5,236 matches
-
librarii "vor retrage imediat din circulație cărțile respective". Cei ce vor nesocoti dispozițiile legii vor suferi rigorile Codului Penal: arestarea până la cinci ani și amenzi usturătoare. Decretul era justificat prin "respectarea convenției de Armistițiu". A urmat publicarea a patru broșuri intitulate Publicații interzise (1945, 1946, 1947, 1948) și numeroase altele, de uz intern. Extrag un scurt pasaj din volumașul apărut în 1948: "în acțiunea ei criminală de a menține cu orice preț poporul în ignoranță și obscurantism, reacțiunea a folosit toate
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
1944-31 august 1967) autorul nostru nu a avut drept de semnătură. Era interzisă orice referire la operele sale. Bineînțeles - din când în când, propagandiștii de serviciu, recrutați din rândul scriitorilor cu un oarecare prestigiu, ieșeau în arenă. Zaharia Stancu își intitula pamfletul Pleava din căruțele dușmanului: "Legionarii se află astăzi în slujba Germaniei revanșarde a lui Adenauer și în slujba cercurilor agresive americane care pregătesc împotriva Răsăritului și împotriva noastră războiul. Oare nu se jenează nici astăzi Mircea Eliade de faptele
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
reușit să-și îndeplinească "misiunea". Mac Ricketts mi-a expediat până la urmă prin poștă o fotocopie a manuscrisului ce-i fusese înmânată de Eliade. Ca să am șanse de reușită îmi luasem unele măsuri de precauție. }inând seama că volumul era intitulat Fragmente de Jurnal mi-am permis să omit două pagini, fără să le marchez prin blestematele croșete ș...ț. Aceste pasaje "incendiare" combăteau doctrina și liderii comuniști: "Trebuie să spun că fenomenul capital al secolului al XX-lea n-a
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
de ideologizare și propagandă, perspectiva istorică părea a se descalifica în sine. Era ca o saturație produsă de un fel de mîncare oferit invariabil multă vreme și încă într-o variantă indigestă. Recunoscîndu-și o "aversiune față de istoricism", N. Manolescu își intitula, degajat, un eseu din 1968, Metamorfozele poeziei, sub impulsul nevoii de schimbare, care presupunea înlăturarea "falselor legități introduse de marxism în istoria literaturii". Aventura critică și eseistică era așadar efectul unei aprehensiuni față de istoria literară resimțită ca o capcană: Neputința
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
consilier economic și șef al legației române din Washington (1938), mai tîrziu, în timpul războiului, îndeplinind înalte atribuții (pînă la funcția de secretar general) în ministerele Economiei Naționale, de Finanțe și de Externe. Anunță totuși, în 1942, un volum de versuri, intitulat Mînăstiri bucureștene, ilustrat cu 60 de heliogravuri proprii, iar în primăvara lui 1944 i se editează volumul Războiul nevăzut. Vieața de îndumnezeire a sfîntului părintelui nostru Paisie cel Mare. Eliminat din guvern, dar neinclus în succesivele "loturi" de "criminali de
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
Edward Sava În 1925, un anume Gustav Hartlaub a organizat la Mannheim o expoziție pe care a intitulat-o Neue Sachlichkeit. Deutsche Malerei seit Expressionismus (Noua obiectivitate. Pictura germană de după expresionism), etichetând astfel pentru posteritate o nouă mișcare artistică. Majoritatea creatorilor reprezentați, trecuți prin experiența Primului Război Mondial, depășind vehemența expresionismului și inconsistențele Dada, își propuseră o reîntoarcere la valorile
Portrete germane din anii 1920 by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/9552_a_10877]
-
un deceniu, această fundație, condusă de Igor Volghin, profesor la Universitatea din Moscova, organizeaza simpozioane internaționale de amploare cu teme ce gravitează în jurul operei marelui romancier. Evenimentul ce a avut loc în Capitala Rusiei la sfîrșitul anului trecut a fost intitulat Al II-lea Simpozion Internațional: Literatura rusă în contextul culturii mondiale. 500 ani de atestare a familiei Dostoievski - 1506-2006. Despre amploarea simpozionului vorbește însăși participarea din zeci de țări - de la Japonia pînă la SUA și Mexic. Numărul și varietatea comunicărilor
Simpozion internațional 500 de ani de atestare a familiei Dostoievski by Albert Kovacs () [Corola-journal/Journalistic/9574_a_10899]
-
joc, din moment ce, în accepțiunea mai largă, de mimicry (după terminologia lui Roger Caillois), jocul ajunge să se confunde cu însuși principiul generativ al literaturii ca atare: "Jocul lumii a îndemnat mereu la îngânări semnificative - scrie Ion Pop în ultimul capitol, intitulat semnificativ post ludum. De la Aristotel încoace știm că e aici însăși problema fundamentală a raportului dintre literatură și realitate. Numai că această imitație deplasează, de fapt, realul în fictiv, înseamnă construcția unei simili-lumi, a unui univers al lui ca și cum." (p.
Post ludum by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/9568_a_10893]
-
clasicistul N. I. Herescu, este și scriitorul Mircea Eliade. Epistola de răspuns a savantului român este comparabilă cu discursul ciparian de la centenarul Școlilor Blajului. A apărut în volumul Omagiu Școlilor din Blaj (1754-1954), Paris, 1955, p. 148, și, probabil, editorii au intitulat-o Pecetea Blajului: " Ați avut bunăvoința, Monseniore, să-mi cereți și prinosul meu la comemorarea Școalelor de la Blaj, pe care o sărbătoriți astă-seară. V-ați gândit, fără îndoială, că orice scriitor român, oricât ar fi el de umil, se naște
Mircea Eliade despre Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/9597_a_10922]
-
pe sensul lor/ Un curios mers pe mișcare". Materia, în schimb, colcăie, luxuriantă, muncită de metamorfoze: "Călcam pe elefanți, pe șerpi,/ Pe guri, pe câte-un ochi de om,/ Pe felurite arătări/ După cum mi-apăruseră și-n somn." Poemul se intitulează Urme, tema este dramatică, în ciuda exultanței, odată ce destinul, precum și rostul urmelor este să dispară. Intenția ironică e evidentă, discursul liric aparține disputei, pledoariei, o anume prozaicitate e căutată, cultivată poate, vocea ce se manifestă agresiv, aparține unei feminități decise să
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
rostogoliri// De parcă avea spuzenie de guri/ Șiroindu-i trupul, rotocolul,/ Fiecare gură de fapt înghițea/ Sunetul celeilalte, ecoul -/ încât el însuși devenise brusc/ Un continuu, un prelins ecou/ Al unei peșteri universale/ în care mă-nghițeam și eu." Poezia se intitulează Cercul. într-un Turnir medieval se precizează și mediul: "De-atâta liniște-mi părea/ Eu însămi umbra altcuiva/ Cum șiroia pe zidiri./ Venisem să aprind un gând/ medieval curriculând/ Sau, dacă vreți, doar înnoptând/ Poetic pe ruinuri.(...) De-atâta liniște-auzeam
Aventurile stilului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9605_a_10930]
-
ca poet, la mai bine de treizeci de ani de la debut? - Poetul nu are vârstă, nu-mi amintesc de debut, mi-amin-tesc doar de un manuscris pe care l-am pierdut aflându-mă la Lacurile Plitvice (acum în Croația). Manuscrisul se intitula Menire. Făceam curte unei domnișoare (asta era menirea poeziei). Astăzi, însă, nu mai pot face curte, deoarece și cele mai înzestrate muze au devenit extrem de capricioase și tot mai greu bat la ușa imaginației mele, pururea deschisă. Le mai trag
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
Am scris și altele". Pe celelalte începeți să le adunați într-un sipet de taină, iar pe aceasta o transcriem în continuare, ca să rămână limpede, pentru cititorul pe drept cârcotaș, că autorului nu i se face vreo nedreptate. Textul se intitulează Dragoste nemărginită și are doar două strofe: "Dragostea ce-i port în suflet mă înalță și mă poartă/ Spre noi culmi și universuri, numai cu a mea consoartă!/ împreună doar cu ea. Și ceea ce unește - dragostea/ Vom petrece cea mai
Post Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7745_a_9070]
-
coexista în cursul aceleiași narațiuni. Clasificarea este determinată de semnificația dominantă. Volumele 5, 6 și 7 au amplificat și au diversificat problematica celor patru volume anterioare. Volumul 5 îmbogățește materia din primul volum, cu noi motive narative ale aspirației sideral-edenice, intitulându-se Fata din Icoană, ilustrând viziunea populară despre lumea celestă și despre reprezentanții ei, marcați prin însemne solare sau stelare. Volumul 6, Busuioc și Siminoc, include basme rare sau necunoscute până acum, a căror acțiune se desfășoară pe pământ, în
Basme fantastice românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8191_a_9516]
-
Radu Ciobanu Foarte mândru de a fi găsit acest titlu, am descoperit ulterior că Dan C. Mihăilescu mi-a luat-o înainte, intitulându-și comentariul la aceeași carte, Arșavir, o duminică de om. Ideea o întâlnim, într-un fel sau altul, la toți cei ce l-au cunoscut, aievea sau doar din scris, pe Arșavir Acterian. O regăsim și în "cuvintele de întâmpinare
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
ci al interesului documentar. În 1934, pe când ea avea 28 de ani, Jeni se considera mai matură decât el și își nota cu incisiva ei luciditate impresia despre manuscrisul pe care fratele Arșavir, cu nouă ani mai vârstnic, și-l intitulase Jurnalul unui leneș: El discută, explică pe pagini întregi lucruri peste care mai toată lumea gânditoare trece. Crede că în felul acesta descoperă America, în vreme ce aceasta a fost descoperită de sute de ori înainte." S-ar putea avansa astfel supoziția că
Arșavir, omul lui Dumnezeu by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8193_a_9518]
-
regretatul nostru coleg, poetul Ion Stratan. Sunt convinsă că dacă Nino ar fi supraviețuit acelui moment infernal, acelei insuportabile pierderi, soarta ar fi decis și grăbit în bine și destinul literar al prietenului său pictor. N-am făcut decât să intitulez cu drag de fiecare dată, în limitele de spațiu ale Post-restantului, astfel, "Din poemele unui pictor". Așa au apărut în România literară poate câteva zeci de titluri. Și din ce a mai publicat în presa literară, impetuos și întotdeauna interesant
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8198_a_9523]
-
banii furați din sectorul energetic se regăsesc în presă și televiziuni, ceilalți fiind în politică, arată sursa citată. Din documentul publicat pe cotidianul.ro reiese faptul că, în urma unui material publicat în Jurnalul Național în data de 14 ianuarie 2006, intitulat ” Armata SUA acoperă gaura neagră a SRI”, un informator infiltrat în redacția ziarului, sub nume conspirativ Teodorescu Sofia, a dezvăluit toate culisele legate de publicarea acelui material. Lectura acestui document prezintă cum ”presa română a fost compromisă, demolată, cumpărată și
Redacțiile ziarelor, penetrate de ofițerii SRI ai lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/82054_a_83379]
-
Gheorghe Crăciun se arată atașat de rețeta sa tranzitivă. Cu toate că, după cum singur admite, "viziunea lui Eliot despre propria sa poezie (...), e departe de ideea tranzitivității actului poetic", recurge la cîteva propoziții ale poetului englez, conținute într-un eseu din 1942, intitulat Muzica poeziei: "Orice revoluție în domeniul poeziei poate fi, și uneori poate anunța, o revenire la limba vorbită. Această revoluție pe care a propovăduit-o Wordsworth în prefața lui și avea dreptate (...). Nici o poezie nu are, desigur, un limbaj identic
Poezie și ontologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9608_a_10933]
-
descopeream o altă dovadă, tot de netăgăduit, anume faptul că în "romanul sportiv" fusese inserat un articol publicat de Petru Comarnescu anterior, așijderea sub un pseudonim, dar sub unul asupra căruia nu mai există nici o îndoială - Radu Veniamin. Acest articol, intitulat Balcicul pictural, constituia chiar debutul tînărului în presa "mare", produs în gazeta ieșeană "Lumea. Bazar săptămînal"10. Identificarea articolului menționat în corpul "romanului sportiv" nu numai că rezolvă definitiv problema paternității Tragicei vieți..., dar, mai mult, dezvăluie și o "implicare
Un roman necunoscut al lui Petru Comarnescu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9649_a_10974]
-
și elaborația atât de dificilă, efortul la care acesta se înhamă. Revenind la Gabi Eftimie, semnatara versurilor de mai sus, trebuie spus de la bun început că scriitura ei are o maturitate frapantă. Ochi roșii polaroid. Acesta este un test se intitulează volumul său de debut; numai că testul nu e unul de (auto)verificare artistică, de interogare dubitativă asupra propriilor resurse. La această autoare de ani douăzeci și cinci, universul încastrat și încasetat, adus în spațiul virtual și stocat în creier, este explorat
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
criticat în propriul ziar din cauza cuvintelor frumoase spuse despre talentele literare ale domnului Vântu în ziua în care nu-și lansa vreun volum de versuri, ci era arestat de procurori. Florin Negruțiu scrie, într un text publicat vineri, 10 septembrie, intitulat Toți golănașii mici ai lui Vântu: „Acuma, că Băsescu e rău, știam, dar să-l faci pe Vântu bun, genial om de afaceri și vecin cu Titu Maiorescu, cum spunea un confrate în căutare de o sponsorizare pentru o plachetă
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
Turismului se referă, conform răspunsului oficial primit de la minister, la „Producția unui minijurnal zilnic de 10 min. în care să fie prezentate diverse destinații turistice din România pe postul de televiziune Realitatea TV în perioada 18 mai - 30 sept 2009, intitulat Realitatea All Inclusive în valoare de 832 167 lei“. Întâmplător sau nu, ministrul Elena Udrea e scutit de critici și se bucură - asta o poate confirma orice producător din Realitatea - de un regim preferențial. Se bucură de transmisii în direct
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
În sală, spre delectare muzicală... De două ori În viață, i-am invidiat pe muzicieni: 1) eram la BÎrlad și trebuia să fac un spectacol festiv. Un cor avea o melodie sprințară și șlăgăroasă. Am aflat cu stupoare că se intitula Partidului! Numai a Partidului nu suna!... 2) aveam o vizionare cu o comedie, la un teatru din Banat: Într-un moment liric al spectacolului, alesem o melodie frumoasă, de Tiberiu Olah. La discuții, cum era pe atunci (1985), un tîmpit
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
un moment liric al spectacolului, alesem o melodie frumoasă, de Tiberiu Olah. La discuții, cum era pe atunci (1985), un tîmpit se trezește vorbind:„cîntecul ăla n-are ce căuta pe monologul unui infractor (eroul piesei-n.n.) fiindcă se intitulează Spre comunism, În zbor!” E-te, scîrț! Nu spun că, directorul instituției fiind fricos & obedient, m-a obligat s-o schimb?... Am pus Vangelis. Că ăsta nu dădea titluri oportuniste la compozițiile-i proprii... Ați Înțeles motivul invidiei? Păi dacă
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]