2,321 matches
-
de societatea organică într-un punct esențial: în loc să fie identice cu aceasta, interesele individuale devin subordonate celor colective. Distincția dintre interesul public și cel personal ridică o problemă alarmantă cu privire la ce este, de fapt, interesul public. Obiectivul comun trebuie definit, interpretat și, dacă e necesar, impus în detrimentul intereselor personale diferite. Această sarcină este cel mai bine îndeplinită de un conducător în carne și oase, deoarece acesta își poate adapta politicile la circumstanțe; dacă e încredințată unei instituții, sarcina va fi îndeplinită
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
tehnică esențială a poemului (scriiturii) e chemat să distrugă coerența stagnantă a discursurilor moștenite, multiplicînd perspectivele („Fiecare poem o pupilă”), instaurînd regimul polisemiei, mișcarea perpetuă a spiritului inventiv, atras de „neprevăzutul, noutatea asocierilor de idei sau de obiecte”. Imaginația este interpretată deci ca agent eliberator dintr-o realitate și ordine inerte, dar, implicit, și ca factor de Întemeiere a unui alt spațiu, mai autentic-vital, al unei alte realități: un real imaginar sau un imaginar real, ce se constituie tocmai pe direcția
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sclipiri și umbre, un spațiu din ce În ce mai larg. Iar ceea ce contează, În fond, e tocmai (sau numai) spectacolul acestei izbucniri. „Înțelesul” nu mai trebuie căutat În coerența mai mult sau mai puțin rigidă a „ideii” sau a evenimentului ca referent precis, interpretat eventual Într-o ordine alegorică, ci În fervoarea trăirii plurale a semnelor lumii, mobilizate Într-un perpetuum mobile al fanteziei, ce le descompune și recompune În structuri insolite În virtutea voinței de eliberare din orice tipar, de deschidere spre o totalitate
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
este nevoie de mai multe luni, este oferit de învățarea telegrafierii în alfabetul Morse, care necesită 40 de săptămâni, adică aproape 10 luni. Rezultatele indică o curbă clasică de învățare, cu o creștere rapidă a performanței, urmată de un nivel interpretat ca limită biologică. GRAFIC VERTICAL: Litere/minut ORIZONTAL: Săptămâni de exersare Fraze Litere Învățarea telegrafiei (trimitere de litere sau de fraze coerente) (după Bryan și Harter, apud Munn, 1956) Întrucât cuvintele se ghicesc mai ușor în funcție de prima literă, viteza de
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
de stereotipuri și reziduuri provenite din supraabundența informațiilor-clișeu - o zonă în care convențiile sunt - într-o anumită măsură - determinate de o serie de factori externi (cum ar fi, în cazul artelor, constrângerile psihologice ale percepției vizuale). În acest sens, trebuie interpretată și afirmația lui Bottiroli care considera că realul nu se poate dizolva complet în convențional, din moment ce realitatea însăși este în mod irevocabil scindată 1. Pornind de la această premisă, cercetătorul italian propunea un model teoretic care să țină cont de două
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
capitalismul ca sistem social profită de pe urma exploatării muncii femeilor. Astfel de salarii pot ajunge la mame pentru îngrijireaxe "„îngrijire" copiilor. Dacă statulxe "„stat" refuză o asemenea plată, femeile ar trebui să intre în grevă. Divorțul inițiat de către o femeie trebuie interpretat cel mai adesea ca refuz de a mai presta o muncă gratuită pentru un bărbat, iar contracepția și avortulxe "„avort" trebuie văzute și ca refuz al unei munci suplimentare pentru încă un membru al familiei. Așa-numita muncă „din dragoste
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
îl aminteam mai sus: deși folosim condiții intuitive, rezultatul este unul contraintuitiv (condiția de nondictatură este nesatisfăcută). Acest rezultat a primit interpretări diferite din partea comunității științifice. Reacțiile au mers, de la respingerea lui ca irelevant, până la a considera că teorema trebuie interpretată ca o imposibilitate a democrației. Fără a trece în revistă, aici, aceste interpretări, trebuie menționat că teorema Arrow a deschis un nou univers de cercetare care a condus și la apariția celorlalte două rezultate menționate mai sus. În (1970a), (1970b
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
spunem, pentru eventualii cititori nesociologi, că specialiștii domeniului nostru nu-i pot privi decât cu îngăduință și condescendență pe jurnaliștii sau politicienii care încearcă să le dea lecții despre cum ar trebui făcute anchetele și sondajele sau cum ar trebui interpretate rezultatele obținute. * Practic, fiecare autor de manual de Metode în științele sociale (ca să folosim titlul probabil cel mai des întâlnit pe copertele tratatelor de factură generală metodologică, dintre care le amintim pe cele ale lui Duverger ș1964ț, Festinger și Katz
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
afectat deoarece este „la fel” cu ei). Caracterul privat și confidențialitatea informației genetice se referă la aspecte de tipul cine anume are dreptul de proprietate asupra informației genetice, cine are acces la această informație, cum va fi informația folosită și interpretată și cum pot fi indivizii protejați de dezvăluirea sau utilizarea necorespunzătoare a acestei informații (US Department of Health and Human Services, 2004). Aspecte problematice legate de această dimensiune apar atunci când, de exemplu, un test genetic individual oferă informații despre riscul
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
tehnică, organizațională. Stabilirea unui set de principii care favorizează incluziunea școlară, principii care să direcționeze acțiunea practică, poate fi o etapă inițială foarte importantă. Principiile generale se regăsesc În documentele internaționale, cu deosebire În Declarația de la Salamanca. Acestea trebuie Însă interpretate și contextualizate În funcție de fiecare țară În parte. În țările bogate ale Nordului, de pildă, prioritatea este considerată spargerea unui sistem extensiv de școli speciale separate, În vreme ce În țările mai puțin dezvoltate accentul se pune pe includerea În educația de bază
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
deprinderile morale prin educație socială, dar nu posedă știința moralității, nu poate înțelege de ce ceea ce a fost învățat să facă este realmente bine. Așa încăt afirmația lui Aristotel că „scopul politicii nu este cunoaștere teoretică, ci acțiunea” (1095a, 6) trebuie interpretată nuanțat: ea nu vrea să spună că eticianul și înțeleptul practice nu sunt deloc interesați de cunoașterea principiilor, punctelor de plecare sau a „de ce”-urilor eticii, acestea fiind apanajul exclusive al celui ce face „știință” (episteme); dimpotrivă ei sunt profund
Despre educaţia morală la Aristotel. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Constantina Negrea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2280]
-
materiale și care se împarte în doi poli. O atracție pentru sincretismele și bricolajele de sens operate de subiecții consacrați intensificării comunicărilor și difuzării schemelor culturale se învecinează cu o repliere asupra scenelor de rit, de intimitate, de creație artistică, interpretate tendențial ca niște lumi închise și autoreferențiale. Prin urmare, s-a întâmplat ca interesul pentru economic să fie abandonat antropologilor "de la periferia" unei discipline așa-zis aplicate, termenul putând fi înțeles în polisemia lui intrinsecă. Tematicile "dezvoltării" implicând în logica
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
bun control al schimburilor. În același fel, în câmpul științelor economice se manifestă un efort nesfârșit, mereu reluat, pentru administrarea probelor dovedind calitatea "comportamentelor economice" de a fi și "comportamente sociale". Acest efort, care caracterizează astăzi societățile capitaliste avansate, trebuie interpretat ținând seama de faptul că studiile economice efectuate în Africa, în mod emblematic, au pus tot timpul accentul pe ansamblul logicilor considerate sociale în care era încastrată activitatea economică: se punea îndeosebi problema restituirii importanței rețelelor etnice, familiale, clientelare ale
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
moștenire a făcut ca Germania să dezvolte un reflex politic distinct, care favorizează cooperarea în instituțiile multilaterale euro-atlantice. După sfârșitul Războiului Rece au apărut semne ale discontinuității în politica externă germană. Deși aceste transformări sunt foarte importante, ele nu trebuie interpretate ca vestind o reîntoarcere la Germania de altădată. În schimb, ele reflectă ajustări procedurale care aduc la zi, de fapt, contribuția Germaniei la sprijinirea cadrelor de cooperare deja stabilite. Realizarea acestor ajustări oferă Germaniei o platformă stabilă de pe care să
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
sociologie a consumului (avant la lettre) se baza pe clasarea cheltuielilor pe tipuri. Ea a fost mai târziu pusă la îndoială. Când Maurice Halbwachs (1877-1944) a studiat, la rândul său, consumul muncitorilor, el și-a axat analiza pe utilizările cheltuielilor, interpretate ca expresie a nevoilor. Astfel, el explica faptul că, departe de a se reduce la funcția sa manifestă (iluminatul), cheltuielile pentru lumină pot constitui un simptom al activităților sociale ale familiilor: "Ele sporesc în mod sensibil pe măsură ce populațiile apreciază mai
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și de sus. Este sigur că partea dată lui Grigore Miclescu se situa în partea de sud a satului și moșiei Boziești, precizare ce se exprimă și prin sintagma „partea de jos”, prin care se înțelege partea sudică. Astfel trebuie interpretată situația în discuție. Dar ea nu reprezenta exact o jumătate din întregul sat. Anticipând puțin la ceea ce va urma, trebuie arătat că întâlnim aici și alți stăpânitori de ocină: Miron Costin în partea de mijloc; lîngă el, frații Corpăcești, cinci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Tofana, fiica lui Constantin Gheoca, dăruiește și ea un loc de prisacă din același sat, dar termenii folosiți sunt de mai mare interes pentru istorie, deoarece pun în evidență niște realități străvechi, ce merită să fie bine cunoscute și corect interpretate. Locul de prisacă se oferă „cu tot pomătul câtu va hi înpregiurul prisăcei și cu izvoarele de lângă prisaca și pădure pren pregiurul locului prisăcei și a pomătului, din marginea pomătului din sus de fântână până unde a da omul cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
om tânăr. Actul din care am reprodus reprezintă dovada că aceasta era forma de practicare a comerțului după disoluția obștii sătești devălmașe la care ne-am raportat mai sus. De reținut, totuși, că se folosește expresia cârciumă comunală, care trebuie interpretată ca drept al comunei de a autoriza și nu în sensul că în toată comuna era în funcțiune o singură cârciumă. Sistemul acesta de reglementare, ce rezultă din contractul din urmă, a fost aplicat în toată perioada interbelică, schimbându-se
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea cauze am căpătat o durere de picioare”. Erau greutăți care frânau eforturile, pe care oamenii bine intenționați le făceau, în vederea organizării învățământului de stat la sate și se căutau mijloacele cele mai adecvate pentru reușită. În acest sens trebuie interpretat textul unei intervenții a prefectului de la Tecuci către Ministerul de Interne din 23 noiembrie 1863, arătându-se că „până în anul curent Districtul Tecuci n-au avut nici o școală sătească unde și fiii sătenilor să meargă a primi întâiele cunoștințe atât
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceea ce este calificat ca atare de către elevi" (Carra și Sicot, 1997, p. 68). Astfel, ei îmbrățișau propria mea poziție (Debarbieux, 1989): "Violența este ceea ce eu consider ca atare". Această definiție nu este o poziție subiectivistă, cum a fost uneori greșit interpretată (Prairat, 2001), ci afirmarea caracterului socialmente construit al definiției însăși a violenței. De altfel, vom reveni în capitolul următor asupra acestei chestiuni importante legate de definirea violenței. Principalele rezultate ale anchetei realizate de Carra și Sicot în 1996 privesc așadar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
unele lucrări arată că acest capital social crește, de exemplu, în funcție de activitățile culturale și religioase ale unei comunități, sporind totodată controlul social (Reitzel și Khey, 2003, pe baza unei cercetări empirice în șaizeci și cinci de comitate din Florida). Acest fapt trebuie interpretat, bineînțeles, în direcția clasică a "controlului social al infracționalității" elaborată, printre alții, de Maurice Cusson (1983). Această teorie va fi centrală când vom aborda rezultatele obținute în țările din Sud, unde, în ciuda unui capital social material uneori foarte redus, capitalul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de droguri din anumite favelas. De asemenea, mondializarea, delocalizând centrele de decizie, favorizează, paradoxal, o localizare a problemelor (Giddens, 1991) și, implicit, replierile identitare și comunitariste (Barber, 1995). Ea favorizează o viziune "etnicizată" a lumii (Debarbieux, 2003), care nu trebuie interpretată obligatoriu într-un mod panicat, fiindcă poate contribui la o coeziune socială în locuri aflate în situații critice. Liniștea școlară constatată în țări unde n-am fi așteptat-o nu este o capcană politică, căci violența școlară nu este revoluționară
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
fel încît să admită intervale de timp și/sau părți ale sistemului internațional care ar putea să nu fie guvernate de necesitățile dilemei securității. Pe de altă parte, școala engleză a insistat asupra faptului că anarhia în sistemul inter-național trebuie interpretată ca o formă particulară a organizării politice: este vorba despre o societate internațională care nu corespunde stării naturale hobbesiene, înțeleasă ca o permanentă stare de război. CRITICA REALIȘTILOR CLASICI LA ADRESA REALISMULUI MECANICIST ȘI OBIECTIV Aripa tradiționalistă din cea de-a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
32, așa cum apare definită în Povestirile din Canterbury. Accentele satirice se îmbină cu tonul laudativ, se merge de la panegiric până la invectivă directă. Sunt și critici literari care au încercat să tempereze aceste polarități, afirmând că textele misogine nu trebuie întotdeauna interpretate literal, ele mai curând înfățișau tendința medievală de a adopta un punct de 28 Ibidem. 29 Ibidem, p. 132. 30 Ibidem, p. 133. 31 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, traducere de Dan Duțescu, studiu introductiv de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Editura Hyperion
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
figură iconografică” a senzualității, chiar o alegorie a concupiscenței 286, însă nu subscriem la acest punct de vedere. Personajul feminin își instituie propriile legi de guvernare în căsnicie, un fel de lex non scripta, care au ca izvor preceptele biblice, interpretate însă într-o manieră personală.287 Este o primă manifestare a nesupunerii față de dogmele eclesiastice, undă de revoltă chiar, emancipare (trebuie să ținem cont și de contextul istoric al redactării operei, sfârșitul Evului Mediu este străbătut de numeroase proteste și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]