu sunt decât instrumentele acestei politici a Învățământului. Ministerul de resort

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
natura Însăși; atunci mesajul va fi perceptibil, adică inteligibil ca formă, În măsura În care receptorul va discerne În el un ansamblu de semne pe care le poate identifica În propriul său repertoriu. 4.2. Evaluarea cantitativă a Însușirii mesajului informațional În procesul instructiv-educativ În condițiile Învățământului modern se produc schimbări importante În criteriile și practicile de evaluare a rezultatelor performanțelor școlare ale elevilor și studenților, precum și a Întregului sistem de Învățământ. La nivelului sistemului de Învățământ se diversifică dimensiunile „producției” școlare pe domeniile

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
multă exigență) și cele practice (mult mai aproximative). Aceasta conduce la o relativă depreciere educațională a performanțelor obținute În activitățile de practică productivă. Printr-un interesant fenomen de extensiune a percepțiilor sociale apar și tendințe de apreciere generală a performanțelor instructiv-educative actuale ca fiind În scădere; performanțele actuale ale unui segment instructiv educativ ar fi mai mici actualmente decât În urmă cu o perioadă de timp (de regulă cea precedentă reducerii posibilităților materiale de asigurare a Întreținerii elevilor și studenților În

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
admis sau de respins un astfel de punct de vedere, atâta vreme cât nu se dispune Încă de o cercetare comparativă sau de una care să analizeze temeinic și În mod obiectiv actuala distribuție a performanțelor instructiv educative pe cicluri educaționale. Procesul instructiv-educativ este un proces informativ, subiecții acumulează În cadrul acestui proces o anumită cantitate de informație cuantificată pe baza notelor obținute În procesul de evaluare. Astfel, În cadrul unui mesaj informațional cu caracter instructiveducativ, subiecții obțin o informație numai atunci când prealabil efectuării lui

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
pentru transmiterea și Însușirea acestor cunoștințe de către noile generații. 2. De asemenea, se impune Îmbunătățirea permanentă a metodelor de evaluare a capacității umane de cuprindere a diverselor domenii ale cunoașterii științifice pe baza căreia să se definească corect specializările sistemului instructiv-educativ. 3. Se impune Îmbunătățirea continuă a sistemului de evaluare privind Însușirea cunoștințelor și ierarhizarea cât mai corectă a subiecților sistemului instructiv-educativ, din acest punct de vedere. 4.4. Necesitatea evaluării și actualizării continue a planului strategic Elaborarea și punerea În

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
capacității umane de cuprindere a diverselor domenii ale cunoașterii științifice pe baza căreia să se definească corect specializările sistemului instructiv-educativ. 3. Se impune Îmbunătățirea continuă a sistemului de evaluare privind Însușirea cunoștințelor și ierarhizarea cât mai corectă a subiecților sistemului instructiv-educativ, din acest punct de vedere. 4.4. Necesitatea evaluării și actualizării continue a planului strategic Elaborarea și punerea În operă a planului strategic instituțional se realizează cu aportul Întregii echipe manageriale care se află În fruntea universității. Planul strategic se

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
sociale și profesional educative. Informatizarea va urmări trecerea instituțiilor universitare la un mod de pregătire a specialiștilor cu un nou tip de gândire ce vor corespunde cerințelor economiei de piață. Obiectivele principale ale procesului de informatizare constau În: informatizarea procesului instructiv-educativ și de cercetare; perfecționarea pregătirii cadrelor În domeniul informaticii și tehnologiilor informaționale și comunicaționale moderne; crearea unui mediu informațional modern cu includerea În el a structurilor și subdiviziunilor universitare de toate nivelele. elaborarea și aplicarea diverselor principii metodologice, pedagogice, psihologice

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
sau fenomen. Dacă i se adaugă și adjectivul de educațional, atunci prin procese educaționale se Înțelege totalitatea metodelor și procedeelor de transmitere a unei comunicări sau informații auditorului În vederea captării cât mai corecte și eficiente a acesteia, Într-un proces instructiv-educativ. Componentele procesului educațional se mai numesc și instrumente educaționale, care, În funcție de scopul utilizării lor, formează ceea ce se numește politici educaționale. Politica educațională privește hotărârile care trebuie luate și cât de mult pot fi ele amânate, privește implementarea strategiilor, alegerea tehnologiilor

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
funcție vitală, primordială și decisivă În structurarea personalității, În schimbarea calității ființei umane. Ea devine axul fundamental al personalității, țelul suprem spre care tinde orice sistem de instruire și educație. Într-un Raport al Comisiei UNESCO din 1996, obiectivele procesului instructiv-educativ pentru secolul al XXI-lea pun accentul pe cei patru stâlpi ai unui nou tip de educație: ∗ . a Învăța să știi (să cunoști); ∗ . a Învăța să faci; ∗ . a Învăța să fii; ∗ . a Învăța să trăiești Împreună cu alții. Aceste obiective instructiv-educative

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
instructiv-educativ pentru secolul al XXI-lea pun accentul pe cei patru stâlpi ai unui nou tip de educație: ∗ . a Învăța să știi (să cunoști); ∗ . a Învăța să faci; ∗ . a Învăța să fii; ∗ . a Învăța să trăiești Împreună cu alții. Aceste obiective instructiv-educative se materializează În procesul didactic, printr-o tehnologie adecvată, În care rolul primordial revine profesorului, principalul izvor de cunoștințe În domeniul respectiv pentru subiecții supuși formării intelectuale. A Învăța să știi (cunoști) semnifică, Înainte de toate, Învățarea metodelor care ne ajută

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
a treia problemă importantă, la organizarea secvențială a cursului, este problema adaptării la diferențele individuale. Rezolvarea acestei probleme Îmbracă forme specifice care se sprijină pe capacitatea intelectual-pedagogică a profesorului. Învățământul programat reprezintă metoda de transmitere și recepție a conținutului informației instructiv-educative, În procesul de Învățământ, după un program bine fundamentat, prin segmentarea rațională a informației după principii ontologice și gnoseologice, având drept rezultat ridicarea muncii independente a elevilor sau studenților, ca și individualizarea conducerii procesului de Învățare de către personalul didactic. Pentru ca

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
Pentru ca cei instruiți să obțină succese În Însușirea cunoștințelor În timpul muncii lor independente, activitatea de Învățare trebuie să fie condusă Într-un mod specific, să corespundă unor condiții determinate și unei organizări speciale a Învățării. În instruirea programată, conținutul mesajului instructiv-educativ de Însușit trebuie, de cele mai multe ori, În așa fel structurat Încât segmentele informațiilor, ale temelor operațiilor auxiliare și Întrebărilor de control, să fie prescrise În mod precis celui instruit. În Învățarea programată, modul de lucru al celui care Învață este

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
aceea, În acest paragraf ne vom referi la Învățământul problematizat. În esență, Învățământul problematizat se caracterizează prin faptul că procesul instructiv educativ este un proces interactiv Între cel care transmite mesajul informațional și cei care recepționează acest mesaj. În procesul instructiv-educativ și procesul de creație al cercetării se disting o serie de componente generale și esențiale comune pentru aceste activități. În primul rând, asemănătoare sunt scopurile lor, Înțelegerea fenomenului sau procesului, să stabilească lanțul dependențelor cauzale, să-și Îmbogățească noțiunile și

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
gândirii ? În ultima vreme psihopedagogia se remarcă printr-o tendință de apropiere Între psihologia gândirii și psihologia Învățării. Această situație nu este Întâmplătoare. Exigențele științei moderne, ale cunoașterii și Învățământului de specialitate În general, determină necesitatea de a conferii procesului instructiv-educativ un caracter „problematizat”. Tocmai de aceea este și firesc ca psihologia Învățării să apeleze la psihologia gândirii. În apropierea dintre aceste două ramuri ale psihologiei, simptomatic se dovedește faptul că principiul problematizării Începe să fie transpus din psihologia gândirii În

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
rezolvare a unei probleme și imposibilitatea sau ineficiența alegerii acestei căi pentru rezolvări practice; ea apare și atunci când intervine o contradicție Între un rezultat practic, obținut prin Îndeplinirea unei sarcini, și absența fundamentării teoretice a acestui demers practic. Modularea procesului instructiv-educativ. Dinamica accentuată a vieții economico-sociale impune adaptarea continuă a procesului instructiveducativ la formarea de specialiști cu orizont științific larg, cu capacitate mare de acomodare la noile profesii apărute pe câmpul activității umane. Organizarea modulară a Învățământului, aferentă În speță conținutului

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
mijloacelor utilizate. În același timp, fiind o formă de critică a școlii tradiționale, care era predominantă de liniaritatea procesului de Învățare, modularitatea pune În evidență principalele deficiențe ale acesteia. Individualizarea Învățământului, ca deziderat peren al strategiilor de optimizare a procesului instructiv-educativ este indisolubil legată de regândirea structurală, mai ales pe nivelurile superioare ale structurilor verticale ale sistemului de Învățământ, În care selectivitatea se asociază cu o creștere a responsabilității personale În Însușirea cunoștințelor. Soluțiile de individualizare În condiții de statu-quo structural

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
la perspectiva epistemologică a interdisciplinarității, atât de pregnant manifestată În știința contemporană. Interdisciplinaritatea definește, În măsura În care se constituie ca perspectivă a structurii conținutului Învățământului și În asociere cu modularitatea și noile tehnologii „multi-media", un triunghi de legături organic constituite În procesul instructiv-educativ. Născută În cercetarea științifică, În bună măsură ca reflex al strădaniei de a găsi o explicație cauzală multiplă fenomenelor și faptelor reale, interdisciplinaritatea ne apare ca soluție superioară pentru depășirea unor dificultăți ale cunoașterii contemporane. In articulațiile complexe ale unui

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
În politica de elaborare a conținutului, a gândirii prospective sistematice, a conceperii formației absolventului, nu numai În funcție de cerințele imediate ale profesiunilor, ci și În funcție de prognoza pe termen lung a exigențelor privind formația profesională a cadrelor cu Înaltă calificare. Consecințele procesului instructiv-educativ pot fi descoperite Însă și la alte niveluri ale structurii formale a universității decât la acela al conținutului, iar direcțiile sale de acțiune nu se rezumă numai la orientarea educației superioare spre satisfacerea cerințelor sociale importante, ci se manifestă și

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
vedere extinderea metodelor și mijloacelor moderne care implică participarea activă a studenților Ia Însușirea cunoștințelor, modernizarea metodelor de transmitere a cunoștințelor Întrun ritm corelat cu acela al evoluției științei, tehnicii și culturii, antrenarea studenților la activitățile de conducere a procesului instructiv-educativ. Direcțiile concrete de realizare a acestor cerințe reies din consecințele inerente asupra activităților didactice fundamentale, ale restructurărilor În curs la celelalte niveluri ale structurii formale a universității și, În primul rând, ale orientării inovatoare a conținutului. Se impune aici mențiunea

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
contemporan este marcată de prioritatea obiectivelor În ansamblul proceselor de modernizare. Acest lucru se justifică prin faptul că datorită progreselor economico sociale rapide și obiectivele Își pierd stabilitatea, devin foarte complexe și dinamice afectând astfel toate componentele sistemului și procesului instructiv-educativ. Dacă ne referim la educația instituționalizată vom remarca importanța funcțiilor praxiologice ale obiectivelor. Se știe că orice proiect de activitate/tehnologie didactică presupune inițial specificarea obiectivelor În baza cărora se selectează metodologia didactică, se formulează opțiunea referitoare la strategia didactică

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
plan educațional. Evaluarea este inseparabil legată de proiectarea didactică deoarece, pe de o parte, programul de instruire și educare trebuie să prevadă criteriile, indicatorii de performanță, instrumentele pentru control și, pe de altă parte, rezultatele evaluării constituie baza reluării procesului instructiv-educativ. Este importantă stabilirea Încă din faza de proiectare a tipurilor de efecte urmărite la studenți și conștientizarea de către aceștia a așteptărilor din partea lor, a felului cum vor fi evaluați, a criteriilor de evaluare, fapt care le va stimula motivația și

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
individual; grupul de elevi sau studenți selecționat după un criteriu anume (școală, vârstă, profil, etc.); cadrele didactice (autoevaluare); reprezentanții instituției școlare etc. Când evaluăm ? la Începutul unui demers educativ; pe parcursul desfășurării procesului instructiv educativ; la sfârșitul unei etape, activități, demers instructiv-educativ. Evaluarea Cum evaluăm ? prin examinări curente; prin examene; prin teste; prin probe orale; prin probe scrise; prin probe practice; prin studii de caz; prin fișe de activitate personală; prin portofoliu; pin hărțile conceptuale; prin investigații; prin observarea curentă a comportamentului

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
anume experiența evaluatorului, respectiv pe consensul specialiștilor din Învățământ, sau din acel domeniu. Evaluarea calității și mai ales conceperea unui sistem funcțional și eficient de asigurare a calității Învățământului superior românesc, poate să aibă consecințe favorabile Între care: • Îmbunătățirea procesului instructiv-educativ, cu asigurarea unei bune stări generale, printr-o calificare superioară a celor chemați să o asigure; • crearea unor premize favorabile accelerării creșterii cantitative și calitative a activităților economice; • dezvoltarea personalității studenților, din punct de vedere profesional și managerial, prin mărirea

Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]