1,295 matches
-
1999, p. 378) au evidențiat cum, pentru subiecții din culturile colectiviste, acesta derivă din identitatea grupală și relațiile cu ceilalți, care nu pot fi separate de situații și contexte particulare. în literatură, acest concept de self a fost denumit "self interdependent". Green și colaboratorii (1997) au remarcat că individualiștii și colectiviștii au surse diferite de stimă de sine: succesul și realizările personale față de valorile legate de familie, respectiv realizările de grup. 8.6.8. Starea de bine psihologică Indivizii din culturile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
analiză al demersului conceptual și metodologic la cel propriu psihologiei, adică acela al studiului indivizilor, mai degrabă decît cel al culturii ca întreg. în 1991, H. Markus și S. Kitayama făceau distincția deja evocată între self-ul independent și cel interdependent; întrebuințînd termeni de nivel individual, personal, care corespund, la nivelul culturii naționale, individualismului, respectiv colectivismului. Acest pattern identitar diferit ar putea, prin configurația sa aparte și prin mecanismele cognitive pe care le activează, să influențeze profund și specific procesele cogniției
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
limitată, unică, mai mult sau mai puțin integrată motivațional și cognitiv, centru dinamic al conștiinței, emoției, judecății și acțiunii, și se organizează într-un întreg distinct, în raport cu alte unități, în pofida background-ului social și material moștenit". în schimb, self-ul interdependent este holist, mai puțin analitic, subiectul fiind mai sensibil la context, mai adaptativ. Conform evaluării aceluiași C. Geertz (1973/2001, p. 94), "există două moduri de a avansa de la adevărul primitiv. Unul este cel moștenit de la greci, care presupune o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mod se regăsește însă în înclinația de a sistematiza universul lucrurilor într-un pattern condiționat de toate influențele mutuale ale diferitelor părți ce alcătuiesc întregul". Dacă prima manieră este specifică sinelui independent, cealaltă descrie adecvat modul de articulare a sinelui interdependent. Acest self este definit precumpănitor contextual, în cadrul rețelei sociale în care se încadrează (Marshella, DeVos, Hsu, 1985; Mei, Zhiyan, Mingyi, Gao, Lili, 2008). într un studiu empiric realizat de Markus și Kitayama în 1991 se relevă cum, în definirea de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contextual, în cadrul rețelei sociale în care se încadrează (Marshella, DeVos, Hsu, 1985; Mei, Zhiyan, Mingyi, Gao, Lili, 2008). într un studiu empiric realizat de Markus și Kitayama în 1991 se relevă cum, în definirea de sine, indivizii cu un self interdependent optează pentru întreținerea unor relații armonioase cu persoanele relevante (familie, prieteni, parteneri profesionali), iar o asemenea alegere e privită ca scop principal în viață. Totodată, aceiași subiecți dovedeau o consistență comportamentală diminuată (exista o divergență pronunțată între valori, atitudini, opinii
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
acestei cărți, diferențele interculturale influențează conceptul despre sine al subiectului. Astfel, culturile "occidentale", individualiste și independente încurajează construirea unei scheme despre sine în jurul unor trăsături proprii unui actor social individual, activ, afirmat în contexte diferite, în timp ce culturile "orientale", colectiviste și interdependente, valorizează rolul și rețeaua relațiilor cu "celălalt", favorizînd avantajele apartenenței. Dacă ar fi să rezumăm cele două maniere diferite de construire a self ului, putem prezenta principalele orientări după cum urmează (vezi tabelul 1) (Markus, Kitayama, 1991; Trafimow, Triandis, Goto, 1991
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
furioși. Cercetătorii au constatat că în SUA subiecții au făcut referiri la evenimente în care au fost implicați personal (recurgînd la tiparul discursiv independent), în timp ce în China evocările priveau evenimente petrecute altor persoane pe care le cunoșteau (activînd tiparul discursiv interdependent). Bond și Cheung (1983) au coordonat o cercetare în Japonia, Hong Kong, China și SUA, în cadrul căreia participanții, studenți de colegiu, aveau sarcina de a răspunde la întrebarea "cine sînt eu?" în 20 de propoziții (așa-numitul test Who am I
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
enumerat mai multe trăsături personale decît cei din China și Japonia. De asemenea, rolurile sociale menționate au fost diferite: independenții (din SUA și Hong Kong) au optat pentru formule tipice, de genul "eu sînt" ... "frumos", "inteligent", "generos" etc. (atribute personale); în timp ce interdependenții (din China și Japonia) au preferat variante de genul "eu sînt"... "student al grupei a 4-a din anul III psihologie", "sînt din regiunea Shanghai", "sînt fratele lui...", "prietena lui...", "locuitor al cartierului..." (atribute ce descriu imersarea subiectului în rețele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
referința este propriul sine, pe baza unui tipar relațional independent), iar în țările asiatice monitorizarea se focalizează asupra comportamentului "celuilalt" (referința este partenerul de relație, cu care subiectul se află într-o rețea socială anume, pe baza unui tipar relațional interdependent). Prin urmare, atunci cînd sînt puși în situația de a decide ce comportament social adecvat poate aduce beneficii simbolice, mecanismul automonitorizării activează un referent diferit (pe sine, în culturi individualiste, și pe "celălalt" în culturi colectiviste). încercînd să sistematizeze cele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cea de-a doua condiție (purtarea robelor), agresivitatea era diminuată, deoarece printr-o asemenea acoperire neobișnuită a trupului subiecții se individualizau. Totodată, prin purtarea uniformelor militare (stare curentă, rutinieră), ei rămîneau mai degrabă anonimi și sensibil mai agresivi, în pofida valorilor interdependente promovate subiacent de mediul militar, care presupune întrajutorarea între membrii in-grupului, dar și o atitudine violentă față de exponenții out-grupului. Așadar, mai degrabă anumiți indici de agresivitate (precum mantaua Ku Klux Klan, dezvelirea feței și uniforma militară) potențau comportamentul agresiv și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
testat în 25 de culturi naționale diferite propune trei dimensiuni sintetice: extraversie-introversie, neuroticism-stabilitate și psihoticism, toate argumentate pe temeiuri biologizante. Cum se cunoaște, introvertitul este tipul subiectului reținut, ce "stă la locul lui" și, în grupul de apartenență, accentuează valorile interdependente. Extrovertitul, dimpotrivă, este expansiv relațional, se bucură să întîlnească oameni necunoscuți și promovează valorile independente. Asemenea descrieri realizate în urma validării chestionarului specific creează condițiile pentru testarea viitoare a unei relații subliniate deja: introversiunea corelează pozitiv cu interdependența (la nivel interindividual
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grupului; constanta și concentrarea atenției; perseverența; flexib ilitatea gândirii și deschiderea către noi idei; capacitatea de argumentare, de gândire logică. Investigația ca instrument de evaluare, devine element de bază în sprijin irea demersului învățare prin descoperire. Cum însă predarea-învățareaevaluarea sunt interdependente în contextul strategiilor educaționale moderne, investigația reprezintă prin valențele sale formative o metodă care deservește toate cele trei activități menționate mai sus. Exemplul 3 Explicați cum influențează materiile prime calitatea produselor de îmbrăcăminte. Exemplul 4 Explicați care sunt factorii care
Repere teoretice şi practice privind evaluarea continuă la clasă by Liana Jescu () [Corola-publishinghouse/Science/91648_a_93261]
-
R. Köning, 1971/1974, 91; M.J. Horn, 1968, 12; Susan B. Kaiser, 1997, 27). Într-un studiu intitulat The Psychology of Clothes (1938), Ernst Harms aducea obiecții teoriilor explicative ale vestimentației, arătând că îmbrăcămintea este produsul unui complex de factori interdependenți care își au originea în mediul fizic, psihologic și social al individului: Teoriile culturologice și sociologice au dat o explicație suprasimplificată motivelor pentru care oamenii se îmbracă. Îmbrăcămintea este motivată nu numai de decență, pentru împodobire sau protecție sau așa cum
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în structura principala a Europei zilelor noastre, Uniunea Europeană, dar păstrîndu-și toate particularitățile care o deosebesc atît de vecină să mai puternică, Marea Britanie, a cărei limba o vorbește cît și de celelalte țări anglofone, navigînd temerar într-o lume în profundă interdependenta, globalizata Irlanda și cultură irlandeză constituie un caz singular care merită analizat îndeaproape, poate plecînd tocmai de la ideea de Europa (care ne este atît de dragă și pe care o auzim obsesiv peste tot). Cum se acomodează o cultură periferica
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
zi de muncă i se eliberează prin anularea unei reuniuni, va putea folosi acest timp fie pentru îmbunătățirea cursului, fie pentru activități de cercetare, în funcție de prioritățile pe care și le fixează sau de constrângerile pe care le suportă. Subsistemele sunt interdependente. Între ele se efectuează schimburi. Resursele sau constrângerile unui subsistem pot ajuta sau constitui un obstacol pentru funcționarea altora. Exemplu: o persoană aflată în șomaj își poate găsi un loc de muncă datorită unei cunoștințe întâlnite cu ocazia unor activități
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
aglomerare de persoane (Guimond, 1994). Ca să putem vorbi de grup, trebuie îndeplinite mai multe condiții. Este necesar: • să existe interacțiune, ceea ce presupune ca persoanele să intre în relație în cadrul unui schimb; • să existe un scop comun; • ca persoanele să fie interdependente pentru a atinge obiectivul; • ca persoanele să se definească drept "membru" al grupului. Această definiție este destul de largă pentru a se putea aplica majorității grupurilor întâlnite în viața socială (o echipă sportivă, un club de reflecție politică, un grup de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
2000; Trognon și Desagnes, 2001) să renunțe la noțiunea de "grup" pentru a vorbi de "echipă de lucru". Savoie și Mendès (1993) definesc o echipă de lucru ca "un ansamblu formal bine identificat, format din doi sau mai mulți indivizi interdependenți în îndeplinirea unei sarcini pentru care împart în mod colectiv responsabilitatea față de organizație". Această definiție permite identificarea specificității echipelor de lucru (Savoie, Beaudin, 1995): • echipele constituie o entitate clar definită. Conturul grupurilor restrânse este, dimpotrivă, fluctuant și mai puțin net
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
pus în discuție principiul ierarhiei. Ar fi necesară efectuarea unor cercetări asupra tuturor acestor experimente de grup pentru a determina dacă ele țin de anecdotică ori constituie o adevărată mișcare de fond. DE REȚINUT • Un grup este constituit din persoane interdependente în urmărirea unui obiectiv. El dispune de o structură. • Două orientări teoretice fundamentale explică formarea și funcționarea grupurilor. • Există o relație între coeziunea grupurilor și performanță. Această relație este mai puternică în cazul grupurilor cu mai mult de cinci membri
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
prin schimbări ale stării de sănătate”. Asistenta medicală utilizează în practica profesională cunoștințe medicale, de economie, informatică, psihologie, pedagogie, cu centrarea activității nu pe sarcini, ci pe persoana îngrijită. În prezent funcțiile asistentului medical/nursei sunt de tip: -independent -dependent interdependent Funcțiile de natură independentă (asistă pacientul din proprie initiativă, temporar sau definitiv) sunt de tip: -îngrijiri de confort, atunci când pacientul nu-și poate îndepli independent anumite funcții -stabilește relații de încredere cu persoana îngrijită și aparținătorii acesteia -ascultă pacientul, îl
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
unor condiții mai bune de viață și sănătate -observă la pacient modificările produse de boală sau tratament și le transmite medicului Funcțiile de natură dependentă: la indicațiile medicului aplică metode de observație, de tratament sau de readaptare. Funcțiile de natură interdependentă: colaborarea cu alți profesioniști din domeniul sanitar, social , educativ, administrativ, etc. și participă la activități interdisciplinare. Deci, sarcinile nursei sunt profesionale , educative, economice și de cercetare în domeniul medical. SISTEME DE INGRIJIRI DE SĂNĂTATE (SIS) În „Raportul asupra sănătății în
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
probleme de îngrijire identificate; 2. Specificarea obiectivelor de îngrijire pe termen scurt, intermediar și lung; 3. Precizarea concretă a intervențiilor de nursing ce trebuie aplicate pentru atingerea fiecărui obiectiv de îngrijire în parte; 4. Identificarea intervențiilor de îngrijire cu caracter interdependent (probleme de colaborare); 5. Precizarea evoluției așteptate din partea pacientului, sub îngrijirile acordate; 6. Documentarea diagnosticelor de îngrijire, a obiectivelor, a intervențiilor de îngrijire acordate și a evoluției pacientului sub îngrijire (consemnarea evoluției pacientului). Ierarhizarea diagnosticelor de îngrijire Prioritățile se stabilesc
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
de îngrijire necesare. Se precizează: -intervențiile ce vor fi efectuate; -la ce ore și intervale de timp vor fi efectuate; -pe ce durată de timp se întind îngrijirile; -durata de monitorizare a pacientului; parametrii monitorizați. Intervențiilor de îngrijire cu caracter interdependent. Asistentul medical trebuie să aibă: -bună judecată clinică -bună cunoaștere a pacientului și familiei sale (profil psihologic, posibilități socio-economice, obiceiuri, specific cultural, etnic și religios) -bună informare asupra resurselor comunitare existente și a modului în care pacientul poate avea acces
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
asemenea măsură încât, dacă unele dintre ele vor întâmpină dificultăți de rambursare, alta sau celelalte vor întâmpină dificultăți similare. În cazul acestor persoane se vor lua în considerare, alternativ sau cumulativ, următoarele situații: ● sunt afiliate; ● au aceeași conducere; ● garanții încrucișate; ● interdependenta comercială directă, care nu poate fi substituita într-un termen scurt; ● sunt membrii aceleiași familii; m) afiliate - două societăți comerciale care se află în oricare dintre următoarele situații: ... - una este filiala celeilalte; - sunt filiale ale aceleiași societăți sau se află
NORMA nr. 8 din 26 aprilie 1999 - (*actualizată*) privind limitarea riscului de credit al instituţiilor de credit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124388_a_125717]
-
guvernele au tendința de a deveni simple anexe ale unor procese economice globale asupra cărora nu numai că nu au nici un control direct, ci care aproape că dispune de state înseși. Economia și politica devin, prin intermediul instituțiilor și organizațiilor internaționale, interdependente (Vezi Nye, Keohane: 2009). Neorealismul și neoliberalismul au multe elemente comune, cel mai important fiind cel de structură internațională; contează mai puțin că primul accentuează dimensiunea ei politică iar ultimul pe cea economică: cele două curente sunt în mare măsură
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
unei crize de supraproducție: bunuri multe și ieftine pe care tot mai puțini își permit să le cumpere, inundă o piață pentru care nu mai au desfacerea anterioară. Urmează falimentele. Acestea vor urma principiul dominoului, deoarece rețelele financiare capitaliste sunt interdependente: industrii, bănci, companii maritime sau de căi ferate care transportă și distribuie marfa etc. După consumarea crizei, modul de producție capitalist își reia cursul. Pentru a se îndrepta inevitabil, susține Marx, către o altă criză, și mai puternică. Și tot
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]