915 matches
-
hemipareză ușoare sau moderate, monopareză severă 162 4 - parapareze sau hemipareze pronunțate; tetrapareză moderată sau monoplegie 5 - paraplegie, hemiplegie sau tetrapareză pronunțată 6 - cvadriplegie (tetraplegie) V - necunoscută b. Funcțiile cerebeloase: 0 -normale 1 - semnale anormale fără invaliditate: dismetrie, adiadocochinezie, tremor intențional, hipotonie 2 - ataxie ușoară a trunchiului sau a unui membru 3 - ataxie moderată a trunchiului sau membrelor 4 - ataxie severă la toate membrele sau a trunchiului 5 - incapabil să efectueze mișcări controlate datorită ataxiei foarte severe V - necunoscută X - este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
paroxistică etc.) răspund mai mult sau mai puțin bine la carbamazepina 200-400 mg/zi, fenitoin, baclofen, acetazolamidă (VOICULESCU V. și colaboratorii, 1975). Leziunile din cerebel, conexiunile cerebelului, trunchiul cerebral, pot cauza mersul ataxic, tremor al capului sau al trunchiului, tremor intențional al membrelor, respirație ataxică, dizartrie și disfagie. Pentru a combate aceste simptome s-au încercat o serie de medicamente. Clonazepamul poate diminua amplitudinea tremorului, dar adesea cauzează sedare puternică. Izoniazida, însoțită de piridoxizină (vitamana B6), cu monitorizarea funcției hepatice sau
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
Petru Dumitriu, Dumitru Țepeneag, Paul Goma, Bujor Nedelcovici, Nicolae Balotă, Mircea Iorgulescu, Matei Vișniec, Ana Orlea; operele lor și ale altora, rezidenți de voie sau fără în alte părți, bunăoară Gabriela Melinescu (Suedia), Ion Negoițescu (Germania), Ion Caraion (Elveția), aparțin intențional și faptic literaturii române. Se constituie într-un capitol aparte, analog celui spaniol de după 1936, când adversari dictaturii franchiste, unii creatori se refugiaseră în Mexic ori în alte colțuri ale Americii Latine. Cultura se ridică de la aluviuni inerte la tensiuni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Petru Dumitriu, Dumitru Țepeneag, Paul Goma, Bujor Nedelcovici, Nicolae Balotă, Mircea Iorgulescu, Matei Vișniec, Ana Orlea; operele lor și ale altora, rezidenți de voie sau fără în alte părți, bunăoară Gabriela Melinescu (Suedia), Ion Negoițescu (Germania), Ion Caraion (Elveția), aparțin intențional și faptic literaturii române. Se constituie într-un capitol aparte, analog celui spaniol de după 1936, când adversari dictaturii franchiste, unii creatori se refugiaseră în Mexic ori în alte colțuri ale Americii Latine. Câțiva artiști plastici porniți la diverse intervale din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
specialiștii erau extrem de căutați și rolul important pe care îl dețineau farmaciștii în practica sanitară în secolul trecut impuneau înființarea unei școli superioare de specialitate. Cursul de farmacie ținut de Mihăilescu, la Școala lui Negură, în 1859, prefigura, cel puțin intențional, un învățământ farmaceutic. Până în 1948, evoluția acestui învățământ, paralel, dar nu identic cu Facultatea de Medicină, a fost dificilă. Au fost înregistrate totuși și unele succese. După 1879, anul când a început activitatea Facultății de Medicină, Consiliul profesoral al acesteia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
J.-J. Rousseau, în cazul căruia "anumite forme ale experienței trăite, așa-zis morbide, se arată a fi deosebit de fecunde în modalități de expresie simbolică, iar ele, deși iraționale în fundamentarea lor, nu sunt mai puțin prevăzute cu o semnificație intențională deosebită ori o comunicabilitate tensională ridicată"; el mai observa cum experiența trăită a paranoicului generează o anumită viziune despre lume cu o structură (sintaxă) originală și sfârșea prin a sublinia că "înțelegerea și cunoașterea acestei sintaxe ne pare a fi
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
care pare să treacă dincolo de cadrul dualismului semnalat [între senzație și imagine, ca și între cele două sensuri ale termenului Φαντασία, "a părea" și "a apărea", n.n.] pentru a se înscrie într-o schemă ce ar ține seamă de tendințele intenționale ale existentului. (Moutsoupoulos 22) Falia dintre sensibil și inteligibil se micșorează și mai mult dacă este să ne referim la neoplatonism. Filosofia lui Plotin va căuta să refacă statutul metafizic al imaginii: nu un produs al imaginației, ci un dat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
clasică, didacticismul settecentesc (în maniera Monti), melancolia cimiterială (după Thomas Gary și Jukovski). Interesante sunt Baladele și Legendele în care, bizuindu-se pe tradiția populară, Asachi s-a străduit să înjghebe o mitologie literară română, într-o viziune mai grandioasă, intențional, decât aceea a lui Alexandri, și în termeni clasici. Munte sacru e declarat Ceahlăul, sub numele de Pion. Acolo se află simulacrul Dochiei. După bürgeriana Lenore, poetul scrie Turnul lui But pe muntele Pion, istorie a unui strigoi care vine
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de efectele literare căutate, de formalismul excesiv care a impus o ruptură iremediabilă între semnificant și semnificat, cu rezultatul că ceea ce la început se anunța drept un divorț scandalos, dar revoluționar, a intrat în sfera locului comun. Prin subversiunea creației „intenționale” de tip romantic și a conceptelor asociate de invenție și imaginație creatoare, se promovează în schimb o poezie „involuntară”, scrisă de un scripteur uzând de tehnica plagiatului, a dicteului automat și a hazardului obiectiv. Scriitorul-artist de talent și vocație, omul
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
semnificare, unde semnificațiile sînt adunate În fascicule, În buchete: cititorul nu este inivitat să culeagă flori de pe un cîmp, ci i se oferă buchete gata ambalate. Romanul realist francez este aproape Întotdeauna un astfel de buchet care conține În mod intențional frumosul și adevărul. Atunci cînd nu se Întîmplă neapărat așa, cititorului nu i se oferă decît libertatea de a-și selecta flori pentru buchet În funcție de un tip (sau arhetip) de destinatar: Madame Bovary, de pildă. Citez aproximativ din cronica scrisă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
asertiv supraindividual, normele și valorile, instituțiile, practicile sociale și vizarea transcendenței. Dincolo de sinele primitiv, despre care se poate vorbi și la animale, în cazul persoanei umane trebuie să se țină cont de un psihism conștient, în specificul său reflexiv, subiectiv, intențional și asertiv, capabil de libertate și autodeterminare. Psihismul conștient al omului se dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, așa cum aceasta e structurată în cadrul socio-culturii în care el există. Tot prin intermediul logosului (al limbajului, al narațiuniiă, subiectul îi caracterizează pe
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
instanțe, ce nu se întâlnesc în biologie. Astfel, dacă la individul biologic se poate vorbi deja de un sine (selfă într-un sens special, la persoana umană trebuie să se aibă în vedere psihismul conștient în specificul său reflexiv, subiectiv intențional și asertiv, capabil de libertate, care se manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
timp conceptul de „conștiință -, mintea (mindă este înțeleasă ca „înrădăcinată” în oamenii individuali, fapt ce se realizează prin sine self, iar odată cu sinele se preia o mare parte din tradiția eului și a conștiinței de sine, care vizează și integrează intențional lumea. Tradiția filosofică a conștiinei de sine s-a reafirmat în secolul XX, de exemplu prin opera lui Jaspers. Prima jumătate a veacului a fost dominată însă de fenomenologia lui Husserl, care punea accentul pe tradiționala conștiință și pe eu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a fost dominată însă de fenomenologia lui Husserl, care punea accentul pe tradiționala conștiință și pe eu, nefolosind explicit conceptele de „sine și „persoană”. Această fenomenologie a sinelui le preia în mare parte, și anume: intenționalitatea în sensul de vizare intențională a lumii și a propriului subiect, considerat în prezent ca tendința activă a sinelui; subiectivitatea resimțită, considerată în prezent ca și conștient reprezentat al sinelui; experiența conștientă trăită direct și nemijlocit, la care mulți comentatori ai psihologiei self-ului fac
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
rezista, desigur, în fața pragmatismului cognitivist al secolului XX. Ea sugerează ideea de centru, sursă și integrare a persoanei, pentru sine. Self-ul a jucat un rol important și în concepția altor psihologi ai persoanei, de obicei cu înțeles de agent intențional și ca reflexivitate, fiind folosit cu sensuri ce se intersectează cu cele ale conștiinței. Astfel, Bandura, care nu vorbește despre eu, subiect și caracter, utilizează noțiunea de „agenție” și self. Self-ul ar fi, în primul rând, o structură cognitivă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
în variante normale, vulnerabile, anormale sau excepționale. Ea se articulează strâns cu ideea biografiei, nefiind străine, în principiu, concepției narative asupra persoanei; de asemenea, ea se bazează tot timpul pe dimensiunea sinelui, care stă la baza persoanei active, reflexive și intenționale, a identității acesteia cu sine. În sfârșit, ea pune accent și pe ambianța ecologic-umană în care persoana se formează, se afirmă, este receptată și evaluată, în care ea cere sprijin, dar și crează, adică, devine o personalitate creatoare. Persoana, personajul
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
o persoană este prin statut și rol o parte integrantă a unei structuri manipulatorii supraindividuale este un aspect al dispersiei responsabilității pe care o întâlnim și la majoritatea comportamentelor duplicitare. Problema care se pune este în ce măsură subiectul aderă deliberat și intențional la acest plan suprapersonal de existență sau este angrenat în mod pasiv, preconștient, inconștient sau uneori chiar obligat să participe. Chinuirea presupune faptul de a face pe altul să sufere din punct de vedere moral și fizic. Un altul poate
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Programul psihologilor umaniști s-a constituit și rămâne mai mult decât un antireducționism virulent; el afișează o poziție constructivă ce include: 1) o concepție în care întreaga persoană (sau persoana ca întreg) servește drept model; 2) conștiința aspectelor creative și intenționale ale individului; 3) homeostazia ca element motivant și vector teleologic al întregii vieți umane; 4) obiectivul existenței umane în care individul crede cu tărie; 5) sinele, ca o caracteristică esențială a personalității; 6) accentuarea personalității prin experimentare; 7) prețuirea individului
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și Linley (2006) fac o trecere în revistă a modelelor teoretice care explică manifestarea rezilienței, a dezvoltării persoanei consecutiv confruntării cu evenimentul advers. Autorii identifică: 1. Dezvoltări teoretice timpurii Sunt identificate opt modele timpurii, grupate în două categorii teoretice: Modele intenționale ale schimbărilor evolutive, de creștere și dezvoltare a persoanei. Intenția de schimbare pozitivă este specifică intervențiilor terapeutice. Sunt modele care subliniază importanța procesului de reflecție al persoanei, care reușește să construiască astfel un sens nou din suferința cu care se
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dintr-un ansamblu de semne, linii și suprafețe colorate, anumite elemente de percepție, care devin tot atâtea elemente de reper în memorie", și al spectatorului care, la rândul său, "nu le poate atribui un înțeles decât în măsura în care determină o ordine intențională de relație". Dacă la început ochiul este reținut de anumite elemente, care îl trimit la forme și noțiuni cunoscute, este nevoie totuși "ca aceste elemente să se reunească într-o ordine reperabilă și în același timp susceptibilă de o anumită
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
El distinge, la fel ca și ceilalți structuraliști, indiferent de orientare, în sistemul de semnificare al artelor figurative trei niveluri: 1. nivelul semnelor - nivelul identificării semnelor elementare, care ne trimite la fragmente dezmembrate ale experienței noastre și care materializează selecția intențională a elementelor simple de reconstrucție a vizibilului în opera platică. 2. Nivelul structurilor - nivelul intelecției principiilor ordonatoare a configurațiilor materiale și mentale, care dau un înțeles operelor considerate; sau: structurile care determină dispoziția acestor elemente ale primului nivel în interiorul câmpului
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
vedere, semnalul va fi orice element purtător de informație, cu condiția ca acesta să fi fost produs în mod deliberat de cineva care se așteaptă ca acesta să fie înțeles ca atare. Vom spune că este vorba de un indice intențional. Spre deosebire de indicele non intențional, care nu este exclus din procesele de comunicare, dar care nici nu este necesar acestora, semnalul joacă aici un rol fundamental. Nu există comunicare deplină fără semnal. De exemplu, cuvintele constituie semnale, cu ajutorul cărora informațiile sunt
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
orice element purtător de informație, cu condiția ca acesta să fi fost produs în mod deliberat de cineva care se așteaptă ca acesta să fie înțeles ca atare. Vom spune că este vorba de un indice intențional. Spre deosebire de indicele non intențional, care nu este exclus din procesele de comunicare, dar care nici nu este necesar acestora, semnalul joacă aici un rol fundamental. Nu există comunicare deplină fără semnal. De exemplu, cuvintele constituie semnale, cu ajutorul cărora informațiile sunt transmise. 1.2.4
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
Jean-Marc Moura 16, Raymond Corbey, în Franța (interesat de structurile antropologice ale imaginarului, studiile imaginilor și mirajelor, exotismul și geografia simbolică). În analiza reprezentărilor Celuilalt și ale spațiului său, studiile culturale comparate și postcoloniale anglo-americane pun accentul pe caracterul lor intențional, conștient, constructivist, ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două metodologii în analiza spațiului locuit, real sau imaginar, fiind preocupate în aceeași măsură de fondarea imaginară și ideologică, individuală și colectivă, inconștientă și intențională
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
intențional, conștient, constructivist, ideologic și politic. Geografia simbolică, culturală sau postcolonială, realizează o sinteză a celor două metodologii în analiza spațiului locuit, real sau imaginar, fiind preocupate în aceeași măsură de fondarea imaginară și ideologică, individuală și colectivă, inconștientă și intențională a construcției discursive, a marginalizării sau excluderii alterității și a spațiului locuit de aceasta. Studiile cuprinse în volumul de față doresc să ofere o panoramă a teoriilor actuale ce stau la baza disciplinei geografiei simbolice, axându-se apoi pe construirea
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]