1,340 matches
-
unde predase Platon. A transformat în biserică și templul din insula Philae, trimițând acolo un episcop. Atunci, ultima preoteasă a lui Isis Hathor a fost scoasă cu forța din templu; veșmintele sacerdotale i-au fost sfâșiate, iar ea a fost insultată, violată, târâtă prin curtea imensă; în cele din urmă, a fost dusă, goală, pe stânci, lapidată și îngropată - ultim demon păgân - sub o grămadă de pietre. Optzeci de ani mai târziu, în întregul Egipt avea să pătrundă Islamul. Capitolul VII
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
multă insistență. (duminică) Sunt convocat la o ședință a comitetului „asc“ pe facultate, În prezența asistentului Mircea M., Îndrumătorul nostru de grupă; se propune vot de blam cu avertisment sever pentru mine, cu o lună Înainte de repartiție. Motivul: „I-ai insultat pe profesori“. „Pe care?“, Întreb. Se scoală politrucul Al. M.: „Când eram În librărie la Nela, l-am auzit spunând că Vianu este depășit!“. „Și ce asta Înseamnă că i-a insultat pe profesori?“, Întreabă, plin de curaj, un student
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cu o lună Înainte de repartiție. Motivul: „I-ai insultat pe profesori“. „Pe care?“, Întreb. Se scoală politrucul Al. M.: „Când eram În librărie la Nela, l-am auzit spunând că Vianu este depășit!“. „Și ce asta Înseamnă că i-a insultat pe profesori?“, Întreabă, plin de curaj, un student dintr-un an mai mic. Nimeni nu-l ia În seamă. „A Îndrăznit s-o contrazică pe Vera C. În legătură cu prezența anticlimax-ului la Shakespeare“, adaugă asistentul de universală. Se votează. Studentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
am despărțit. (acum) „Tu n-ai nimic al tău, ești goală ca masca de clovn pe care o bați În cuie, În fiecare dimineață, pe fața ta imobilă, când te scoli speriată, fiindcă nu mai știi ce rol să reciți!“ „Insultă-mă mereu, fii tu, m-ai obișnuit așa!“ De când ne-am căsătorit, schimbăm asemenea amabilități aproape zilnic; e un sport al vieții noastre comune, o gimnastică prin care ne menținem În formă și rezistăm În rutina abjectă a insultei de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ce simt pentru el, mă desconsideră și mă lovește cu biciul nemilos al indiferenței și al disprețului. Simt cum mă Înjosesc, prestigiul meu În clasă a dispărut, chiar și bădăranul de T., bestie ordinară și mârșavă, are Îndrăzneala să mă insulte și să Își bată joc de mine și de suferința mea. Nu mai pot. Simt că mă Înăbuș. De ce, natură bestială, de ce m-ai făcut atât de mică? 31 ianuarie 1960 (duminică) N-am mai scris nimic demult... Un accident
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
nu vrea să mi-l dea În nici un chip. 30 aprilie 1960 (sâmbătă) Un șoc nervos puternic m-a distrus moral. Sunt bolnavă de nervi, nebună. Și viața e atât de crudă... Azi am luat un 4. Mama m-a insultat, tata la fel. Îi desconsider pe toți, vă urăsc de moarte, bestii cu nume de om, va veni și clipa În care Îmi va sălta inima de bucurie, călcând pe cadavrele voastre Însângerate. Dar acum... voi plânge, voi suferi iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
ieri, când n-am acceptat să mă bat cu bruta de Cucli; e drept că el este un animal cu care nu trebuie să ai raporturi de onoare sau să pui preț pe ce face sau spune, dar m-a insultat și nu am știut ce să fac decât să-i Întorc spatele), nu poți să faci amor când vrei tu și cu cine vrei tu (ba cred că cu cine vrei da, Întrucât toate fustele se dau În vânt după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
pe băieți (Fane și Marin) În glumă la Început ce otravă este mai bună. Apoi, m-am gândit mai serios. Și cum a Încercat Marin să mă liniștească! Ce priviri, câte cuvinte de liniștire! Fane, săracu’, a suportat de la mine insulte bune de tot, pentru că m-a adus acasă, eu voiam să mă mai plimb singură. Astăzi, două inimi au bătut alături de inima mea. Ieri, am venit cu Marin de la patinoar pe jos până acasă și am continuat discuția Începută și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
demonstrativ, pe când ea se uită la mine cu o admirație copilăroasă. Sug Însetat Încă o sticlă din licoarea lui Cantemir. Mă ridic. Râgâi satisfăcut. Mă bat pe burtă ca o hahaleră. Mă irită privirea ei admirativă. Aș vrea să mă insulte, să-mi spună că sunt o brută, un ins grosier, un animal. Ca s-o incit, Îi spun tot eu: „Degeaba trăiești!“. Surâde. E fericită. E supusă. Orice i-aș spune acum, ar fi pentru ea ceva minunat. Plec la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
iubesc. Niciodată nu l-am văzut pe Doru mai bine Îmbrăcat ca În ziua aceea. Dan la fel. Am mers la o cârciumă Aici, Dumnezeule, aici... Ochii i se umeziseră, dar totuși lacrimile nu se iveau. — Au Început să mă insulte pe rând. Spuneau că numai o cocotă ordinară putea face ce-am făcut eu. Doru, care-mi promisese că mă va apăra, lovea acum cel mai tare. Dan l-a Întrebat dacă m-ar fi putut lua În căsătorie așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
furat de viață. (acum) La seminarul special de literatură universală, o contrazic pe Vera C. În legătură cu procedeul anticlimax-ului la Shakespeare; deși eu doar mi-am exprimat o altă părere, ea mă reclamă la decanat și la rectorat că am insultat-o. Profesorul D.P., decanul, mă oprește pe hol foarte preocupat și-mi spune că a fost nevoit să-mi taie bursa pe o lună „până Își va retrage reclamația“. Îi spun profesoarei turnătoare că n-am altă sursă de existență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
mă uit la ei, mă uit la bărbăția lor, nu-i Împing să sară la mine, doar Îi provoc, e o joacă a mea: mă distrez.“ „Joacă de c...“ „Mă jignești.“ „Aiurea.“ Râde, poți să-i zici orice, s-o insulți, să-i faci cele mai proaste glume, nu se supără niciodată, cum ar face o fată simpluță de la țară, care Îți aplică imediat o palmă peste față dacă Îi zici „proastă“; ea râde languroasă, se pisicește lângă umărul tău, Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
de haina ta și toată lumea crede că i-ai făcut un compliment drăgăstos. Poate fi vorba despre o alintare intimă, posibilă Între doi tipi tari ce se iubesc, mai știi; de aceea, sunt capabili să se certe oricând, să se insulte, să se bată chiar În fața tuturor, fără să le pese de ceva. E treaba lor, cine Își poate permite să se bage Între ei, ăștia sunt nebuni, se Împacă imediat și Încep să-și bată joc de tine, mai bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Tonul ca de comandă din înlănțuirea de neînțeles a silabelor m-a luat prin surprindere și am rostit vinovat, presupunând că am de-a face cu vreo admonestare din partea unei persoane masive, că mă văzuse cum o privesc și mă insulta justificat, la rândul ei. —Poftim? Știați că asta e cupug? a continuat ea, privindu-mă drept în față prin lentilele ușor mânjite ale ochelarilor ei. Nu prea știam cum să răspund la așa ceva. Deși mă simțeam mai mult decât ușurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
În cap, exact cum a făcut și la nunta noastră și la circumcizia lui Ben. Și mă gândeam dacă n-ai putea să mă ajuți s-o supraveghem ca să nu facă vreo boacănă. Sunt moartă de frică că o să-l insulte pe rabin sau o să Întrerupă toată chestia cu o criză de-a ei. Surorile și frații mei o să fie acolo, dar sunt din familie și n-o să stea pe gânduri să facă o scenă de față cu ei. Cu tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mi-a povestit, l-am întrebat de ce o făcuse, și el mi-a spus: „Știu eu..., din amuzament! Ca să fac o piruetă! Dar și pentru că mă irită și mă scot din sărite cuvintele subliniate și culese cursiv. Înseamnă să-l insulți pe cititor, să-l socotești tare de cap, să-i spui: ia aminte, dom’le, ia aminte, aici e o intenție! Și tocmai de-aia îi recomandam unui domn să-și scrie articolele numai în cursive, pentru ca publicul să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Eugenia! — Asta e, deși nu crezi, o infamie, pur și simplu o infamie. — Eugenia, pentru Dumnezeu, Eugenia! — Să nu te mai apropii de mine, pentru că nu răspund de mine! — Ei bine: ba da, mă apropii. Lovește-mă, Eugenia, lovește-mă; insultă-mă, scuipă-mă, fă ce vrei cu mine! Dumneata nu meriți nimic - și Eugenia se ridică -; mă duc, dar află că nu-ți accept pomana sau oferta! Voi munci mai mult ca oricând; voi face tot posibilul să muncească și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a hoțului; eu am crescut-o. XXII — Ei bine, și? - îl întrebă Augusto pe Víctor -. Cum l-ați primit pe intrus? — Ah, niciodată n-aș fi crezut, niciodată! Până și în ajunul nașterii eram extrem de supărați. Nu știi cu ce insulte mă împroșca Elena în vreme ce el se lupta să vină pe lume. „Tu, tu ești de vină, tu!“, îmi spunea ea. Și alteori: „Piei din fața mea, piei din ochii mei, nu ți-e rușine să stai aici? Dacă o să mor, tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
pact sinalagmatic, în scopul de a exploata vânătoarea. Noi îi stârneam vânatul, el îl vâna și ne dădea partea noastră. Și astfel, ca un contract social, a luat naștere consorțiul nostru. Și ca răsplată, ne-a prostituat și ne-a insultat! Și a vrut să facă din noi clovni, paiațe și câini savanți! Se numesc câini savanți câinii învațați să facă pe clovnii, în care scop sunt înveșmântați și dresați să meargă necuviincios pe labele dinapoi, în picioare! Câini savanți! Asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Poate nu se simțea bine ieri sau ceva de genul ăsta. — Încetează să-ți bați și tu joc! Nu Înțelegi că mă doare? De ce nu vorbești puțin cu el despre asta? Poți să-l Întrebi de ce e nevoie să mă insulte tot timpul? —Trebuie să fie pescăruș, spuse Fima. Pasărea din opt litere care se termină În S. Dar de ce te Încurci tocmai cu monstrul ăsta care urăște toată omenirea În general și femeile În special? Tamar spuse: —Înțelege, Fima. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
ani le va folosi la ceva faptul că pe-aici, prin Ierusalim, s-a Învârtit cândva un pisălog leneș care deranja pe toată lumea cu corectări lingvistice meschine? Care se culca cu femei măritate? Care Îi lua În derâdere și Îi insulta pe miniștri? Care polemiza cu gândaci și șopârle? Când până și un om rău ca Gad Eitan vindeca bolnave și deschidea pântecele femeilor sterile? Când sună telefonul și Fima intenționă să răspundă ca de obicei „Clinica, șalom 1“, Îi scăpară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Bridge, în direcția opusă casei ei din Fulham. A oprit și a parcat în fața unei patiserii în apropiere de Wandsworth High Street. Șoferul de taxi opri câteva mașini mai jos de ea și deschise geamul despărțitor, așteptându-mă să-l insult din nou. Dar atenția mi-a fost distrasă de cineva care cobora dintr-un autobuz, alergând în întâmpinarea ei. Era Mark, iarăși. Purta un alt tricou nou. Mai făcuse și altceva decât cumpărături de când se mutase? —Repede, am strigat eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1939_a_3264]
-
roșie, un fir electric supraîncărcat, din pricina căruia voi muri odată trăsnit. Recunosc că am fost un câine rău față de dânsa, și totuși nu o voi ierta. „Curvă”, zic liniștit cu gândul într-acolo. Eva plânge în hohote. Crede că o insult. „Bivoliță stearpă!” șuier cu gândul fugărind spre casă, și crâncena nevoie de a muri și de a ucide îmi taie respirația. Albertina bate la ușă: cineva mă cheamă la telefon. Eva fuge în camera ei ascunzându-și fața în borul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
Henry Îi arătă frescele, picturile și sculpturile maeștrilor italieni, străduindu-se să Îi educe gusturile, care rămâneau uneori Încăpățânat provinciale, dar pe care și le apăra cu mult spirit. Recunoștea, de pildă, că avea dificultăți În a aprecia nudul. — Îți insultă conceptul american de decență? o Întrebă el. — Nu, nu mă insultă. Vreau să cred că nu sunt vreo pudică. Dar nu m-am familiarizat suficient cu formele trupului uman neacoperit pentru a-mi da seama când reprezentările lui sunt reușite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să Îi educe gusturile, care rămâneau uneori Încăpățânat provinciale, dar pe care și le apăra cu mult spirit. Recunoștea, de pildă, că avea dificultăți În a aprecia nudul. — Îți insultă conceptul american de decență? o Întrebă el. — Nu, nu mă insultă. Vreau să cred că nu sunt vreo pudică. Dar nu m-am familiarizat suficient cu formele trupului uman neacoperit pentru a-mi da seama când reprezentările lui sunt reușite și când nu. — Nici măcar În Nașterea lui Venus, de la Uffizi? Botticelli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]