15,922 matches
-
Victor Petrini din Cel mai iubit dintre pămînteni, cînd filozoful e trimis, din motive politice, la "munca de jos". La fel i se întîmplă și Tiei Șerbănescu, în viața reală însă, și tot dintr-un fel de malentendu. Ca orice intelectual care e mutat dintre ai lui, descoperă aproape o lume paralelă, nu mai bună sau mai rea, dar alta. Ceea ce o surprinde cel mai mult pe ziarista de la România liberă eșuată în biroul de corectură este limbajul noilor ei colegi
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14359_a_15684]
-
îi apreciază "măsura tonului și sobrietatea expresiei". I-a notat marginal și mici observații (neglijențe, repetiții) ce pot fi ușor înlăturate la o ediție nouă. L-a chestionat în legătură cu familia și aflând că face parte din a treia generație de intelectuali, i-a prevăzut o lungă viață literară: "Sunt încredințat că vei scrie și după vârsta când, în general, poeții și prozatorii se opresc." "Văd că nu vei semna ultima carte la treizeci de ani. Sporul de producție cu care debutezi
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
lungă viață literară: "Sunt încredințat că vei scrie și după vârsta când, în general, poeții și prozatorii se opresc." "Văd că nu vei semna ultima carte la treizeci de ani. Sporul de producție cu care debutezi vine de la ascendenții dumitale. Intelectualii de prima generație obosesc curând și se istovesc. Mă uit și la «cheresteaua» dumitale. Se armonizează și ea cu prognosticul meu." Cum se știe, prognostic pe deplin confirmat. Relațiile au devenit atât de strânse, încât vizitele tânărului s-au repetat
Mihail Sadoveanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14171_a_15496]
-
făcut între timp obiectul unei analize, semnate de Ioan Stanomir, în volumul colectiv În căutarea comunismului pierdut, care privește aceste interviuri dintr-un unghi diferit, mai puțin dispus spre „iertarea" lui Cioroianu și mai înclinat să condamne orbirea istorică a intelectualilor (pe care Cioroianu preferă s-o numească naivitate). E deci la alegerea cititorului modul de lectură a acestei de altfel pasionante cărți. Memoria salvată oordonatoare a Grupului de istorie orală și antropologie culturală, Smaranda Vultur se ocupă de mult timp
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
în relație aspectele organizării cu producția literară propriu-zisă. Un accent special este pus pe înfățișarea relațiilor dintre scriitori și puterea comunistă, aceasta văzând în scriitorime, dincolo de actele de conformism ale acesteia, "eșantionul cel mai incomod dintre creatori și chiar dintre intelectuali". Anii postdecembriști aduc râvnita libertate a scrisului, dar și mari dificultăți materiale cărora U.S. încearcă să le facă față. Un studiu necesar ale cărui date concrete și concluzii pot sta la baza unei viitoare ample istorii a vieții literare românești
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Imaginative/14219_a_15544]
-
că Angela Marinescu a fost internată la Spitalul Central ca depresivă. O notă de prostie a adus în discuție poetul idiș Ebion, care a exaltat, într-un limbaj de acum două-trei decenii, regimul, citînd dintr-un discurs al șefului. Un intelectual fin, Barbu Brezeanu, a cerut asociației să redeschidă cinemateca la Sala Dalles... Un profesor, autor al unor versuri latinești, a amuzat publicul atacîndu-l vehement pe Valeriu Rîpeanu și cerînd să i se taie limba.., pentru că-l împiedică pe profesor să
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
laie sau ciorane, de la cuvântul rusesc ciornâi - negru. De aici, numele Cioran și mai apoi Ciorănescu. Părinții erau amândoi institutori, stabiliți la Moroeni - Dâmbovița pe la 1900. Au avut o droaie de copii, nouă la număr, alcătuind o mare familie de intelectuali și de creatori, minuțios descrisă de memorialist. Să ne oprim la câțiva dintre membrii ei mai importanți, care au avut contingențe cu literatura și în genere cu științele umansite. Fratele mai mare, Nicolae, deși matematician, era un asiduu cititor de
Memorialiști români - Alexandru Ciorănescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/14382_a_15707]
-
în același 1947, le da întâlnire în țară peste un an cumnatului și sorei din exil, când îi aștepta să fie de față la o ceremonie de familie. (Doc. cit.) Aceeași încredere (înșelată!) în normalizare îi va feri pe mulți intelectuali din epocă, pe cei mai mulți, pot să spun, de ispita colaborării cu noul regim, socotit nu doar nefast și nelegitim dar și nedurabil. Sunt azi publiciști (istorici nu-i pot numi) care țin să acrediteze ideea colaboraționismului prompt și masiv al
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
Sadoveanu, G. Călinescu, M. Ralea și de alți exponenți ai elitei intelectuale, dar fiecare a întruchipat un caz, o asumare proprie și nu tendința generală a intelectualității române din epocă. Măcar din prudență dacă nu și din scrupul moral, cei mai mulți intelectuali s-au ținut departe de noua putere, printre altele, cum spuneam, și pentru că au considerat-o vremelnică. Dar nu a fost vorba numai de refuz pe tăcute, de rezistență pasivă. Au fost polemici, au fost confruntări dure de presă, precum
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
de ton pe scara agresivității, dar toate urmărind, ca efect ultim, reducerea adversarului la tăcere și scoaterea lui din joc. (V. și V. Igna, op. cit.). Nu putem susține că doar oportuniștii politici au dus în epocă aceste campanii. Erau și intelectuali aliniați din convingere la stânga extremă, seduși de mitul revoluției, încredințați că și la noi se petrecuse o revoluție, că ei încă participau la ea și aveau datoria să o ducă la capăt pe toate fronturile, deci și pe cel literar
Considerații finale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14378_a_15703]
-
calitate de secretar general al Fundației Carol I trăiește autorul și cunoscutul eveniment al atribuirii Premiului Goncourt lui Vintilă Horia - 1960 - dar și retragerea premiului - „caz unic" - pentru activitatea filo-nazistă a celui premiat. Descoperim în aceste pagini (123-125) și încercările intelectualilor români din Paris (Virgil Ierunca, Monica Lovinescu, Cazaban, profesorul Lucian Bădescu, Cioran) de a „convinge" pe academicienii Goncourt să revină asupra hotărîrii luate: zadarnice încercări!). Și, cu toate acestea, Vintilă Horia nu se bucura prea mult de simpatia autorului Amintirilor
Un destin în exilul românesc - Neagu Djuvara by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14381_a_15706]
-
dedau "desfrânărilor bestiale" cu o frenezie ce nu mai cunoștea "nici rușine, nici vină, nici păcat, nici pângărire". Adepții "noii secte" sunt de toate felurile, recrutându-se și dintre "capetele subțiri, cunoscători plictisiți de toate doctrinele, de toate trecutele înțelepciuni", intelectuali, altfel spus. Capitularzi, aceștia "găseau o aromă iute și tare în acea dezlănțuire care îi ușura de povara gândirii". Marea primejdie sta însă în "prostimea nenumărată, vrăjită și înnebunită". Conducătorul cetății, Penteu, încearcă, în numele rațiunii, să se opună, să reziste
Momentul literar 1945-1948 - Debutul lui Petru Dumitriui by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/14652_a_15977]
-
specialiști sovietici naturalizați în America ne arată clar că toți oamenii semiratați, considerați nulități de prima mână, o duc excelent, în vreme ce, oameni despre care se spune că sunt cu scaun la cap, o duc din ce în ce mai prost. Aici au fost grupați intelectualii și scriitorii cu cel puțin 2 (două) cărți publicate... Mi-a convenit întotdeauna să văd și să înțeleg lucrurile de dinafara lor, ceea ce îmi creează un sentiment viguros de înțelepciune și de siguranță că, în acest fel, sunt mai obiectiv
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
în La littérature roumaine et l'Europe, precum C. A. Rosetti, "la France nous a élevés, nous a instruit, nous sommes tous șes fils"), adera la "ideologia liberală" a Europei, admira marile revoluții franceze, pe Cavour, "illustre agitateur" și pe intelectualii români de la 1848 și 1859 care au înlesnit "l'action de l'Occident sur la société, leș moeurs, leș institutions et la vie littéraire des Principautés" (La literature roumaine et l'Europe în Permanente românești, Ed. Lozovan 1994). 6. Dacă
Un răspuns (inutil) by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14798_a_16123]
-
în romanul Cafeneaua Pas-Parol (1992)? Matei Vișniec plasează acțiunea romanului undeva în Nord (toponomia e, firește, convențională: Valea Albă, Bălți), pe la sfîrșitul deceniului patru, în preajma izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Tema este, însă, de o acută actualitate: soarta intelectualului în vremuri tulburi, condiția umană prin raportare la o istorie ostilă. Deși în atmosfera cărții se pot identifica elemente ale onirismului, așa cum s-a cristalizat el în opera lui Dumitru Țepeneag, romanul trimite foarte direct la textura socială și la
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
care caută mărturia, documentul, adevărul, înțelegerea principiului de funcționare a mecanismului aberant ce a determinat, în chip decisiv, atît traiul, cît și viața, atît realitatea, cît și realul unei societăți în descompunere. Manase Hamburda, Mihail Iorca, Epaminonda Bucevschi și ceilalți intelectuali din micul orășel de provincie - replică la celebrul tîrg unde se moare - constituie o "Societate a intelectualilor", organizată după tipicul societăților masonice, ale cărei obiecte de activitate sînt ofensiva anormalității și conștientizarea primejdiei, a faptului că traiul individului e o
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
decisiv, atît traiul, cît și viața, atît realitatea, cît și realul unei societăți în descompunere. Manase Hamburda, Mihail Iorca, Epaminonda Bucevschi și ceilalți intelectuali din micul orășel de provincie - replică la celebrul tîrg unde se moare - constituie o "Societate a intelectualilor", organizată după tipicul societăților masonice, ale cărei obiecte de activitate sînt ofensiva anormalității și conștientizarea primejdiei, a faptului că traiul individului e o stare permanentă de risc. Cum? Mai întîi, prin abolirea modului duplicitar de a gîndi relația cu sine
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
și primejdia și despărțirea realității - un acvariu tulbure - de realul care devine coșmar, halucinație și - ce e mai grav - iluzie iresponsabilă: nu doar somnul rațiunii naște monștri - se spune la un moment dat - ci, poate mai întîi, această iluzie, "datul" intelectualilor sub dictatură: se pun în funcțiune stimulatorii de realitate a căror manifestare stimulează senzația de absență a dimensiunii temporale. Interesul textului constă, mai ales, în descrirea spațiilor de mișcare, în dinamica unui topos care face din Cafeneaua Pas-Parol ceea ce se
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
textului constă, mai ales, în descrirea spațiilor de mișcare, în dinamica unui topos care face din Cafeneaua Pas-Parol ceea ce se cheamă un "roman document", receptat astfel poate chiar împotriva primelor intenții ale autorului; nu atît felul de a gîndi al intelectualului din carte și nici "soluțiile" proiectate de el impresionează conștiința cititorului, cît structura atent explorată a unui univers concentraționar. Așadar, nu Manase Hamburda, Epaminonda Bucevschi sau Mihail Iorca se rețin, ci omul care își poartă mortul cu el; și nu
Poezia și proza lui Matei Vișniec by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/14822_a_16147]
-
Simona Tache Acum un an, când Elena Băsescu a fost aleasă Secretar General al OTPDL, i-am adresat, prin intermediul contraeditorialului din Academia Cațavencu, scrisoarea deschisă de mai jos. Cu oarecare tandrețe, cu înțelegere față de ființa fragilă și dezorientată intelectual care îmi părea pe atunci că este. Între timp, a depășit cu mult limitele răsfățului, iar fata sărăcuță cu duhul, care spunea prostioare într-o limbă română de clasa a II-a, s-a transformat într-o gagică de-a
Scrisoare deschisă către domnişoara Goe Băsescu by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21199_a_22524]
-
casetă cu Mircea Geoană în care i se făcea sex oral și el a refuzat să o folosească. Este un om onest”, a declarat Horia Patapievici, într-un interviu acordat La Vanguardia. Super! Felicitări domnului Patapievici! Cine se plângea că intelectualii nu iau atitudine-n țara asta? Personal, nu știu sigur dacă lui Băsescu i s-a oferit sau nu o asemenea casetă (și nici nu mă interesează!), dar știu foarte sigur că H.-R. Patapievici ar fi trebuit să facă
Vrem adevărul despre sexul oral! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21310_a_22635]
-
Laura Andreșan, putea să fie vorba de Băsescu însuși (asta ca să nu se-nțeleagă cumva, în logica simplistă cu care se operează în aceste zile, că ăsta ar fi un atac la Băsescu) nu mă interesează, mă aștept ca măcar intelectualii să nu vehiculeze mizerii d-astea. Mă rog, mă așteptam, că acuma nu mă mai aștept deja. Ia ziceți, domnule Patapievici, mai multe cu sexul ăsta oral. Aveți detalii, ceva, ați văzut caseta? Hai, că ne-ați făcut curioși. Am
Vrem adevărul despre sexul oral! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21310_a_22635]
-
mulți și cei care le contestă. Atunci când a fost ținta unui atac nedemn, am scris că, în ciuda unor gesturi ale domniei sale care m-au mâhnit sau cu care am fost în dezacord fățiș, Este, probabil, unul dintre cei mai autentici intelectuali cu care avem norocul să fim contemporani și, cu siguranță, unul dintre cei mai trebnici oameni de cultură.” Am recitit textul cu pricina și mă bucur să constat, șapte ani mai târziu, că mă regăsesc întru totul în el. Gabriel
Ziua Cărturarului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82356_a_83681]
-
cu pricina și mă bucur să constat, șapte ani mai târziu, că mă regăsesc întru totul în el. Gabriel Liiceanu a continuat să aibă opțiuni politice și să și le exprime fără echivoc, așa cum e firesc să o facă orice intelectual al cetății, dar a continuat să scrie cărți, să țină cursuri și conferințe, iar editura Humanitas a continuat să alimenteze cu oxigen bibliotecile și, mai nou, hard disk-urile și tabletele românilor. La mulți ani, domnule Profesor! Festivalul Internațional de
Ziua Cărturarului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82356_a_83681]
-
avem cu adevarat nimic de spus și că acest nimic va fi luat drept conversație numai dacă-l spunem elaborat?” E o întrebare care mi-a trecut de multe ori prin cap în anii de școală sau la conferințele unor intelectuali pe care îi admir, dar pe care uneori mi-e târsa (ce cuvânt frumos!) să-i mai urmăresc. În Dialogurile sale, Platon îl pune pe Socrate să “moșească” ideile din mintea și din sufletul celor cu care discută. El nu
Farmecul pierdut al dialogului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82485_a_83810]