4,045 matches
-
între Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor (ELDR) și Partidul Popular European (PPE) în problemele legate de piață; între PSE și PPE pentru mizele corporatiste; între PSE și ELDR în domeniile democrației și cetățeniei. Tabelul alianțelor triunghiulare la conferințele interguvernamentale S. Hix (1996)465 Pe de altă parte, el a avansat ipoteza că există două obstacole în dezvoltarea acestor alianțe: cadrul instituțional al UE și importanța foarte mare a sistemelor de partide naționale. În al treilea rînd, FEP ar putea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
implice direct în sistemul politic al UE470. În tema generală a influenței federațiilor europene de partide asupra politicilor europene, Karl-Magnus Johansson a analizat în detaliu influența PPE și PSE nu doar asupra Consiliului European, ci și, prin extensie, asupra Conferinței Interguvernamentale 471. În acest sens, el a propus 472, în 1999, folosirea abordării transnaționale în analiza contribuției coalițiilor transnaționale la creșterea legitimității guvernării europene. Cadrul său analitic este compus, în esență, din două concepte centrale: strategia de construcție a coaliției transnaționale
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
concluzie, Consiliul European se declară favorabil nu doar dispozitivelor politicii locurilor de muncă, ci și acțiunilor politice în favoarea locurilor de muncă. Asta indică faptul că declarația de principiu rezultă dintr-o apropiere consensuală între preferințele statelor membre. La sfîrșitul Conferinței Interguvernamentale din 1996- 1997, șefii de stat și de guvern au adoptat titlul VIII, privind locurile de muncă, din Tratatul de la Amsterdam. Articolul 125 prevede că "statele membre și Comunitatea se angajează, conform prezentului titlu, să elaboreze o strategie coordonată pentru
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Asta propune Bruno Palier cînd consideră că "bazele unei politici a locurilor de muncă la nivel comunitar au fost puse cu adevărat în urma Consiliului de la Luxemburg, prin "liniile directoare în domeniul locurilor de muncă""518. Este, în esență, o lectură interguvernamentală. Summit-ul european de la Luxemburg definește următoarele patru priorități: creșterea capacității de inserție profesională, dezvoltarea spiritului întreprinzător, încurajarea capacității de adaptare și consolidarea politicii egalității șanselor 519. Cu toate acestea, pactul de stabilitate monetară limitează cheltuielile publice, așadar și marja
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
asupra strategiei de la Lisabona, care urmărește politici de creștere a competitivității economice europene și de protecție socială 525. Pentru Mario Telò, progresele de la Luxemburg și Lisabona se explică prin căutarea unor noi căi de convergență 526. Dat fiind că metodele interguvernamentale și neofuncționale, precum și cele legate de opting-out sau de cooperarea intensificată și-au arătat raza de acțiune și limitele, situația cerea găsirea unor noi metode. Metoda deschisă de coordonare încearcă să răspundă, în parte, la această așteptare în domeniul socio-economic
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
528. Dimensiunea socială se bazează mai mult pe proiectul social-democrat529. Fiindcă PSE s-a pregătit politic pentru Consiliile Europene de la Luxemburg (1997), Köln (1999) și Lisabona (2000), ne întrebăm care au fost politicile sale. Care sînt implicațiile acestora în raport cu teoriile interguvernamentale și neofuncționale și cu abordarea instituțională legată de problema convergenței? După ce am prezentat contextul european al crizei șomajului, vom trece la analiza politicilor PSE. Vom începe cu primul act al PSE, cel în care social-democrații se pregătesc pentru Consiliul European
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
totuși atenție proiectului formal al grupului de lucru. Nici președinția luxemburgheză a conferinței liderilor nu era convinsă de produsul grupului 565. Asta denotă o importantă problemă relațională între grupul de lucru și conferința liderilor. Respingerea propunerii în beneficiul unei logici interguvernamentale social-democrate a fost dinainte criticată de PS francez 566. Protestele acestuia nu vor avea nici un rezultat. În plus, liderii și-au exprimat susținerea față de propunerea Comisiei Europene, în ciuda puternicelor tensiuni franco-britanice în cadrul conferinței. De altfel, social-democrații luxemburghezi, organizatorii reuniunii, sînt
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
elimina divergențele între britanici (a căror preocupare majoră rămînea reforma piețelor) și francezi (preocupați de o coeziune socială puternică). A fost o tactică eficace. Cu alte cuvinte, experiența grupului de lucru avea să se dovedească fructuoasă și eficace în instanțele interguvernamentale europene 653. Ca să facă această sinteză acceptabilă de către celelalte state membre și să evite confruntările ideologice, Guterres și echipa sa au promovat, în al șaselea rînd, necesitatea unei noi paradigme: "societatea informațională" sau knowledge based economic society. Acest "nou" model
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
portugheză a anticipat un risc dublu. Pentru a împiedica dispersia, președinția portugheză a promovat formula instituțională a "summit-urilor de primăvară", oferind Consiliului European o vedere e ansamblu asupra politicilor economice și sociale la nivel european. Ca să evite o derivă interguvernamentală, i-a îndemnat pe omologii săi să acorde Comisiei Europene rolul de a pregăti raportul summit-ului european și de a alcătui diferitele serii de benchmarking, indicatori globali și indicatori specifici pentru fiecare domeniu în care se aplică metoda deschisă
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
publice. De aceea, europartidele ar avea nevoie de mai multe strategii adaptate nu numai la Parlamentul European, dar și la Consiliu și Comisie. Confirmăm această analiză. PSE se adaptează și dezvoltă astfel de strategii în raport cu Consiliul, Comisia, Parlamentul și Conferința Interguvernamentală. În fine, Hix și Lord constată că preferințele partidelor politice nu constituie baza cea mai evidentă pentru alinierea în spațiul politic european. Fie că partidele se aliniază în funcție de interesul cultural-teritorial, fie decid să nu se alinieze, caz în care alinierea
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
dat acordul politicilor active, dar nu au operat o transformare paradigmatică, în măsura în care sînt și în favoarea acțiunilor politice, cum ar fi revenirea la o creștere creatoare de locuri de muncă. Teza adaptării se vede așadar infirmată. 10.3. Dimensiunea normativă Teoriile interguvernamentale, supranaționale și instituționale ale UE sînt sceptice în privința europartidelor, afirmînd că rolul partidelor europene nu se potrivește, din punct de vedere normativ, cadrului UE. Această poziție este lipsită de fundament în mai multe privințe. Vom expune în această secțiune principalele
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
literaturii de specialitate privind Europa patriilor, și asta nu doar pe plan empiric, ci și pentru concepte, teorii și abordări. Pe plan conceptual, am recurs la concepte proprii analizei politicii locurilor de muncă. La nivel teoretic, am trecut prin teoriile interguvernamentală și neofuncțională, pentru a înțelege și explica dezvoltarea europartidelor și raza de acțiune a politicilor acestora. Cît despre abordări, ne-am referit la cele instituționale pentru a examina dezvoltarea partidelor europene și a politicilor europene pentru locurile de muncă. Karl-Magnus
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
2.2. Implicația abordării europartidelor pentru teoriile integrării europene Analiza noastră ne învață că și situația inversă este valabilă. Europa patriilor prezintă interes pentru susținătorii Europei partidelor. Cercetătorul suedez Karl-Magnus Johansson a arătat deja aportul abordării europartidelor pentru adepții teoriilor interguvernamentale 741. Confirmăm analiza lui Johansson prin concluziile la care am ajuns plecînd de la studierea actului I al politicii locurilor de muncă a PSE. Să ne amintim că unii cercetători au prezentat o lectură relativ interguvernamentală a procesului european de la Luxemburg
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
abordării europartidelor pentru adepții teoriilor interguvernamentale 741. Confirmăm analiza lui Johansson prin concluziile la care am ajuns plecînd de la studierea actului I al politicii locurilor de muncă a PSE. Să ne amintim că unii cercetători au prezentat o lectură relativ interguvernamentală a procesului european de la Luxemburg 742. În cazul de față, această teorie trebuie completată prin două comentarii. Mai întîi, Comisia Europeană a avut un rol crucial. În plus, este de amintit rolul jucat de PSE în perspectiva Consiliului European de la
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
Pe de altă parte, europartidele n-au așteptat să le fie propice cadrul instituțional pentru a se mobiliza și a contribui conștient sau inconștient la reducerea triplului deficit. Implicațiile analizei PSE atestă acest fapt și pun la îndoială presupozițiile teoriilor interguvernamentală, instituțională și neofuncțională despre contribuția partidelor europene. În registrul legitimității, PSE a ajutat la legitimarea indirectă a guvernării economice europene, contribuind la dezvoltarea politicii locurilor de muncă în Uniunea Europeană. De asemenea, a ajutat la legitimarea politicii UE, în sensul dat
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
preponderența chestiunilor constituționale europene ar fi consacrată la cele două niveluri 755. Pe de altă parte, cercetătorii insistă pe importanța evoluției raportului dintre UE și statele sale membre. S-au identificat trei perspective. Primul scenariu se caracterizează printr-o politică interguvernamentală și o piață unică, cu o zonă euro756, caz în care ar fi consacrată Europa patriilor. Asta implică o fază de statu quo a UE, fără democrație convențională. Nemulțumite, unele state se gîndesc la întărirea cooperării, care ar putea fi
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
este minoră este supusă unor suferințe, ori sănătatea sau viața îi sunt puse în pericol, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 12 ani. Dacă pentru eliberarea persoanei se cere, în orice mod, ca statul, o persoană juridică, o organizație internațională interguvernamentală sau un grup de persoane să îndeplinească sau să nu îndeplinească un anumit act, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani. Dacă fapta săvârșită a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
datorită majorității mici cu care s-a votat în țările Uniunii Tratatul de la Maastricht, precum și întârzierea uniunii monetare, divergențele comerciale din cadrul Uniunii, dificultățile politicii sociale, ale integrării Estului European, punerea în unele momente a accentului în procesul unificator pe acțiunea interguvernamentală. Uniunea Europeană rămâne străbătută de o serie de divergențe pe care nu le poate depăși, între politică, ce este încă națională, între economie, care a devenit comună, și diplomație și apărare, în care Uniunea șovăie încă, între un Vest stabilizat și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
și recomandări asupra cărora vor trebui să se pronunțe miniștrii. Celălalt organ al C.E. este Adunarea Parlamentară, adevărată revoluție în domeniul dreptului internațional și, probabil, caracteristica cea mai originală a Organizației de la Strasbourg. Pentru prima dată în istorie, o organizație interguvernamentală s-a dotat cu un organ parlamentar care reprezintă parlamentele naționale ale statelor membre. Adunarea Parlamentară este formată din 408 membri (204 reprezentanți titulari și 204 supleanți), desemnați de parlamentele naționale ale statelor membre. Fiecare delegație națională diferă ca număr
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
Buna funcționare a noii ordini mondiale, aflată încă în proces de definire, va depinde în mare parte de apropierea strânsă a acestor trei subiecți ai relațiilor internaționale. În ciuda constrângerilor care decurg din natura particulară a U.E., aceasta pendulând între organizație interguvernamentală și stat suveran, ea joacă un rol important în menținerea și dezvoltarea sistemului mondial multilateral de schimburi comerciale dispunând de o rețea de relații economice atât cu parteneri din țările industrializate cât și cu țările în curs de dezvoltare. Multiple
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
membre U.E. au adoptat strategia de pregătire a țărilor asociate în vederea accederii lor la statutul de membru al Uniunii. Nu s-a fixat nici o dată pentru aderare, dar au hotărât ca negocierile în vederea aderării să demareze imediat după sfârșitul conferinței interguvernamentale de revizuire a Tratatului de la Maastricht. Pivotul strategiei de aderare la U.E. îl constituie micșorarea discrepanței dintre țările asociate și Comunitate. Această strategie se materializează prin măsuri concrete și concertate, menite să promoveze integrarea, cum ar fi: dezvoltarea unor elemente
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
apărării în cadrul U.E.O., desemnată drept „parte integrantă a dezvoltării Uniunii Europene” s-a insistat. Textul final al tratatului a reprezentat un compromis între promotorii unei abordări comunitare (opt state membre, în frunte cu Germania) și cei ai unei abordări interguvernamentale (patru state membre, în frunte cu Marea Britanie și Franța). A fost stabilită o structură pilon care cuprindea, pentru P.E.S.C., aranjamente diferite (interguvernamentale - ca și cel de al treilea pilon care se referea la Justiție/Afaceri Interne) de cele folosite pentru
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
compromis între promotorii unei abordări comunitare (opt state membre, în frunte cu Germania) și cei ai unei abordări interguvernamentale (patru state membre, în frunte cu Marea Britanie și Franța). A fost stabilită o structură pilon care cuprindea, pentru P.E.S.C., aranjamente diferite (interguvernamentale - ca și cel de al treilea pilon care se referea la Justiție/Afaceri Interne) de cele folosite pentru primul pilon sau pentru pilonul comunitar. Jacques Delors a considerat schimbarea drept o invitație la confuzie. Regretabil, previziunea lui s-a dovedit
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
își exprimă poziția. Cele mai multe dintre ele recunosc necesitatea întăririi P.E.S.C. Germania și țările Benelux sunt, în mod consecvent, unii dintre cei mai energici susținători ai unei abordări comunitare a P.E.S.C. Marea Britanie a respins orice inițiative care ar slăbi actualele structuri interguvernamentale, în timp ce Franța este dispusă să ia în considerare unele modificări în vederea sporirii eficienței. Este interesant că Suedia și Finlanda, două dintre statele membre și ambele „state neutre” au prezentat documente care au permis preluarea de către U.E. a responsabilității pentru unele
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
nu par dispuși să acorde Comisiei un rol mai mare în reprezentarea U.E. pe plan extern. În prezent, opinia guvernelor britanic și francez este că sunt necesare doar ajustări minore și că P.E.S.C. trebuie să rămână ferm pe o bază interguvernamentală. Este îndoielnic însă că o U.E. lărgită, cu mai multe state membre, ar putea exercita o P.E.S.C. eficace numai pe o bază interguvernamentală. III.9.1. Introducere Anul 1989 a adus transformări radicale în Centrul și Estul Europei. Astfel, odată cu
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]