9,535 matches
-
de izbitoare, încît era mai ușor, în regim ceaușist, să critici stînga social-democrată decît dreapta fascistă. Cărțile lui Z. Ornea care au fost întîmpinate de cenzură cu mai multă exigență, uneori panicată, au fost cele despre extremismul ideologic al dreptei interbelice. Se prea poate ca astăzi acest paradox să nu mai fie inteligibil. Dar generația noastră, a lui Z. Ornea și a mea, l-a trăit ca pe o realitate. Z. Ornea a fost un mare muncitor, temeinic, informat (Biblioteca Academiei
In memoriam by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15705_a_17030]
-
Blaga). Cu atât mai mult surprinde vigoarea unei intenții precum cea a edificării sistematice a unei filosofii a inconștientului. într-o genealogie locală a proiectelor și a orgoliilor, se face joncțiunea la un nivel superior între două capete de afiș interbelice: mult editata monografie a lui Ion Popescu-Sibiu și studiul despre Eminescu al doctorului C. Vlad (minus impreciziile entuziaste și involuntarele imprecații ale celui din urmă); căci se conciliază creator și se sincronizează punctual informația cu speculația, astfel încât cartea reprezintă un
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
Literaturii Române și Editura Istros - Muzeul Brăilei, ed. îngrijită de Dora Mezdrea, 2000, 305 p. O uitare prea manifestă Un alt brăilean, Sorin Pavel, rămâne un autor în genere necunoscut. Necunoscut, căci uitat. Crud rezultat pentru inițiatorul a două texte interbelice bulversante, dintre care primul a reușit să inflameze opinii și să nască o polifonie a controverselor! Cel care semna în 1928, alături de Petre Pandrea și de I. Nestor Manifestul "Crinul Alb", iar în 1935, împreună cu Petre Țuțea, Ioan Crăciunel, Gheorghe
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
42/noiembrie 2001, Ioana Șișcu se arată în dezacord cu o afirmație a noastră, din textul intitulat Precizare: ,,Chiar supusă criticii, pasibilă de discuții din toate direcțiile, Monica Lovinescu rămîne, alături de Virgil Ierunca, un "deget de lumină", precum în perioada interbelică E. Lovinescu, ce indica prin această celebră sintagmă însemnătatea lui Titu Maiorescu". Se interoghează cu politețe autoarea notei: ,,Respectăm opinia d-lui Grigurcu, desigur. Și totuși, ne întrebăm: oare poate fi comparată d-na Monica Lovinescu, ce-a fost, în
Un impas al lovinescianismului? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15710_a_17035]
-
lucizi care au combătut acest tip de nostalgie și s-au aflat la standarde morale occidentale. Același lucru trebuie observat și cu privire la confruntările ideologice de după constituirea României Mari. Tony Judt notează, pe drept cuvînt, obsesia identitară care a marcat epoca interbelică, semnalînd paradoxul aparent că obsesia s-a ivit pe fondul unui procent destul de mare de minoritari (27% scrie Judt, 28, 2% e cifra exactă). De altfel, mișcările antisemite sunt timpurii, în Iașii de imediat după primul război, iar afirmarea extremei
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
după primul război, iar afirmarea extremei drepte se face viguros în deceniile ce vin. Aș obiecta descrierii lui Judt un lucru pe care l-am obiectat și lui Támás și care apare și la destui istorici români ori străini ai interbelicului: extrema dreaptă n-a fost singura forță ideologică și politică a vremii și, după părerea mea, nici măcar aceea majoritară. între 1923, anul democraticei constituții a regelui Ferdinand, nemenționată de Judt, și 1938, cînd Carol al II-lea interzice partidele și
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
marile personalități ale vremii (Eugen Lovinescu și aproape toți criticii literari de seamă, apoi, Zeletin, Ralea și alții) au polemizat cu ortodoxismul, cu dacismul, cu Garda de Fier și cu naționalismele de toate spețele. Conduita pro-occidentală este perfect identificabilă în interbelic. Cultura română majoră a epocii se naște din ea. în parte, impresia că printre intelectualii români de odinioară au predominat cei de extremă dreaptă a fost agravată de circulația postbelică, în Occident și în SUA, a numelor lui M. Eliade
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
la fel de actuală după comunism cum a fost înainte de el. Raționalismul lui Lovinescu n-a fost legat doar de felul cum concepea el istoria civilizației române, ci și de întreg modul lui de a se raporta la lume. Obscurantismele și extremismele interbelice au avut puțini adversari mai tenace decît el. Deși profund pesimist, Lovinescu s-a crezut dator să polemizeze cu toate ideologiile care amenințau progresul și chiar ființa națională (uneori chiar în numele ei!). I-a combătut deopotrivă pe tradiționaliștii ca Nicolae
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
a început, iar profesorii s-au mulțumit să le ceară elevilor să cumpere ce manuale au avut la îndemînă. * În ROMÂNIA LIBERĂ Ilie Șerbănescu scrie următoarele: Deși faptul poate că nu place, România începutului de mileniu reproduce propria sa configurație interbelică. Într-un fel, ca o ironie tragică, pentru cei aflați acum la guvernare, care, cu o mică pauză, au condus țara după '89, s-au străduit propagandistic din răsputeri să desfidă trimiterile septuagenarilor țărăniști la anii interbelici ca năzuință și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
propria sa configurație interbelică. Într-un fel, ca o ironie tragică, pentru cei aflați acum la guvernare, care, cu o mică pauză, au condus țara după '89, s-au străduit propagandistic din răsputeri să desfidă trimiterile septuagenarilor țărăniști la anii interbelici ca năzuință și model de inspirație. Aceiași însă 70-80% care - indiferent dacă sînt de la oraș sau de la sat - duc un trai sub cel decent sînt opuși unei "burghezo-moșierimi", de data asta nefanariotă, ci get beget românească". Adică, precizează Ilie Șerbănescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15776_a_17101]
-
reconstituiri. De altfel, țoapa comunistă, cu resentimentul ei atavic pentru omul înstărit al fostului regat, n-a vrut să audă de reconstituire, arogîndu-și, agresiv, rolul de edificator al grandorii găunoase. Prezența vidului. Doar cîteva clădiri din cele discret monumentale ale interbelicului, încîntătoare, au scăpat neatinse, altele, și mai ales după ultima modă - operînd chiar și într-un Iași oricum mult mai important arhitectonic - cunosc hărnicia bidinelei de țoapă. Pereții boiți violent-chimic, la fel cu gardurile, cu băncile, cu bordurile trotuarelor: cît
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
și chiar tonitziene. Această bogată putere de acoperire, în măsură să satisfacă nenumăratele orizonturi de așteptare ale timpului, asociată, așa cum s-a mai afirmat, cu o neobișnuită forță de exprimare, dar și cu segmentul cel mai influent din societatea românească interbelică, acela al formatorilor și al distribuitorilor de opinie, constituie premisa majoră a locului privilegiat pe care Eustațiu Stoenescu l-a avut în spațiul nostru artistic din această perioadă. Faptul că imaginea lui s-a voalat ulterior pînă aproape de stingere nu
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16148_a_17473]
-
Descoperirea a reprezentat, cel puțin pentru mine, o revelație. Publicam eu însumi de cîțiva ani cronici literare și mi-am identificat brusc în Pompiliu Constantinescu principalul precursor. În afară de Perpessicius, în a cărui vicleană amenințare, nu mă puteam recunoaște, ceilalți critici interbelici practicaseră cronica destul de neregulat și nu în ritmul hebdomadar care mi se părea mie obligatoriu. Era evident pentru mine că Pompiliu Constantinescu era cronicarul prin vocație al generației lui. Nici n-a scris altceva. Cartea despre Arghezi din 1940 nu
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
din 1943 să fie o excepție, în măsura în care cuprind sinteze și nu recenzii propriu-zise). Citindu-i cronicile la rînd (deși ediția nu e cronologică, așa cum mi-aș fi dorit și cum era normal, ci alfabetică, aproape un dicționar de autori români interbelici), după ce înainte le citisem pe sărite, cu totul la întîmplare, din volumele publicate de el însuși, mi-am dat seama numaidecît pe ce se baza prestigiul cronicarului anilor '30: pe o acuratețe a judecății de valoare pe care n-o
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
fost, două decenii, farul care a indicat țărmul tuturor navigatorilor pe apele literaturii. Nu mai mult, dar nici mai puțin decît atît. Relativa uitare de care are parte astăzi e nedreaptă. Nimeni din cei care vor să scrie despre autorii interbelici nu-l poate ocoli. Recenziile lui sînt exacte, clare, obiective și nu de tot banale. Au de la început atîta fadoare cîtă le trebuie ca să nu se faneze mai tîrziu.
Criticul fără însușiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16153_a_17478]
-
Z. Ornea Alexandru Claudian a fost, în interbelic și ceva mai tîrziu, un sociolog distins deși își cucerise mai greu suprafața în cercurile de specialitate. Și asta, probabil, pentru că deși a participat la una dintre cercetările anuale, n-a făcut parte din școala monografică a lui Dimitrie Gusti
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
cauza economică nu este deloc același lucru cu interesul material. Pentru că, precizează, interesul material este un proces intelectual conștient și clar. Pe cînd cauza economică lucrează adesea invizibil, prin ocoluri sufletești foarte depărtate de lumina conștiinței și a rațiunii. Antisemitismul interbelic are drept cauză criza economică din 1929-1933. La aceasta, și tot din aceeași cauză, se adaugă invidia. "Naufragiații crizelor economice - nu numai meseriașii și comercianții, ci și funcționarii particulari, liber-profesoniști și studenți cer, în cor, eliminarea evreilor concurenți", considerînd că
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
Și dedică uneori tot special - cel de-al optulea - relației dintre hitlerism și antisemitism, fără a aduce elemente noi unei chestiuni de atunci atît de mult și elocvent studiate. Al. Claudian nu părăsește concepția sa după care antisemitismul în Germania interbelică se dezvoltă în funcție exclusivă de cauzalitatea economică. E un factor real și de efectivă importanță. Dar n-a fost, din păcate, singurul. Dar Claudian vorbește de concurența dintre industriașii germani Krupp, Thyssen, Stinnes și financiari puternici evrei, apelînd, în
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
a ajutat enorm pe tînărul prozator). În noiembrie 1924, intervievat de Rampa, făcea această declarație surprinzătoare privitoare la clasificările canonice ale romanului (Să nu uităm, că, acum, în 1924, Rebreanu era, după Ion și Pădurea Spînzuraților, o glorie a romanului interbelic): "Nu există - credea prozatorul - roman psihologic sau social, sau cum le mai clasifică critica savantă. Există romanul pur și simplu, care trebuie să fie, în același timp, și psihologic și social și fantastic și istoric". Sigur, prin cele două ale
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
Pavel Șușară Una dintre cele mai notorii prezențe românești interbelice, pictorul Eustațiu Stoenescu, a dispărut încetul cu încetul din conștiința publică, pînă aproape de limita completei uitări și a inevitabilului anonimat. Întotdeauna, în aceste situații în care prăbușirea este la fel de adîncă pe cît de amețitoare era odinioară gloria, cauzele sînt multiple
Un pictor aproape uitat: Eustațiu Stoenescu (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16178_a_17503]
-
damnat, din pricina inoportunei epigrame împotriva lui Eminescu, dar și a propensiunii sale novatoare, ce întîmpina încăpățînate și nu o dată perfide rezistențe. Asigurînd, în conștiința celor de azi, legătura cea mai trainică, pe plan liric, între autorul Luceafărului și strălucitoarea pleiadă interbelică, socotit a fi heraldul poeziei veacului XX, el, cel aproape neluat în seamă în timpul vieții ori amintit doar spre a fi respins. Personalitate complexă, ambițioasă la extrem, prin însuși crezul său astfel înscris în prefața Poesiilor: "Pe rînd, voi fi
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
noastră națională altă alternativă decît de a cere de la clasele noastre culte atîta conștiință cîtă trebuie să o aibă și atîta știință cîtă o poate avea". Europenizantul Maiorescu a avut în autohtoniștii de atunci și de mai tîrziu, pînă în interbelic și după aceea, un adversar înverșunat. Să adaug că în 1867 marele îndrumător cultural s-a ridicat și împotriva antisemitismului. În studiul împotriva școalei Barnuțiu scria: "Însă preoții români ar face mai bine să se gîndească mai de aproape la
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
a fost acceptată tacit și de adversarii ei. A venit împroprietărirea cea nouă, cu petice de pămînt moștenite pînă la intrarea în CAP-uri. Nu mai țin minte dacă Z. Ornea a scris atunci despre soluțiile cooperatiste cu care economiștii interbelici - unii dintre ei țărăniști - visau la ameliorarea exploatațiilor agricole ale vremii. Mie, în orice caz, mi-a oferit o bibliografie, cu citate convingătoare care m-a făcut propovăduitor al asociațiilor libere. Se schimbă puterea în '96, încep crizele de guvern
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
Se schimbă puterea în '96, încep crizele de guvern. Printre cei care atunci nu și-au pierdut cumpătul s-a numărat același Z. Ornea. Vreți crize de guvern? se întreba el subtextual, povestind cu același calm de cronicar încercat crize interbelice care au zguduit țara, dar, pățită, țara a rezistat. Cînd a început să urce Partidul România Mare în sondaje, spre deosebire de analiștii politici ai momentului actual care s-au făcut că nu văd fenomenul sau poate că nu l-au observat
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]
-
a început să urce Partidul România Mare în sondaje, spre deosebire de analiștii politici ai momentului actual care s-au făcut că nu văd fenomenul sau poate că nu l-au observat, Z. Ornea scria despre ascensiunea extremismului de dreapta din perioada interbelică. Dar, firește, cît contează articolele unui șoarece de bibliotecă față de experiența politică și politologică la zi a celor care s-au văzut luați pe dedesubt sau pe deasupra de voturile primite de partidul lui CVTudor? Mai încoace, după ce liberalii au semnat
Analizele politice ale lui Z. Ornea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16220_a_17545]