1,905 matches
-
cele intervievate a declarat că a vizionat spoturile, în timp ce în Traian Vuia și Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane intervievate Hănești 5 5 58 Ațintiș 1 0 38 Traian Vuia 0 0 23 Tomșani 1 1 33 Trifești 3 2 26 Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și Zerind, la zece zile după difuzare nimeni nu le cunoștea. Tabelul 3. Audiența spoturilor TV în cele șase sate Satul Câte persoane au văzut spotul (dintre cele intervievate)* Câte persoane au oferit exemple din spot Număr total de persoane intervievate Hănești 5 5 58 Ațintiș 1 0 38 Traian Vuia 0 0 23 Tomșani 1 1 33 Trifești 3 2 26 Zerind 0 0 25 Gradul mai ridicat de penetrare al spoturilor în satele mai sărace se explică tocmai prin
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
audiența videoclipurilor în doi pași. Într-o primă etapă am încercat să vedem dacă subiecții dau informații în mod spontan despre aceste filme, atunci când sunt întrebați despre emisiuni referitoare la satul european, difuzate în ultima săptămână. Din cele 210 persoane intervievate, 33 au menționat spontan clipurile. Alți 13 confirmă faptul că le-au văzut, atunci când sunt întrebați specific despre acestea (tabelul 4). O persoană din Tomșani indică spontan cele douăzeci de sate și povestește despre concurs. Tabelul 4. Audiența videoclipurilor după
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Franța la invitația unei asociații partenere. Și în cazul videoclipurilor trebuie menționat efectul sezonalității asupra audienței. Fiind difuzate în plină campanie agricolă de toamnă, mulți dintre săteni nu au avut ocazia să le vadă pentru că munceau în afara casei. Potrivit celor intervievați, în aceste perioade muncesc până la ora 9 seara și nu se uită la televizor decât după această oră. Atitudinea generală față de videoclipuri a fost una pozitivă. Dintre cele 46 de persoane care au declarat că au vizionat clipurile, 33 au
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Reacțiile negative față de videoclipuri sunt legate de apariția primarului în unele filme, fapt considerat ca fiind nepotrivit. Un alt tip de atitudine critică apare în Trifești (sat izolat), fiind legată de prezentarea unor imagini din sate care, în opinia celor intervievați, nu pot fi autentice: „Arăta acolo școli, dispensar, da’ parcă era oraș așa... nu sat. Oraș cu străzi, cu grădini... O școală lungă... Astea-s minciuni, eu nu le cred. Ăștia la televizor arată niște minciuni” sau: „Noi suntem săraci
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
școală lungă... Astea-s minciuni, eu nu le cred. Ăștia la televizor arată niște minciuni” sau: „Noi suntem săraci, suntem prea săraci pentru a intra în UE”. Câteva aspecte legate de conținutul videoclipurilor au atras în mod special atenția celor intervievați. O primă categorie de elemente se referă la semne tangibile ale dezvoltării, marcate prin prezența „tractoarelor și marilor ferme”, „a platformelor ecologice pentru gunoi” sau „a drumurilor asfaltate și fără gropi”. Un alt grup de elemente remarcate de către săteni sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de aceea în teren s-a încercat identificarea a cât mai multor persoane care au vizionat filmele respective. Conform datelor culese din teren și prezentate în tabelul 5, audiența emisiunilor a fost destul de redusă, doar 19 din cei 305 săteni intervievați declarând că au urmărit cel puțin una dintre cele șase emisiuni. Majoritatea celor intervievați au invocat ca principal motiv pentru faptul că nu au vizionat programul respectiv ora de difuzare, sâmbăta la prânz. Pentru populația rurală a României, sâmbăta este
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
au vizionat filmele respective. Conform datelor culese din teren și prezentate în tabelul 5, audiența emisiunilor a fost destul de redusă, doar 19 din cei 305 săteni intervievați declarând că au urmărit cel puțin una dintre cele șase emisiuni. Majoritatea celor intervievați au invocat ca principal motiv pentru faptul că nu au vizionat programul respectiv ora de difuzare, sâmbăta la prânz. Pentru populația rurală a României, sâmbăta este o zi normală de lucru, zi în care oamenii merg la câmp sau lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
reprezintă pentru săteni o perioadă de muncă intensă în afara casei, culesul recoltei și pregătirea recoltei pentru anul ce urmează având prioritate în fața celorlalte activități. Tabelul 5. Audiența emisiunilor în cele șase sate Sat Persoane care își amintesc emisiunea Total persoane intervievate Hănești 4 52 Trifești 3 45 Ațintiș 1 54 Tomșani 3 50 Traian Vuia 3 48 Zerind 5 56 Total 19 305 Cel de-al doilea motiv pentru care emisiunile nu au fost urmărite de către săteni îl reprezintă canalul de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
programele postului TVR 1. Zerindul reprezintă un caz special, întrucât, populația fiind majoritar de etnie maghiară vizionează și canale maghiare de televiziune. Cu toate acestea, în Zerind audiența filmelor a fost cea mai crescută, 5 din cei 56 de săteni intervievați declarând că au vizionat programul respectiv. Caseta 3. Opinii cu privire la programul de difuzare a emisiunilor „Pentru noi, sâmbăta este zi obișnuită de lucru. Nu putem să pierdem vremea uitându-ne la televizor!” (bărbat, Ațintiș). „Nu am avut timp să ne
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comun au fost menționate construirea sistemului local de canalizare, reabilitarea parcurilor și a drumurilor sau înființarea unor locuri de joacă pentru copii. Oamenii au fost impresionați de ceea ce pot să facă alții ca ei, atunci când se mobilizează. În general, cei intervievați se raportează la propria comunitate și consideră că ar putea face lucruri similare dacă ar reuși să depășească pasivismul celor din sat. Caseta 6. Despre rezultatele proiectelor „Parcurile, locurile de joacă pentru copii, grădinița...” (bărbat, Hănești). „Este foarte frumos de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
văzut din Botoșani și Suceava, despre apa curentă și despre fântâni...” (bărbat, Hănești). Atitudinea generală față de campanie a celor care au vizionat emisiunile este în general una pozitivă. Apreciind în mod special capacitatea de mobilizare și activismul comunităților premiate, cei intervievați consideră că satele prezentate meritau titlul de „sate europene” pentru că au făcut într-adevăr ceva special, lucrând împreună pentru binele întregii comunități din care fac parte: „Meritau numele de sat european pentru că au muncit împreună!” (bărbat, Tomșani). Această opinie se
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru binele întregii comunități din care fac parte: „Meritau numele de sat european pentru că au muncit împreună!” (bărbat, Tomșani). Această opinie se regăsește și la ceilalți săteni care au urmărit una dintre cele șase emisiuni. Impactul campaniei de informare Cei intervievați nu au o imagine integrată cu privire la întreaga campanie, mai ales pentru că nu au intrat în contact cu toate componentele acesteia. Campania este asociată cu diferitele sale componente, în funcție de instrumentul de comunicare cu care au intrat în contact. Pentru unii dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Trebuie menționat faptul că aceste emisiuni nu fac parte din seria de evenimente ce alcătuiesc „Satul românesc, sat european”. Percepția socială în mediul rural asupra campaniei este una difuză, oamenii asociind-o cu alte programe dedicate problemelor satului românesc. Cei intervievați au tendința de a include prezenta campanie în seria emisiunilor „Viața satului” și „Ferma”, pentru că se referă tot la evenimente direct legate de lumea rurală, și pentru că două dintre emisiuni au fost difuzate pe intervalul orar al „Vieții satului” și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
comunități rurale investigate. Acest fapt demonstrează interesul populației din localitate cu privire la problematica europeană, însă ne arată că trebuie folosit un alt canal de comunicare pentru această categorie de populație. Efectul campaniei: schimbarea atitudinilor și a opiniilor Pentru cei mai mulți dintre sătenii intervievați, Europa reprezintă încă ținta la care aspiră, însă consideră că mai sunt multe de făcut pentru ca satul lor să fie unul european. Ceea ce ne desparte de Europa este nivelul de dezvoltare, materializat în primul rând în factori de natură economică
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pentru ca satul lor să fie unul european. Ceea ce ne desparte de Europa este nivelul de dezvoltare, materializat în primul rând în factori de natură economică precum: infrastructura rurală, oportunitățile de angajare, sărăcia sau modul de a practica agricultura. Între cei intervievați sunt puțini cei care fac referire la modul de a gândi al oamenilor sau la relațiile sociale, atunci când compară satul românesc cu cel european. Așa cum demonstrează capitolele dedicate fiecărui sat, opinia dominantă este că satul românesc este departe de cel
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
pe cele de ordin valoric. Deși raportarea la Europa se face încă preponderent în termenii resurselor materiale, datele culese la sfârșitul campaniei indică o schimbare a opiniilor, comparativ cu situația existentă înainte de desfășurarea acesteia. La finale campaniei, unii dintre sătenii intervievați nu mai judecă Europa numai după calitatea drumurilor sau după aspectul caselor, ci și după felul în care gândesc oamenii din ceea ce ei numesc generic Europa. Tendința aceasta poate fi sesizată la cei care au intrat în contact cu materialele
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fi sesizată la cei care au intrat în contact cu materialele utilizate în cadrul campaniei și care consideră că europenii nu au doar mai mulți bani în buzunare, ci sunt capabili să coopereze și să fie solidari. O parte dintre cei intervievați consideră că oamenii din satul în care trăiesc nu au inițiativă și nu sunt capabili să coopereze pentru construirea bunului public, așa cum se întâmplă în Europa. Caseta 9. Despre cooperare în satul european „La noi, în Moldova, oamenii vorbesc, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
există armonie între oameni, numai invidie!” (bărbat, Trifești). „La noi, când auzi de cooperare spui CAP! În Europa, cooperarea este totală!” (bărbat, Ațintiș). Nu există consens în ceea ce privește diferențele percepute între România și țările din Uniunea Europeană, cu privire la mentalitate. Unii dintre sătenii intervievați consideră că nu există astfel de diferențe, europenii fiind superiori numai în ceea ce privește informarea și banii. Cu toate acestea, există opinii care susțin existența unor diferențe în termeni de mentalitate. Potrivit acestor opinii, cetățenii europeni sunt mai activi, au încredere în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de sat european au avut audiența cea mai crescută și efectul cel mai mare. Trebuie precizat faptul că aceste scurt-metraje au fost difuzate la o oră de maximă audiență și, având o durată redusă, au putut fi urmărite de către sătenii intervievați. Deși filmele dedicate celor șase sate prezentate in extenso și spoturile de la începutul campaniei au avut o audiență scăzută, din cauza orei de difuzare, efectul lor pe termen lung a putut fi observat. „Băiatul cu bagajul”, personajul spoturilor, a rămas în
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
față de UE ridicat... scăzut 8 4 5 2 6 6,5 Așteptările de la integrarea in UE pozitiv, ridicat... negativ 5 5 5,5 7 9 8 ... ”Spiritul comunitar” ridicat... scăzut 8 7 2 5 5 3 Frecvența cu care cei intervievați au menționat spontan „spiritual comunitar” și conceptele relaționate când și-au definit satul frecvent... niciodată 7 3 1 3 2 2 Reprezentările despre România la fel ca UE ... complet diferită 1 3 2,5 3 3 5 Consumul media ridicat
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
călugărilor și al măicuțelor, timpul minim petrecut în mănăstire a fost de 5 ani; media vechimii religioase este de 26 de ani pentru întregul grup. Activitate și timp de odihnă Activitatea ocupă, în medie, 10 ore/zi din timpul subiecților intervievați. În zonele rurale, 42% dintre persoane au declarat că au a o doua slujbă. Nu au fost întâlnite tulburări de somn, dar a fost menționat foarte puțin timp liber (o medie de 3ore/zi), 3% declarând lipsa timpului liber. Se
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pentru grupurile religioase și grupurile etnice. Vegetalele și fructele reprezintă tipul preferat de alimente (47,1%), ca și dulciurile asociate cu vegetale și fructe (24%). Numai 5,4 % dintre subiecți au declarat carnea drept alimentul preferat și 16% dintre cei intervievați au ales drept alimentație preferată carnea în asociație cu vegetale, grăsimi și dulciuri. Parametrii antropologici Am descoperit că persoanele care suferă de obezitate (greutate corporală peste 20% față de greutatea ideală) reprezintă mai mult de jumătate din grupul studiat (54%). Restul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
e) un interviu realizat cu persoana care a realizat abuzul, dacă persoana și identitatea acestuia sunt cunoscute. 3. Investigația poate include, cu consimțământul părintelui sau al întreținătorului, o vizită acasă la copilul menționat în raport pentru a fi observat sau intervievat. Dacă accesul în casă este refuzat de adulții implicați în cazul de abuz, atunci autorizația de investigare va fi obținută de la justiție. 4. Se va menționa gradul de cooperare sau refuzul adulților menționați în cazul respectiv de a participa la
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pe la oamenii din sat etc. Pentru cei mai mulți, munca nu reprezintă o evidentă reușită sau un motiv de satisfacție. În cel mai bun caz, este o sursă de existență, un element al statutului social dobândit. Relațiile cu societatea Mulți dintre cei intervievați se simt „în rând cu ceilalți, la fel cu ceilalți, nu le lipsește nimic”. La alții, apare sentimentul marginalizării, al frustrării de anumite drepturi: sentimentul sărăciei, al lipsei de bunuri personale. Toți au acuzat șocul din momentul când au părăsit
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]