1,119 matches
-
impresionând, însă, prin echilibrul proporțiilor și încadrarea în peisaj, își dezvăluie, totuși, adevărata frumusețe prin bogăția și varietatea țesăturilor, folosite la confecționarea costumelor sau pentru ornarea interioarelor. Funcționalitatea practică și cea estetică coexistau într-o simbioză perfectă, tulburată doar de intruziunea deseori neinspirată a unor tendințe de modernizare, fenomen generalizat în contemporaneitate. Necesitățile vieții de zi cu zi, dar și un simț aparte al frumosului, au determinat din cele mai vechi timpuri dezvoltarea industriei casnice, obligatorie pentru cea mai mare parte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
dar nu au fost observate ameliorări ale durerilor sau redorilor matinale. Structura somnului a rămas neschimbată În timpul tratamentului. Nu s-a Înregistrat o creștere sau o reducere a undelor δ pe parcursul tratamentului și nu s au semnalat schimbări importante ale intruziunii undelor α În fazele de somn profund. Pare a fi contradictoriu că, deși structura somnului nu a fost schimbată, dar simptomele subiective de „oboseală” și somnul neodihnitor s-au ameliorat. Aceste aspecte nu au fost explicate de autori. În alt
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
dictată de marea dificultate pe care a avut-o În inducerea punctelor tender fibrozitice la un alergător de maraton, care participa la experimentul său privind tulburările de somn. Punctele tender nu au putut fi induse la acest subiect normal, prin intruziuni În perioada de unde lente stagiul IV al somnului sau Încercările de schimbare a ritmului de somn. La alte categorii de subiecți normali, punctele tender au apărut În număr foarte mare și sa dezvoltat un pattern non-restaurativ al somnului. De la aceste
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
mare de informații obținut prin astfel de întrebări trebuie redus la un număr rezonabil de date cuantificabile, ceea ce poate conduce la asocierea răspunsurilor în categorii și diluarea caracterului personalizat al acestora. Codarea răspunsurilor la întrebări deschise este cronofagă și permite intruziuni suplimentare ale subiectivității cercetătorului. Întrebările închise pun respondentul în fața unor alternative prestabilite de răspuns, din care trebuie să aleagă una sau mai multe. În funcție de numărul de răspunsuri, acestea pot fi dihotomice sau cu alegere multiplă. În prezent se utilizează și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
pare a-și ascunde adevărata față („de parcă și-ar fi ascuns fața”), ei sunt preocupați de altceva: „perturbarea” care, venind, fie și sub forma unei cărți, dinspre lumea din afară, pare să tulbure izolata lor lume de cameră. Această nedorită intruziune a exteriorului atinge așadar, instantaneu, și nu fără consecințe, interioritatea cuplului („după o vreme, gândurile li se Întoarseră imperceptibil, datorită acestui inconștient pretext, asupra lor Înșiși”). Privilegiul enclavei izolatoare nu pare, totuși, deocamdată, pus În chestiune. Întrebându-se și Întrebându
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rolul de a îmbogăți tehnicile narative, ci și pe acela de a separa mai clar cele două lumi, ale celor două vârste. Ambele romane sunt lipsite de un fir narativ clar, remarcându-se o tendință de a complica epicul, o intruziune a poematicului, o pendulare între dialog și monolog; de aceea, lectura se dovedește uneori dificilă. În Anotimpul făgăduinței (1975), autorul se orientează spre o proză de notație, dar personajul principal este tot un individ care nu acceptă compromisul. D. a
DEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286709_a_288038]
-
Gafița, metoda este una inovatoare și presupune renunțarea „la orice efort de a recrea poeticul pentru a respecta textul cu toată bogăția lui”. Traducerea este una filologică, literală, urmărind redarea exactă a sensurilor vizate de poetul englez și neîngăduind nici o intruziune a personalității creatoare a celui care transpune textul shakespearian în altă limbă. Această nouă metodă este explicată de D. în introducere, alături de câteva notații despre misiunea traducătorului, dificultățile întâmpinate și psihologia creației. Traducerea este însoțită de un bogat comentariu lexical
DELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286721_a_288050]
-
lucru observat chiar și de critica românească, mai ales după apariția studiilor consacrate lui Eminescu. Cartea „Singura literatură esențială”. Povestirea fantastică (1996) propune o redefinire a dualității tipice fantasticului, considerat în lumina discuțiilor de genealogie moderne. Subminarea discursului realist prin intruziunea „straniului neliniștitor”, raporturile dintre fantastic și poezie, alegorie, miraculos, straniu, necesitatea recitirii (a „metalecturii”) textului dublu canonizat (o „istorie miraculoasă” povestită realist), rolul fantasticului, al inconștientului în procesul de textualizare și de deconstruire a semnificațiilor sunt analizate pe rând și
GREGORI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287350_a_288679]
-
cele mai multe ori un simplu pretext pentru concluzia de ordin moral. Personajele se reduc adesea la platitudini identitare, fiind fantoșe ale unor dezbateri cu final dinainte știut. Cinema Madagascar (1957) și Unde vântul miroase a petrol (1961) sunt nuvele în care intruziunea ideologicului este cel mai acut vizibilă. Autorul exploatează, sub aparența caleidoscopică a inspirației, clișeele prozei din epocă, începând cu tensiunea dintre exploatați și exploatatori și terminând cu detaliile dramatizate care dau un colorit caracteristic lumii reprezentate aici. Totuși, Cinema Madagascar
GRIGORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287357_a_288686]
-
și o ea misterioasă, aterizată În provincie prin te miri ce silnicie a soartei, constituie miezul romanelor de dragoste ale lui Eric Holder. Erotismul sublimat, parfumat al unor relații În esență platonice este spart pe ici pe colo de scurte intruziuni În forță ale unor lexeme falocentrice niciodată vulgare. Apoi, limbajul devine, pe măsură ce romanele se Înmulțesc, tot mai pîslos, mai subtil, mai refractar la o lectură rapidă. Devine consubstanțial profilului personajelor care, deși simple În aparență, ascund ruguri adînci și mai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
eă pedanterie excesivă și aderență la convențiile sociale; fă rigiditate și încăpățânare; gă insistență nerezonabilă din partea pacientului ca ceilalți să respecte exact modul său de a acționa sau rezistență nerezonabilă a pacientului de a permite celorlați să facă ceva; hă intruziunea unor gânduri sau impulsuri insistente și supărătoare. Include: (tulburarea deă personalitate compulsivă și obsesională. Exclude: tulburarea obsesiv-compulsivă (F 42.Ă. Abordarea din perspectivă categorială a tulburărilor personalității este o expresie a gândirii tradiționale polarizate din societatea occidentală. Diversele categorii sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
câte unui eveniment marcând sfârșitul unui ev (căderea Constantinopolului, înfrângerea maurilor în Spania) sau începutul altuia (cucerirea Mexicului de spanioli), fără însă ca istoria să fie citită pe dos și nici demistificată. Originalitatea narațiunilor - proze poematice, de evocare uneori cu intruziunea fantasticului - constă în a sugera că oamenii de demult seamănă cu cei de astăzi, în sensul că se simțeau moderni. Atmosfera de melancolie contemplativă, omniprezentă, este un reflex al ideii că, în oricare dintre momentele istoriei, oamenii, simțindu-se în
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
lume de simulacre și de măști care tind să se impună drept reale: totul creează un univers coerent și prins într-o veritabilă dinamică. Este o lume fascinantă prin raporturile pe care le întreține cu lumile onirice, prin aspectul de "intruziune a visului" în cazul de față, a coșmarului în "viața reală". În planul dinamicii povestirii, este vorba despre un univers construit pe o tensiune emoțională extremă. Avem de-a face cu o operă originală în adevăratul sens al cuvântului. • Philip
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
scăzuse peste tot în lume și toate statele încercau măsuri de revigorare a ei, în România, politica demografică a fost în mod explicit pusă în scopul construirii socialismului astfel încât se poate afirma că „nicăieri nu s-a produs o asemenea intruziune în corpurile și viețile oamenilor ca în România lui Ceaușescu”(Kligman, 2000). Câteva date statistice ne pot ajuta să înțelegem momentul și efectul măsurilor severe impuse de Ceaușescu în România. între 1930 și 1955, rata nașterilor a crescut constant, ajungând
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
constrângeri și aceasta cu atât mai mult cu cât oaspetele este văzut și simțit ca un străin aducător de turbulență, care pătrunde în intimitatea gazdei și, într-un sens mai general, în intimitatea celuilalt. După Alain Montandon, ospitalitatea este o "intruziune în inima casei, în inima intimității" și trebuie pusă în legătură cu transgresiunea; pentru gazdă ospitalitatea este viol al intimității, pentru oaspete ea este dorință de a ști, curiozitate față de celălalt. Această constelație dă naștere la mai multe tipuri de figuri: pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a explora labirintul casei stranii, dar și de voința de apropiere a secretului legat de o prezență feminină. Tipologia intrusului, a oaspetelui neașteptat și nedorit, este bine sesizată de Maupassant într-o povestire, precum Amicul Joseph care pune problema intruziunii parazitului într-un spațiu domestic și reformulează ospitalitatea în termeni de ostilitate și deposedare. Deși pare aproape un oximoron, ospitalitatea constrânsă sau chiar furată poate fi o variantă a actului de ospitalitate; astfel în povestirea lui Vercors, invadatorul, un ofițer
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la părinți. Kafka face parte dintre naturile dificile, extrem de sensibile, care își găsesc cu greu locul prietenos și plăcut care ar trebui să fie "acasă". Jurnalul și corespondența sa ni-l arată ca pe un străin, acasă la părinți, unde intruziunea celorlalți se impune ca o insuportabilă prezență acustică. Camera sa și uneori chiar scara sau balconul casei constituie un refugiu, un spațiu de repliere în sine, în care se ascunde pentru a scăpa de agresivitatea camerei de zi dată de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
nobilii țării care o pețeau. Acest fapt îl plasează pe Ulise într-o poziție ambiguă. Nu este vorba numai de încurcătura iscată de gestul tinerei fete de a aduce un bărbat acasă (oferind prilej de bârfă oamenilor), ci și despre intruziunea amenințătoare din partea unui element exogen care ar putea perturba armonia endogenă a unei societăți în care regele și regina sunt frate și soră! Este surprinzător sfatul dat de Nausica de a traversa sala pentru a merge direct la mama sa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în mod ironic pentru a-și proteja interiorul familiei. Iulian omoară deoarece își ia propriul tată drept un străin; el omoară fiindcă confundă interiorul și exteriorul; pentru că vrea să protejeze tocmai interiorul contra a ceea ce el crede că e o intruziune din exterior"396.. Căci limitele sunt în interior, în interiorul ospitalității familiale și ritualizate. Soția lui Iulian îi invită pe călători să se așeze în acel loc de ospitalitate pe care îl constiuie patul: "Îi culcă chiar ea în patul ei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care ar putea fi un tâlhar, un pirat asemănător celor care cutreieră "fără țintă pe mare" și care "pleacă în lume, primejduindu-și viața și prădând țărmurile străine"417. Dar există cauze mai profunde pentru această aprehensiune: străinul constituie o intruziune în sfera domestică, în viața privată și intimă, în cercul strâmt al existenței cotidiene, familiale și personale. Angoasa intruziunii, care poate merge până la refuzul găzduirii ține la fel de bine de analiză psihologică și sociologică privind intimitatea. Grupul social poate să resimtă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în lume, primejduindu-și viața și prădând țărmurile străine"417. Dar există cauze mai profunde pentru această aprehensiune: străinul constituie o intruziune în sfera domestică, în viața privată și intimă, în cercul strâmt al existenței cotidiene, familiale și personale. Angoasa intruziunii, care poate merge până la refuzul găzduirii ține la fel de bine de analiză psihologică și sociologică privind intimitatea. Grupul social poate să resimtă ca o primejdie intrarea unui element exterior și diferit în sânul său. Fiecare grup se distinge printr-un mod
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
această triere se face singură. Este vorba, într-un cuvânt, de parola și semnele inventate de către francmasonerie pentru a-i îndepărta de ei pe profani"421. Ea funcționează ca un zid de apărare care îl protejează pe individ de orice intruziune și alienare: "Eticheta, va spune un prinț, este un lucru pueril și de care eu râd primul; dar este singurul zid de apărare care mă separă de ceilalți oameni. Înlăturați-o și nu mai sunt un gentilom. Opinia face totul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
o repliere identitară ale cărei temeri și consecințe sunt prea bine cunoscute 424. Vom remarca, în perspectiva primirii străinului, în afară de faptul că distincțiile sunt bine stabilite și aceasta chiar din Antichitate (între cerșetori, imploratori, xenos etc.) că angoasa provocată de intruziunea celuilalt în casa ta nu privește numai pe străinii de rang inferior căci ea poate privi și persoane de rang mai înalt. Sosirea (întotdeauna neașteptată și prin surprindere) a unui rege sau a unui zeu care vine să ceară ospitalitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este îngerul revelator, îngerul exterminator. El este și anchetatorul, polițistul, detectivul care se lansează în descoperirea unui secret. Fiindcă ospitalitatea are legătură cu secretul. Introducându-ne în cercul domestic, pătrundem mai mult sau mai puțin, dar inevitabil, în intimitatea oaspetelui. Intruziunea în sfera privată urmează de altfel o serie întreagă de limite, de frontiere, de stadii. Și această pătrundere, mai mică sau mai mare este semnificată, mai întâi, în mod spațial. Astfel, la Homer, oaspetele-invitat doarme aproape în exteriorul casei, la
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
absolută. În măsura în care intimitatea afectează Eul, ea îi afectează și secretele, afectează și ceea ce nu putem să dezvăluim fără să ne destăinuim, și ceea ce nu putem dezvălui pentru că nu cunoaștem (iar străinul are un rol de revelator). De aceea, fiind o intruziune în inima casei, în adâncul intimității, ospitalitatea are legătură cu transgresiunea (blândă sau violentă). Ea este viol al intimității pentru unul, și dorință de a ști, curiozitate pentru altul și o curiozitate care este și dorință de dominare și stăpânire
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]