4,125 matches
-
exterioară și care nu adaugă nimic real lucrului etc. Trebuie remarcat că există o distanță față de lucrul Însuși, ca ceva care se află În afara intelectului, față de care este Într-adevăr o denumire exterioară, care să fie În mod obiectiv În intelect; dar eu vorbesc despre o idee, care nu e niciodată În afara intelectului, și În raport cu care a fi În mod obiectiv nu semnifică altceva decât a fi În intelect În maniera În care sunt de obicei obiectele. Astfel, de exemplu, dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
există o distanță față de lucrul Însuși, ca ceva care se află În afara intelectului, față de care este Într-adevăr o denumire exterioară, care să fie În mod obiectiv În intelect; dar eu vorbesc despre o idee, care nu e niciodată În afara intelectului, și În raport cu care a fi În mod obiectiv nu semnifică altceva decât a fi În intelect În maniera În care sunt de obicei obiectele. Astfel, de exemplu, dacă cineva Întreabă ce se Întâmplă cu soarele, ca urmare a faptului că
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Într-adevăr o denumire exterioară, care să fie În mod obiectiv În intelect; dar eu vorbesc despre o idee, care nu e niciodată În afara intelectului, și În raport cu care a fi În mod obiectiv nu semnifică altceva decât a fi În intelect În maniera În care sunt de obicei obiectele. Astfel, de exemplu, dacă cineva Întreabă ce se Întâmplă cu soarele, ca urmare a faptului că se află În mod obiectiv În intelectul meu, i se răspunde foarte bine că nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
mod obiectiv nu semnifică altceva decât a fi În intelect În maniera În care sunt de obicei obiectele. Astfel, de exemplu, dacă cineva Întreabă ce se Întâmplă cu soarele, ca urmare a faptului că se află În mod obiectiv În intelectul meu, i se răspunde foarte bine că nu se Întâmplă nimic decât o denumire exterioară, anume cea care desăvârșește de maniera unui obiect operația intelectului meu; dar, dacă Întreabă ce este ideea soarelui și dacă i se răspunde că e
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se Întâmplă cu soarele, ca urmare a faptului că se află În mod obiectiv În intelectul meu, i se răspunde foarte bine că nu se Întâmplă nimic decât o denumire exterioară, anume cea care desăvârșește de maniera unui obiect operația intelectului meu; dar, dacă Întreabă ce este ideea soarelui și dacă i se răspunde că e un lucru gândit, În măsura În care este În mod obiectiv În intelect, nimeni nu va Înțelege că e vorba despre soarele Însuși, În măsura În care această denumire exterioară se
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Întâmplă nimic decât o denumire exterioară, anume cea care desăvârșește de maniera unui obiect operația intelectului meu; dar, dacă Întreabă ce este ideea soarelui și dacă i se răspunde că e un lucru gândit, În măsura În care este În mod obiectiv În intelect, nimeni nu va Înțelege că e vorba despre soarele Însuși, În măsura În care această denumire exterioară se află În el. Iar acest a fi În mod obiectiv În intelect nu Înseamnă a Încheia operațiunea sa ca un obiect, ci tocmai a fi
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se răspunde că e un lucru gândit, În măsura În care este În mod obiectiv În intelect, nimeni nu va Înțelege că e vorba despre soarele Însuși, În măsura În care această denumire exterioară se află În el. Iar acest a fi În mod obiectiv În intelect nu Înseamnă a Încheia operațiunea sa ca un obiect, ci tocmai a fi În intelect În felul În care obiectele sale se află de obicei; astfel Încât, ideea de soare este Însăși soarele ce există În intelect, nu ca un adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu va Înțelege că e vorba despre soarele Însuși, În măsura În care această denumire exterioară se află În el. Iar acest a fi În mod obiectiv În intelect nu Înseamnă a Încheia operațiunea sa ca un obiect, ci tocmai a fi În intelect În felul În care obiectele sale se află de obicei; astfel Încât, ideea de soare este Însăși soarele ce există În intelect, nu ca un adevăr formal, așa cum se află pe cer, ci În mod obiectiv, adică potrivit cu felul În care
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
În mod obiectiv În intelect nu Înseamnă a Încheia operațiunea sa ca un obiect, ci tocmai a fi În intelect În felul În care obiectele sale se află de obicei; astfel Încât, ideea de soare este Însăși soarele ce există În intelect, nu ca un adevăr formal, așa cum se află pe cer, ci În mod obiectiv, adică potrivit cu felul În care obiectele se află de obicei În intelect: mod de a exista care este Într-adevăr mult mai imperfect decât cel În
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
se află de obicei; astfel Încât, ideea de soare este Însăși soarele ce există În intelect, nu ca un adevăr formal, așa cum se află pe cer, ci În mod obiectiv, adică potrivit cu felul În care obiectele se află de obicei În intelect: mod de a exista care este Într-adevăr mult mai imperfect decât cel În care există lucrurile În afara intelectului; cu toate acestea nu e vorba despre un nimic pur, după cum am spus deja mai sus. Iar, atunci când acest teolog savant
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
formal, așa cum se află pe cer, ci În mod obiectiv, adică potrivit cu felul În care obiectele se află de obicei În intelect: mod de a exista care este Într-adevăr mult mai imperfect decât cel În care există lucrurile În afara intelectului; cu toate acestea nu e vorba despre un nimic pur, după cum am spus deja mai sus. Iar, atunci când acest teolog savant spune că există un echivoc În aceste cuvinte, un nimic pur, pare să fi vrut să mă avertizeze asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
există un echivoc În aceste cuvinte, un nimic pur, pare să fi vrut să mă avertizeze asupra a ceea ce tocmai observasem, de teamă că nu voi lua seama. Pentru că el spune, În primul rând, că un lucru, care există În intelect prin ideea sa, nu este o ființă reală sau actuală, adică, nu e ceva În afara intelectului; ceea ce e adevărat. Iar apoi mai spune că nu e ceva Îndoielnic pentru spirit, sau o ființă pentru rațiune, ci ceva real, care este
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
asupra a ceea ce tocmai observasem, de teamă că nu voi lua seama. Pentru că el spune, În primul rând, că un lucru, care există În intelect prin ideea sa, nu este o ființă reală sau actuală, adică, nu e ceva În afara intelectului; ceea ce e adevărat. Iar apoi mai spune că nu e ceva Îndoielnic pentru spirit, sau o ființă pentru rațiune, ci ceva real, care este conceput În mod distinct; cuvinte prin care admite În Întregime tot ceea ce am propus eu. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
distinct; cuvinte prin care admite În Întregime tot ceea ce am propus eu. Cu toate acestea adaugă, pentru că acest lucru este doar conceput, iar În mod actual el nu există (adică, pentru că nu e decât o idee, și nu ceva În afara intelectului), el poate Într-adevăr să fie conceput, dar nu poate În nici un fel să fie cauzat, adică nu are nevoie de o cauză pentru a exista În afara intelectului, ceea ce mărturisesc, căci cu siguranță are nevoie de o cauză pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
există (adică, pentru că nu e decât o idee, și nu ceva În afara intelectului), el poate Într-adevăr să fie conceput, dar nu poate În nici un fel să fie cauzat, adică nu are nevoie de o cauză pentru a exista În afara intelectului, ceea ce mărturisesc, căci cu siguranță are nevoie de o cauză pentru a fi conceput, și despre asta e vorba aici. Astfel, dacă cineva are În minte ideea unei mașinării foarte ingenioase, putem să ne Întrebăm pe bună dreptate care este
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
pentru a fi conceput, și despre asta e vorba aici. Astfel, dacă cineva are În minte ideea unei mașinării foarte ingenioase, putem să ne Întrebăm pe bună dreptate care este cauza acestei mașinării, iar acela care va spune că În afara intelectului această ideea nu e nimic nu ne va satisface, și prin urmare că nu poate fi provocată, ci doar concepută; căci aici nu se Întreabă nimic altceva, decât care este cauza pentru care este concepută. Nu ne va mulțumi nici
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
nu ne va satisface, și prin urmare că nu poate fi provocată, ci doar concepută; căci aici nu se Întreabă nimic altceva, decât care este cauza pentru care este concepută. Nu ne va mulțumi nici acela care va spune că intelectul Însuși Îi este cauza, prin faptul că este una dintre operațiunile sale; pentru că nu de asta ne vom Îndoi, ci vom Întreba doar care este cauza ingeniozității obiective ce se află În ea. Căci, dacă această idee conține o anume
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Înțelege asta nu urmează că trebuiau să aibă un Început: la fel cum, din faptul că nu pot Înțelege o infinitate de diviziuni Într-o cantitate finită, nu urmează că aș putea ajunge la un sfârșit; ci, deduc doar că intelectul meu, care este finit, nu poate Înțelege infinitul. Iată de ce Îmi place mai mult să-mi sprijin raționamentele pe existența mea, care nu depinde de nici o suită de cauze, și care Îmi e cunoscută În cel mai Înalt grad; și
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
corpurile din afară noastră, dar nu care este natura lor, decât poate, arareori și din Întâmplare. Căci, după această reflecție, vom părăsi fără greutate toate prejudecățile ce nu sunt Întemeiate decât pe simțuri și nu ne vom sluji decât de intelect, căci numai În el se găsesc În mod firesc primele noțiuni sau idei ca semințe ale adevărurilor pe care suntem În stare să le cunoaștem. §4. Nici greutatea, nici duritatea, nici culoarea, etc. nu constituie natura corpului, ci numai Întinderea
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
momentul pare a nu fi unul favorabil, fiind caracterizat, așa cum spune Paul Johnson prin: ascensiunea relativismului moral, declinul responsabilității personale, repudierea valorilor iudeo-creștine și nu în ultimul rând convingerea arogantă că oamenii pot rezolva toate misterele universului doar cu propriul intelect...101. De asemenea, dacă aceste strategii de integrare se vor baza în continuare pe fundamentul eronat al multiculturalismului, atunci rezultatul va fi cel nedorit, adică disoluția valorilor și pierderea identității. În același timp, trebuie să spunem că, în condițiile unor
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
personale. Plăcerea provenind din reprezentarea existenței unui lucru, întrucât ea e principiul determinant al râvnirii acestui lucru, se întemeiază pe capacitatea de a simți a subiectului, fiindcă depinde de existența unui obiect; prin urmare ea aparține simțului (sentimentului) și nu intelectului, care exprimă o raportare a reprezentării la un obiect, după concepte, iar nu la subiect, după sentimente. Ea nu este, deci, practică decât în măsura în care senzația de plăcere, pe care subiectul o așteaptă dela realitatea obiectului, determină facultatea de a râvni
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
1984, p. 534. 71 Iată ce spune Kant: ,,Din tot ceea ce este posibil de conceput în această lume, ba în genere și în afara ei, nimic nu ar putea fi considerat ca bun fără nici o restricție decât numai o voință bună. Intelect, spirit, discernământ și cum s-ar mai numi altfel talentele spiritului, sau curaj, hotărâre, stăruință în proiecte, ca proprietăți ale temperamentului, sunt fără îndoială în unele privințe bune și de dorit; dar ele pot deveni și extrem de rele și dăunătoare
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
logica lui cu tot, de sub controlul minților celor mai lucide l-a dus pe Camil Petrescu să-și depășească intențiile, fie că și-a schimbat el însuși nemărturisit o teorie scumpă, dar prea rigidă, el a opus de două ori intelectul și pasiunea fără ca acul balanței să mai încline în favoarea primului."129 (s. n.) Noi am citat anterior o scurtă însemnare din Note zilnice în care autorul se simte obligat să accepte existența unor "elaborări subconștiente". E o certitudine că timpul nu
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
care Hamlet ar fi avut nevoie de cunoaștere mai mult ca oricând 205. Scindarea dialectică a conștiinței conturbă orice personalitate, și aici întrevede Camil Petrescu explicația abuliei prințului. E capabil, totuși, să iasă din această "hulă interioară", fiindcă la el, intelectul și conștiința devin conexe, generând o pasionalitate intensă, frapantă. Astfel, scriitorul nostru lasă (involuntar) deschisă calea demersului psihanalitic. Posibile afinități între opera camilpetresciană și Hamlet am semnalat deja în subcapitolul precedent, bazându-ne pe interpretarea lui Sigmund Freud. Accesele de
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
cartea domniei-sale, un studiu de referință în domeniul psihopedagogiei speciale existente în România. Același autor contribuie, am zice exhaustiv, la clasificarea tipurilor de deficiențe, pe care le vom trece și noi, succint, în evidență în paginile următoare: Deficiența mintală/de intelect, deși este una dintre disfuncțiile psihice majore, nu este, încă, definită precis, deoarece implică , afirmă A. Gherguț (1, p. 108), explicând că prin această afecțiune se înțelege , caracterizată prin . în unele cercuri de specialitate se face distincția netă între deficiența
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]