844 matches
-
au căpătat și dimensiuni internaționale: energia nucleară, cosmosul, mările și oceanele, populația. Sub incidența unor astfel de preocupări, au intrat mai ales după adoptarea Declarației universale a drepturilor omului și drepturile omului, în special sub aspectul promovării lor, în cadrul cooperării interstatale. Au fost adoptate numeroase documente în acest domeniu, dar confruntările s-au menținut și chiar s-au amplificat, inclusiv în ceea ce privește soluțiile normative cuprinse în aceste documente. Astfel, până în 1992, cercetarea celor mai importante 22 de convenții internaționale în materia drepturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în mod evident, ridicarea acestei cerințe la nivel de principiu, trebuie, totuși, examinat mai de aproape locul exact al acestui principiu în sistemul principiilor dreptului internațional 25. Principiile dreptului internațional formează un sistem coerent ce guvernează întreaga materie a relațiilor interstatale. Datorită valorilor internaționale ce formează "sâmburele lor ontologic", ele reflectă dinamica relațiilor internaționale și, în același timp, o influențează, stabilind jaloane pentru conduita statelor în relațiile interstate. În cadrul sistemului se stabilesc legături de determinare și de influențare reciprocă între principiile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe plan internațional de avantajele ce le sunt conferite de anumite norme de drept internațional, medierea statală fiind indispensabilă"37. Problema examinată are și o dimensiune teoretică generală. Dreptul internațional a fost creat și continuă să existe ca un drept interstatal; este greu, de aceea, să fie extinsă gama subiectelor sale fără a-i modifica profund natura. Faptul că individului nu i se recunoaște în dreptul internațional contemporan caracterul de subiect de drept nu înseamnă că el nu este important pentru societatea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
juridică din el. Tratatul de aderare el însuși, precum și Protocolul/Actul și unele Anexe se constituie într-un document index, de paradigmă și direcționare, un repertoriu al angajamentelor asumate de țara noastră. 2. Tratatul de aderare constituie un tratat internațional interstatal plurilateral, încheiat între statele membre ale Uniunii Europene, pe de o parte și România și Bulgaria, pe de altă parte și constă într-un ansamblu ordonat de documente, de o întindere și consistență nemaiîntâlnită (mult mai extinsă decât a Tratatelor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
considerată infracțiune de legile penale ale ambelor state (de ex., un stat a încriminat fapta ca furt, iar alt stat ca tâlhărie); b) indiferent dacă este o infracțiune pentru care legile federale ale Statelor Unite ale Americii cer prezentarea unor elemente precum transportul interstatal, utilizarea serviciilor poștale sau a altor servicii care intervin în comerțul interstatal sau internațional aceste elemente servind doar la stabilirea competenței unui instanțe judecătorești federale din Statele Unite (art. 4 alin. (3) lit. b); c) în cauze penale legate de impozite
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
a încriminat fapta ca furt, iar alt stat ca tâlhărie); b) indiferent dacă este o infracțiune pentru care legile federale ale Statelor Unite ale Americii cer prezentarea unor elemente precum transportul interstatal, utilizarea serviciilor poștale sau a altor servicii care intervin în comerțul interstatal sau internațional aceste elemente servind doar la stabilirea competenței unui instanțe judecătorești federale din Statele Unite (art. 4 alin. (3) lit. b); c) în cauze penale legate de impozite, drepturi vamale, controlul valutar și importul sau exportul mărfurilor, indiferent dacă legile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
generale ale colaborării economice ale statelor C.A.E.R., a avut loc în 1962, tot la nivelul cel mai înalt. În documentul de inspirație sovietică, prezentat de delegația Poloniei, s-au formulat cunoscutele propuneri privind organul comun de planificare, uniunile interstatale de ramură și întreprinderile de proprietate comună a mai multor țări, propuneri ce și-au găsit concretizarea într-o seamă de lucrări sovietice, inclusiv într-un articol al geografului E.B. Valev (faimosul plan Valev). Reuniunea respectivă s-a ținut la
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Haven, Yale University Press, 1965, p, 55-56). 14 După cum arată G. Arangio Ruiz, pentru ca valorile să dobândească sancționarea de către regulile juridice internaționale, ele trebuie să traverseze o dublă barieră, prima fiind reprezentată de transpunerea lor din relațiile interindividuale în mediul interstatal, iar cea de-a doua fiind trecerea de la faptul internațional la dreptul Internațional. Amândouă aceste bariere se adaugă celei pe care valoarea respectivă a traversat-o sau încă trebuie să o traverseze pentru a obține protecție în cadrul sistemului juridic al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cazul unei unit]ți de resurs] care ajut] la reducerea unui r]u mai mic în cadrul propriei societ]ți decât la diminuarea unui r]u mai mare în cadrul altei societ]ți. Aceasta este una dintre sursele rezistenței fâț] de ajutorul interstatal, rezumat] prin sintagma „caritatea începe de acas]”. Termenul „cas]” este folosit în acest context că sinonim pentru „propria societate”, iar implicațiile sunt acelea c] actul de „caritate” se și termin] în cadrul propriei societ]ți. Este ins] evident c] lucrurile nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în stradă comandourile de hingheri nu cu toții de înaltă calificare fierberea de stabiliment s-a și instalat. Domolindu-se însă în scurtă vreme, după ce anchetele tv de pe trotuar au măcinat punct cu punct subiectul. Unul, de data asta, cu implicații interstatale, se-nțelege, tratat la înălțimea culturală și mai ales emoțională a chestionaților. E bine că n-a murit nimeni (în afară de cel mușcat, na). Și mai ales nu s-a aruncat cu pietre. În cine? Pentru că, tot cam o dată cu momentul maidanezului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a peisajului american. Sprawl-ul este ușor de identificat. Constă din cartierele Împrăștiate de locuințe, adesea izolate unul față de altul și de locurile de muncă, de școli și de zone comerciale; zone comerciale liniare construite de-a lungul drumurilor adiacente autostrăzilor interstatale; puține (sau chiar inexistente) căi de legătură pietonale Între cartiere; lipsa transportului public și trafic auto cât cuprinde. Chiar mai rău, acestor zone rezidențiale le lipsește un sens al dezvoltării organice sau orice fel de istorie. Unele - nu toate - sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În mod public ideea pentru a obține aceptarea Uniunii. Pe de altă parte, era clar Încă de la Început că scopurile lor erau mult mai ambițioase. Jean Monnet, părintele fondator al Uniunii, a declarat de la Început că „noi nu formăm coaliții interstatale, ci o uniune Între popoare”16. Monnet și alții au crezut că singura soluție pe termen lung, care ar putea garanta o Europa pașnică și prosperă, era transferul unei părți mai mari din suveranitatea națională către o uniune politică largită
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de limite politico-administrative în general bine stabilite. Astfel, principala dilemă care rămâne, este dată de opțiunea ce trebuie făcută în privința includerii unui stat sau altul într-o anumită unitate regională ori în alta învecinată. Mai precis spus, până la care frontieră interstatală trebuie “împinsă” limita regiunii, în acord cu menținerea unui numitor cât mai comun al particularităților elementelor-reper ale statelor ce alcătuiesc unitatea spațială în cauză. Pentru respectarea acestor exigențe de stabilire cât mai coerentă a limitelor, avem în vedere două criterii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
devenit probleme globale ale umanității abordate la scară mondială, impunând și soluții la nivel mondial. Ipostaza de stat regulator viza asigurarea cadrului de desfășurare a activității economice la nivelul fiecărui stat, Într-o măsură mai redusă, al uniunilor sau organizațiilor interstatale. Statul era apărătorul dreptului de proprietate, cel care veghea la păstrarea unui spațiu de stabilitate monetară, etc., fiind decident În crearea și funcționarea sistemului de impozite promovat prin politici fiscale proprii fondate pe suveranitatea națională deplină, În condițiile apartenenței la
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Capitolul 4 Elementele cadrului geostrategic Componentele cadrului fizic și uman reprezintă țesutul de conținut care organizează spațiul politicogeografic și reglează parametrii raporturilor funcționale ce se stabilesc la nivelul acestuia. Frontierele interstatale, sistemele administrativ-teritoriale, relațiile dintre state, stările conflictuale, raporturile de putere la nivel regional și global sunt tot atâtea mărimi rezultate din acțiunea conjugată a elementelor structurale ale sistemului natural și antropic. Toate aceste mărimi dau măsura organizării spațiului de relații
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
Distribuția spațial-teritorială a diferitelor tipuri de infrastructuri critice în arealul arab ține seama de dispunerea altor componente ale mediului fizic și uman-geografic, iar la rândul lor își aduc o contribuție majoră la organizarea spațiului geopolitic și la dimensionarea raporturilor relaționale interstatale și interregionale, aspecte de care ne propunem să ne ocupăm în cele ce urmează. 4.1.1. Infrastructurile sistemelor de transporturi și comunicații - rețeaua sangvină a teritoriului Pentru o regiune mediană de triplu racord intercontinental cum este spațiul arabofon, sistemele
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
km. de drumuri, doar 0,8% sunt asfaltați - ponderea cea mai redusă din spațiul arabofon. Într-o postură asemănătoare se află Sahara Occidentală (1,6%), Yemen (8,7%), Mauritania (11,3%) și Somalia (11,8%). B. Punctele frontaliere de conexiune rutieră (interstatale) Punctele rutiere de trecere a frontierelor reprezintă al doilea elementrelevant pentru evaluarea potențialului strategic regional. O parte din trecerile rutiere de frontieră constituie în același timp și puncte de trafic vamal, altele însă nu deservesc domeniul public, fiind menținute ca
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
nivel local, regional și cea națională precum și administrațiile ariilor protejate deja desemnate și Garda Natională de Mediu, ca autoritate de control. Convenția de la Berna (Elveția) urmărește să asigure conservarea vieții sălbatice și a mediului natural din Europa, printr-o cooperare interstatală, fiind adoptată în data de 19 septembrie 1979. ACTE NORMATIVE: Decizia 82/72/ a Consiliului Europei din 3 decembrie 1981. SINTEZA CONVENȚIEI: Fauna și flora salbatică constituie un patrimoniu natural de interes major care trebuie conservat și transmis generatiilor viitoare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ca obiect și studiul proceselor și relațiilor specifice din cadrul următoarelor domenii: * dintre componentele sistemului național de educație fizică și sport și elementele macrosistemului economico-social național; * dintre sistemul specific din țară și suprasistemul internațional interorganizațional (CIO, federații sportive internaționale, etc.) și interstatal (Consiliul Europei -CDDS, Comunitatea Europeană, ONU, UNESCO, etc.); * dintre elementele componente ale sistemului național de educație fizică și sport; * în cadrul organizațiilor, structuri ale administrației publice pentru sport; * în cadrul organizațiilor sportive care desfășoară activități recunoscute ca fiind de interes sau de
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
dacă primul enunț este adevărat iar al doilea fals; d) dacă primul enunț este fals iar al doilea este adevărat; România respinge planul Valev în 1964; acesta își propunea să transforme România împreună cu Bulgaria și Nordul URSS într- un spațiu interstatal bazat pe dezvoltarea agriculturii. 16) Analizați conținutul enunțurilor și marcați cu: a) dacă ambele enunțuri sunt adevărate și există legătură cauzală între ele; b) daca ambele enunțuri sunt adevărate dar nu există legătură cauzală între ele; c) dacă primul enunț
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
În polemici naționaliste, prejudecăți rasiale, ciocniri Între clasele sociale și război civil. În anii ’20 și mai ales În anii ’30, Europa a pătruns În zona crepusculară dintre posteritatea unui război și umbra prevestitoare a altuia. Conflictele interne și antagonismele interstatale din anii interbelici au fost exacerbate - și, Într-o anumită măsură, provocate - de colapsul aferent al economiei europene. Viața economică de pe continent a primit În acei ani o triplă lovitură. Primul război mondial a afectat ocuparea forței de muncă, a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
ales În cele scrise Înainte de 1989, și acesta era tonul adoptat de oamenii de stat europeni atunci când reflectau la propriile realizări În aceste decenii. Simpla supraviețuire și apoi revirimentul statelor distincte din Europa continentală după cataclismul războiului total, absența disputelor interstatale și extinderea constantă a formelor instituționalizate de cooperare intraeuropeană, precum și redresarea susținută după 30 de ani de dezastru economic și „normalizarea” păcii, a optimismului și prosperității - toate acestea pledau pentru o reacție hiperbolică. Vindecarea Europei era un „miracol”. Europa „postnațională
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Întâmplare - „modelul european”. Ivit dintr-un amestec eclectic de legislație social-democrată și creștin-democrată și din extinderea haotică a Comunității Europene și a Uniunii care i-a urmat, el reprezenta un mod inconfundabil „european” de a reglementa raporturile sociale și relațiile interstatale. Acoperind multiple aspecte, de la creșterea copilului până la normele legale internaționale, această abordare europeană constituia mai mult decât suma practicilor birocratice ale Uniunii Europene și ale statelor ei membre: la Începutul secolului XXI, ea devenise un model pentru țările aspirante și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
puseseră niciodată piciorul În afara Europei. Între timp, entuziaștii susținători ai programului New Deal din structura Organizației pentru Cooperare Economică Europeană (OCEE), Înființată În 1948 ca vehicul pentru fondurile ERP, propovăduiau printre colegii lor europeni libertatea comerțului, colaborarea internațională și integrarea interstatală. Aceste presiuni americane au avut inițial un succes moderat. Cei mai mulți politicieni și planificatori europeni nu erau pregătiți să conceapă planuri grandioase de integrare economică internațională. În această privință, cea mai mare reușită a artizanilor Planului Marshall a fost Uniunea Europeană a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
destrămat Înainte ca tancurile germane să treacă râul Meuse și să traverseze Picardia, unda seismică ce a străbătut Europa a fost cu atât mai zguduitoare cu cât nimeni nu se aștepta. În șase săptămâni de șoc, punctele cardinale ale relațiilor interstatale europene s-au modificat pentru totdeauna. Franța nu mai era o mare putere (pe moment, nici măcar o putere) și nici nu a redevenit vreodată, În ciuda eforturilor lui de Gaulle În deceniile următoare. Fiindcă Înfrângerii răsunătoare din iunie 1940 i-au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]