2,070 matches
-
fac pact cu diavolul. În fruntea comunității se instalează clasa muncitoare. Președinții consiliilor populare provizorii sunt muncitori ceferiști, țărani săraci, oameni de bună credință pentru regimul comunist care își începuse „opera” de transformare a societății, dar lipsiți de cultura necesară. Intelectualitatea veche este decapitată, iar cea colaboratoare suspectată și supravegheată. În asemenea condiții, avântul cultural al Bârladului intră într-un con de umbră. Trecutul lui de aur avea să fie recunoscut și „deconspirat” abia în 1984 prin tipărirea lucrării „Bârladul odinioară
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93044]
-
bătăliei de la Podul Înalt (1475), întregul tezaur de informații prezentat ne captează interesul, de parcă am parcurge un roman de aventuri! Ion N. Oprea face un act de dreptate. El dezgroapă din subsolul tăcerii impuse de regimul totalitar adevărata față a intelectualității românești decapitată de forța brutală a unei ideologii ce-și propusese să schimbe lumea prin violență. Rând pe rând ni se descoperă înaltul ei patriotism și o ținută intelectuală remarcabilă, o spiritualitate aplecată spre „salvarea” folclorului, o bogăție inestimabilă a
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
este incendiar, mărturisind atitudinea unei noi generații: „Am plătit triumfurile noastre estetice cu nevroze, cu febre și cu sânge”. În stil avangardist, este negată orice reușită a literaturii și artei de până atunci: „Ne-am gargarisit cu cuvinte mari: cultură, intelectualitate, specialitate, originalitate, humor”. Cei doi declară ritos: „De ce scriem azi? Scriem ca să ne scuipăm pe noi, pe noi așa cum am fi fost dacă nu ne-ar fi falsificat literatura (ce vreți, am fost oameni comuni), scriem pentru ca să ne cunoaștem. Căci
START. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289884_a_291213]
-
de Ș. după 1989 aparțin genului memorialistic. În O viață-n bucăți (1992), rememorare autobiografică, dar și evocare a unor ambianțe, peisaje, climate de epocă, fiecare reconstituire e însoțită de reflecții, comentarii, digresiuni, discursul având particularitățile unui eseu saturat de intelectualitate. Apar nu doar notații (inevitabil) politice, dar și confesiuni, instructive note de lectură, considerații despre pictură, muzică, teatru. Relatările privitoare la excursii învederează un real simț al naturii, implicând darul de a individualiza impresii culese pe Coasta de Azur, pe
SORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289792_a_291121]
-
grija pentru familie, el nu le poate împăca. Când opțiunea se face la timpul potrivit, lucrurile iau o întorsătură fericită, ca în Spiru Călin. Preocupat de realitățile sociale ardelenești, S. a ilustrat, în câteva nuvele, modul de formare și caracteristicile intelectualității românești din Transilvania. Elocventă este Budulea Taichii, în care se imaginează o biografie a lui Mihai, fiul lui Lepădat Budulea, lăutarul satului. Provenit din țărănime, răzbind în viață nu prea ușor, el își găsește un ideal în seriozitatea cu care
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
parcurs inginerii Virgil Ionescu și Petre Cătunaru (acesta și cu veleități literare). Publicația, cu profil ferm definit de cultură social-ideologică și artistică, se declară - sfidând eticheta de utopie - animată de o idee-forță: militantismul pentru construirea unei conștiințe de clasă a intelectualității și pentru solidaritatea de breaslă. Promovându-se modelul francez al recent înființatei (decembrie 1923) Confédération Internationale des Travailleurs Intellectuels, se susține federalizarea tuturor asociațiilor de „muncitori intelectuali”, ca armă în lupta politică. Două coloane intitulate Lămuriri asupra rostului gazetei noastre
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
coloane intitulate Lămuriri asupra rostului gazetei noastre, din numărul inaugural, explică structurarea sumarului în funcție de un obiectiv - „evidențierea și apărarea intereselor muncitorilor intelectuali”. Se specifică și necesara distincție: aceștia sunt „cei la care predomină în activitatea socială munca intelectuală și nu intelectualitatea pur și simplu”, calitate evaluabilă după criterii care nu ar selecta „nici o duzină de intelectuali în toată țara”. Propunându-și să arate că interesele lor sunt cu totul distincte de ale celorlalte categorii sociale, revista își declara însă ca scop
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
galerie a elitei culturale românești; s-a izbutit numai prezentarea lui George Enescu - „cea mai autentică glorie a României de azi” -, Gheorghe Marinescu, Nicolae Iorga și Nicolae Paulescu. Preocuparea de a antrena publicul în stabilirea și conștientizarea unei ierarhii a intelectualității naționale, la scară istorică, a inspirat - potrivit modei, foarte prizate, a anchetelor - și un sondaj, deschis în numărul 6, sub titlul Pentru fixarea fizionomiei culturale și artistice românești, cu două întrebări: 1. „Care sunt cele cinci figuri principale ale istoriei
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
numărul 6, sub titlul Pentru fixarea fizionomiei culturale și artistice românești, cu două întrebări: 1. „Care sunt cele cinci figuri principale ale istoriei poporului nostru, de la fondarea Principatelor până azi?” și 2. (vizând determinarea liderilor de top după cota de intelectualitate creatoare, și nu doar de „muncă intelectuală”): „Care sunt cei doi fruntași ai poeziei românești de azi?; ai prozei?; ai criticii?; ai literaturii dramatice?”. Cele cinci figuri tutelare ale românilor, potrivit unui număr de voturi între 692 și 487, au
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
al disprețului vulgar -, Domnul intelectual, Geniu și sărăcie, Sufletul scriitorului; tipic camilpetresciene sunt și meditațiile asupra feminității din „La Garçonne”, Femeile generatoare de ideal, Petrecere frumoasă, doamnă. Pagina întâi rezerva spațiu și unor „cursive” de atitudine, colaborări externe, în chestiunea intelectualității, precum Ajutoare, nu pensii (numărul 10), în care E. Lovinescu chema revista să militeze pentru înlocuirea premiilor literare exorbitante, monopolizate de „profesioniști” ai acumulării distincțiilor, cu ajutoare repartizate echitabil și pe merit autorilor strâmtorați. Impasul financiar prin care publicația se
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
de actualitate, colaborează Perpessicius - Tanatofilie și probabil Profesorul tânăr, Atmosfera literară (nesemnate) și mereu Camil Petrescu, sub inițiale sau anonim, dar recognoscibil în An nou, De Crăciun, Moartea cărții, Cititorii în vacanță, Fast regal, ca și în reportajul București, iadul intelectualității, unde orașul e denunțat drept „capitală de parveniți”, în care „sărăcia e mai grea ca oriunde pentru un muncitor intelectual”. În aceeași pagină se reproduc opinii critice despre propria revistă, din alte publicații, sau exprimate verbal; Perpessicius realizează un reportaj
SAPTAMANA MUNCII INTELECTUALE SI ARTISTICE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289482_a_290811]
-
că S.l. „trebuie nu numai să reflecte viața literar-artistică a românilor de pe aceste meleaguri, ci să revigoreze, să încurajeze și să stimuleze creativitatea, să incite spiritele, să creeze o atmosferă de efervescență cultural-literară”. Cele mai stringente probleme ale culturii, presei, intelectualității cernăuțene formează, de obicei, tematica editorialelor scrise de I. T. Zegrea și Ștefan Hostiuc. Valoroase sunt paginile de istorie literară și culturală, de critică și eseistică, ilustrate de Mihai Cimpoi (Iconarii între logos și istorie), Mircea Lutic (studii despre reviste
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
de Rodica Ursuleac, Constantin Ungureanu, Elena Apetri. Texte de obicei memorialistice semnează Grigore Crigan (Programul «Timpul», Petrică), Dumitru Covalciuc (Tinerețea lui Doxachi Hurmuzachi), Gheoghe Ardinu (Basme și clepsidre), Nicolae Havriliuc (Pe strada Holgasse). La rubrica „Documentar” se prezintă Memorandumul Congresului Intelectualității Românești din regiunea Cernăuți (nr. 1-2, 2000). „Cronica literară” e semnată de Ștefan Hostiuc, rubrica „Etimologii neconvenționale” e susținută de Theodor Herodot, „Cuvinte românești fundamentale”, asigurată de Ion Popescu-Sireteanu, „Repere istorice”, de Mircea Pahomi. Alte rubrici: „Teme, probleme, dileme”, „Litterae
SEPTENTRION LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289625_a_290954]
-
din toate povinciile românești, răspundea nevoii de a salva cât mai multe din valorile culturii populare, amenințate să se piardă pentru totdeauna, și își propunea să îi unească pe toți aceia care aveau astfel de preocupări. Într-un Apel adresat intelectualității satelor, viitorii colaboratori sunt invitați să culeagă producțiile folclorice direct de la sursă și să le noteze „întocmai cum le știe poporul”. Respectându-și cu fidelitate programul, Ș. avea să devină o publicație de prestigiu, cea mai valoroasă revistă de folclor
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
pretutindeni unde profesia ori circumstanțe de viață personală îi poartă pe câțiva tineri ziariști. Aceștia discută între ei, se tachinează, își fac foarte sumare confidențe, unii și declarații de amor, deschise sau disimulate, dar ceea ce îi caracterizează e o anume intelectualitate, o vervă livrescă, o predispoziție de a se referi, indiferent de natura conversațiilor, la opere și personalități din toate domeniile, mai cu seamă din acela al artei. Expansivi, comunicativi, unii dintre ei par a nu fi imuni la o anume
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
include o alunecare pe schiuri, amețitoare. Un deosebit succes, de critică și de public, obține scriitorul cu teatrul său. Comedii sentimentale prin subiect, piesele lui S. se ridică deasupra celei mai întinse părți din dramaturgia perioadei interbelice prin lirism și intelectualitate, prin prospețimea expresiei. Aflat în vilegiatură, undeva în munți, Ștefan Valeriu, protagonistul din Jocul de-a vacanța, întrerupe funcționarea aparatului de radio și a telefonului, împiedică sosirea ziarelor, într-un cuvânt suprimă tot ce leagă pensiunea de istorie și chiar
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
cu pseudonimul Renovatus, la Amintiri universitare de Ion Petrovici. Fără un program enunțat ca atare, dar prezentându-se drept „o revistă care corespunde noului spirit al vremii”, U. își propune să facă „o revoluție spirituală”, să se articuleze la noua intelectualitate a Europei, la Internaționala Intelectuală, aflată sub semnul pacifismului și considerată „un larg suflu de vijelie prin pulberea de lumi vechi, de strigăte de durere, de revoltă, de milă, covârșite de alte strigăte ale omului revenit la conștiința menirii sale
UMANITATEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290336_a_291665]
-
primul volum al seriei Memorii din când în când (2003) este deopotrivă o pledoarie pro domo și o colecție de reflecții și portrete în care calitatea morală a personajelor e derivată, în chip previzibil, din raporturile acestora cu autorul. Prin intelectualitatea sa consubstanțială, prin scrisul său elegant și maleabil, prin poezia discretă dar efectivă a ideilor și figurilor, a peisajelor lăuntrice ori exterioare ce se desfășoară în proza sa, Constantin Țoiu este fără îndoială unul dintre cei mai interesanți romancieri contemporani
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
bună muniție. Prestigiul paginii culturale este dat de prezența lui Mircea Eliade, cu unele din cele mai importante articole de atitudine ale sale tipărite în publicațiile exilului, printre care Destinul culturii românești - analiză profundă, lucidă a „condamnării la moarte” a intelectualității naționale de către autoritățile de ocupație, și Rusificare - despre același fenomen îngrijorător, agresiv, de „anihilare a elitelor” spirituale și a patrimoniului cultural românesc ca politică de rusificare a „insulei de latinitate într-o mare slavă”, reprezentată de români. Se adaugă necrologurile
UNIUNEA ROMANA – L’UNION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290354_a_291683]
-
lunar între ianuarie 1974 și decembrie 1989. Din primele comitete de redacție au făcut parte Mihail Sadoveanu, Gală Galaction, N. D. Cocea, Ion Pas, Octav Livezeanu. Revista este unul din primele organe de presă prin care s-a încercat atragerea intelectualității de partea noii ideologii, acțiune vizibilă mai ales în faza incipientă de apariție, cea de sovietizare declarată. Cuvânt înainte pentru un veac nou, nesemnat, cu valoare de articol-program, informează cititorii că V.n. „va fi periodicul de luptă a culturii și
VEAC NOU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290474_a_291803]
-
Tudor Mușatescu, Mircea Ștefănescu, Victor Ion Popa, Camil Petrescu. Sunt de reținut și câteva interviuri (seria Cu oameni mari despre lucruri mici, susținută de Nicon) și anchete (Noile orientări în teatrul românesc, În contra ostracizării teatrului german, Încotro merge teatrul?, Între intelectualitate și politică, Între intelectualitate și sport). Începutul anului 1932 marchează apropierea hotărâtoare de ceea ce Vladimir Al. Donescu va numi „formula «Vremii»”, adică o „gazetă săptămânală de politică, de reportaj și de literatură [...] în genul parizienelor «Candide», «Gringoire» și «Marianne»”, analogia
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
Victor Ion Popa, Camil Petrescu. Sunt de reținut și câteva interviuri (seria Cu oameni mari despre lucruri mici, susținută de Nicon) și anchete (Noile orientări în teatrul românesc, În contra ostracizării teatrului german, Încotro merge teatrul?, Între intelectualitate și politică, Între intelectualitate și sport). Începutul anului 1932 marchează apropierea hotărâtoare de ceea ce Vladimir Al. Donescu va numi „formula «Vremii»”, adică o „gazetă săptămânală de politică, de reportaj și de literatură [...] în genul parizienelor «Candide», «Gringoire» și «Marianne»”, analogia din urmă având în
VREMEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290654_a_291983]
-
au relansat ideile istoriografiei sovietice privind „limba și națiunea moldovenească” . La Începutul lunii martie 1995, În cadrul Ministerului Învățământului s-au inițiat discuții privind modificarea cursurilor de istorie și limba românilor. În luna martie 1995 au Început protestele tineretului studios și intelectualității Împotriva intențiilor Guvernului de a Înlocui În instituțiile de Învățământ din Republica Moldova istoria românilor cu istoria Moldovei. Prin emiterea decretului prezidențial privind stabilirea moratoriului asupra problemei predării istoriei, după două luni de manifestații În stradă , criza și intențiile guvernării agrariene
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
1975-1989) și Ceruri nomade (cuprinzând perioada 1990-1996). S. a înregistrat fidel starea de tensiune trăită de exilul românesc anticomunist de la Paris, evaluând cu luciditate evenimentele - semnarea tratatelor de la Helsinki („această nouă înfrângere a occidentalilor”), Carta ’77 și noua poziție a intelectualității franceze („Filosofi, profesori, normalieni resping acum marxismul, totalitarismul și Uniunea Sovietică, dar rămâne subînțeles că mai toți provin din rândurile stângii. Cu alte cuvinte, refugiații, exilații, emigranții care n-au încetat să denunțe totalitarismul vor rămâne la fel de necunoscuți ca mai
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
Bulgaria, Polonia, Iugoslavia) și a recuperării pierderilor provocate de război în Germania de Est, Cehoslovacia și Ungaria. În momentele de criză declanșate în această perioadă sistemul politic a fost capabil să oprime protestul sau revolta unor categorii sociale, în principal intelectualitatea și clasa mijlocie, bazându-se pe sprijinul social și politic al altor categorii sociale, în principal noul proletariat urban și țărănimea. Pe la sfârșitul anilor ’70 și începutul anilor ’80 se declanșează însă o nouă ofensivă economică și politică a Occidentului
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]