8,675 matches
-
aceste lucruri. Aruncând aceste lucruri inutile folosind arma conștientizării vom duce o viață mai senină, mai plină de farmec, pasiune, iubire pură neobsesivă și în final liniște sufletească (liniștea interioară). Odată ce vom decide să aruncăm cât mai multe bagaje psihice inutile, vom putea respira ușurați și odată cu noi și ceilalți din jurul nostru. Nimeni și nimic nu poate să ne facă viața amară, atâta timp cât noi nu vom permite acest lucru și asumându-ne responsabilitatea totală asupra acțiunilor pe care le-am întreprins
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
minciuna suferinței și vom putea oricând să schimbăm reprezentarea lucrurilor. Eu am reușit să înțeleg că nu este nimeni vinovat de faptul că am ales un anumit drum în viața mea. Pentru mulți ani am trăit în minciună și suferință inutilă, dând vina mereu pe circumstanțele exterioare, când de fapt era opera și responsabilitatea mea ceea ce mi se întâmpla. Nu pot cuprinde toate aspectele vieții în ceea ce privește femeia și bărbatul, dar pot afirma că femeia este fantasticul și misterul pe acest pământ
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
fi adevărate. De noi toți depinde să influențăm schimbarea sistemelor și paradigmelor, prin simpla capacitate de intenție, care este o abilitate a noastră și care poate fi dezvoltată. Prieteni, este timpul schimbării și aruncării din bagajul psihologic a acelor elemente inutile și stresante care nu țin încătușati în frică și nesiguranță. ULTIMUL CAPITOL ... SINTEZ| DE FINAL Ca să intrăm în ritm cu viața universală, trebuie să învățăm arta de a fi liniștiți, cu cât vom deveni mai liniștiți cu atât mai clar
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
să păstrăm cu toții de-a lungul vieții un profund sentiment de pace și vom fi mirați cât de mult vom câștiga prin aceasta. Putem realiza mai mult într-un climat de liniște și încredere decât într-o stare de agitație inutilă. Nu trebuie să ne temem de necunoscut și să nu ne liniștească viteza schimbărilor iminente și evoluție din jurul nostru, ci să observăm cu bucurie și interes ceea ce urmează să se desfășoare împlicând contribuția fiecăruia dintre noi. Viața este o artă
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
preț e de doar 1,99 fapte bune. În cele din urmă, ceva mai liniștit, decedatul se trezește Într-o stație de autobuz părăsită, aflată În mijlocul pustiului. De acolo, o săgeată ruginită indică direcția În care se află turnul - lucru inutil, Întrucât acesta e vizibil de oriunde. Poți să te Îndepărtezi, și el rămâne lângă tine, ca o umbră, Îndepărtarea chiar Îl apropie, căci pe măsură ce-l lași În urmă te cuprinde disperarea, iar turnul rămâne totuși singurul element fix de care
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
oameni care Încă ar fi putut Întinde o mână Întru sporirea averii - de pildă, bătrânica lungită sub Škoda galbenă, care chiar avea brațul drept ridicat, dar nu În Încercarea de-a se pricopsi, ci pentru a implora Îndurarea automobilului, lucru inutil, Întrucât acesta a storcoșit-o fără milă. Sau muncitorul care lucra la asfaltarea carosabilului, dar care acum, după ce o betonieră Își răsturnase asupră-i conținutul cochiliei rotitoare, Încremenea lin pe marginea drumului. Un singur cetățean se păstrase cumva deasupra Întregii situații
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
vineții de la orizont, În care s-au privit, ca și cum angrenajele lor dureroase ar fi continuat, În interiorul caroseriilor, urmărirea, dar nu mai puteau extrage și transmite spre roți mișcarea, dogma străveche a tuturor mașinăriilor, sau ca și cum aceasta ar fi devenit brusc inutilă. Apoi, Într-un târziu, Alfina a sfărâmat Întreaga nemișcare: a demarat, atingându-i ușor În trecere oglinda retrovizoare, spre a se face pierdută În spatele unui deal. Câteva ore mai târziu, În Întunecimea garajului de poliție, Fauvé a aflat de la colegul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o oarecare perioadă de timp. Din punct de vedere social, avea o singură utilitate, fiind folosit la organizarea de farse pentru noii angajați. Astfel, dacă excludem migăloasa operațiune de-a arunca o umbră peste sol, Gustav făcea un singur lucru, inutil și inexplicabil. Clipea. Și asta nici măcar nu se Întâmpla la intervale regulate. Nu. Uneori puteau trece și câteva zile pînă să-și coboare pleoapele, alteori flutura din ele de nu se mai oprea, ca o codană ieșită la primul bal
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ușile cabinei au zburat În bucăți, am știut că Marele Naufragiu era aproape. Așa cum stăteam legat de catarg prin zeci de fire, cu ultima tresărire am mai stârnit un cutremur În Caraibe, dar, vai!, eram doar căpitanul unei epave, carne inutilă Îmbrăcând un schelet inert, peste care flutura pânza zdrențuită a pijamalei. Se iscase de nu știu unde un vânt jucăuș, iar ochii Începuseră să coboare velele, când ancora perfuziei a sărit de la locul ei și astfel a Început cea mai importantă călătorie
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
maladia Învingătoare nu stingea doar neamul de prin partea locului, ci și germenii Înainte stăpânitori. „Dar oamenii ce-au făcut?“ veți Întreba, referindu-vă la măsurile sociale, medicale, chiar militare. Au existat și acestea, dar până la urmă s-au dovedit inutile. De pildă, un stat a declarat război unei forme de dizenterie pitică, dar a fost silit apoi să ceară armistițiu și câteva milioane de olițe. Încet-Încet, lumea s-a consolat cu gândul Înfrângerii și din ce În ce mai mulți cetățeni au Început să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
semne din mâini, Înclinări din capete, uneori chiar zâmbete, bezele delicate Între cei care se cunoșteau sau care mai sperau să se cunoască Într-o bună zi, dar, pe măsură ce lunile au trecut, au rămas doar privirile, lungi, limpezi, nemișcate și inutile, ca niște curcubeie lipsite de culoare. După ce nici o cortină nu s-a mai ridicat, au Început să moară și clădirile. Unele, distruse de incendii mocnite, altele, pulverizate de exploziile violente cauzate de instalațiile de gaze, cele mai multe degradându-se Însă Încet
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
centru Îmbătrâneau demne și opace, asemenea afaceriștilor care scrutaseră Îndelung orașul din spatele ferestrelor-oglindă. Ici-colo, vedeai un lift telescopic oprit pe mijlocul versantului, ca un măr al lui Adam sugrumat de nodul prea strâns al cravatei, podețele spălătorilor de geamuri fluturau inutile, asemenea ochelarilor legați cu șnur la gât, pe care Îi cauți peste tot, numai acolo nu. Vânturile și zăpezile s-au tot vânzolit peste acoperișuri, ronțăind nituri din plictiseală, astfel Încât antenele lungi de pe culmi s-au prăvălit Într-o rână
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
după ruinele de pe fundal, unii l-au recunoscut a fi Roma. „Afară“, de altfel, se vedea o Înghesuială teribilă, oamenii priveau curioși spre noi, strivindu-și nasurile de geam și așezându-și palmele ca niște cununi În jurul tâmplelor, În efortul inutil de-a desluși ce se petrecea „Înăuntru“, În timp ce, În spatele lor, lungi cohorte de mașini stăteau blocate În trafic. Din când În când, un câine trecea În pas grăbit, oprindu-se doar pentru a slobozi câțiva stropi În direcția noastră. Spre
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cât Îl țineau plămânii Touchdown! la câte-un fault În careu. De altfel, fostul pasager al lui Air Force One era printre cei mai activi prizonieri, având dese inițiative organizatorice, cum ar fi invadarea celor aflați În saloanele alăturate (operațiune total inutilă, deoarece, așa cum s-a arătat, nu aveam cum să pătrundem), iar apoi ajutorarea lor prin constituirea unui fond monetar din care, cu o dobândă modică, să finanțăm reconstrucția saloanelor avariate (lucruri la fel de lipsite de sens, deoarece nimeni nu avea bani
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
direct de canalul Discovery, Înainte ca reporterul și cameramanul să fie fierți, iar echipamentele lor folosite la construcția unei fabrici de circuite integrate, aduce o lumină asupra vieții pe ceea ce cartografii denumesc deja continentul Titland. În mijlocul vastului univers de obiecte inutile, trăiesc sfârcii, o specie ajunsă extrem de repede la maturitate. Aceștia duc o viață simplă și se hrănesc sănătos, mâncându-se Între ei. Cred În Hugh Hefner. Se Înmulțesc prin spargere: când un sfârc este cuprins de dorința procreării, se cațără
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În voie. În spate, malacul a scos un rând de cătușe, mi-a legat un braț de unul de-ale lui, apoi mi-a tras peste ochi o cagulă cu fața În spate, să nu văd unde mă duceau. Precauțiuni inutile: În zece secunde, dormeam deja ca un pui de găină. Cu toate acestea, când mi-au scos cagula de pe ochi, eram mai beat ca niciodată. Mă aflam Într-un birou aflat la o Înălțime considerabilă deasupra orașului și vedeam dublu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Kuznețov. Așa este. Nu considerasem necesar să descriu o clădire și un cartier mărginaș, situate În afara scenei unde urma să aibă loc acțiunea cărții. De ce-aș fi făcut-o? Redarea unei Îngrămădiri de coșmelii ar fi fost o muncă inutilă, Întrucât personajul nu avea cum să Încalce granițele și instrucțiunile pe care i le trasasem. Se vede Însă treaba că mă Înșelasem. Cineva și-a băgat nasul acolo unde nu-i fierbea oala, călcând În picioare o lege nescrisă a
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mărimea și calitatea puilor de găină. Azi așa, mâine așa, până într-o zi în care a clacat. Și-a aruncat halatul călduros, tapetat cu cinci inscripții colorate, și-a urcat în avion, cu destinația Otopeni. Experiența n-a fost inutilă. El a devenit specialist în sortat dosare de Securitate, care la urma urmelor trebuiau clasificate după aceleași principii ca și puii de găină. Și cum natura meseriei îl punea în contact cu o sumă de oameni cu greutate, care știau
Mitul eternei evadări by Doina Ruști () [Corola-journal/Journalistic/9154_a_10479]
-
actelor și a comportamentelor celor în cauză) la chestiuni contextuale și la polemici politice. O examinare a limbajului celor implicați în actele de corupție ar putea părea tot o deviere de la subiect; cred însă că o asemenea operație nu e inutilă, atît pentru că limbajul confirmă în mod evident ilegalitatea faptelor, cît și pentru că el lasă să se vadă, destul de clar, tendința societății românești de normalizare a ilegalității, de situare firească în afara oricăror constrîngeri etice. Mituirea nu e dramatică, tensionată, riscantă, ci
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
este întotdeauna veselă, ceea ce este meritoriu - poate să confirme, sunt un pesimist vesel. Și dacă sunt pesimist, nu sunt în tuse fine. În fond, aventură umană este permanent ratată de slăbiciunile caracterului. Aventură umană este ceva remarcabil mai ales in inutilul sau în eroismul sau. Să mergi pe Lună este formidabil, să descoperi America când ai doar un fir cu un plumb la capat pe o placă de cupru este grandios. Dar prostia, si mai ales răutatea corup grandoarea. Poate mai
Bernard du Boucheron - "Poate ca scriu disperarea pentru ca este mai greu sa fi amuzant" by Radu Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9149_a_10474]
-
Scriitura Irinei Egli este una minimalistă. Fraza este scurtă, sacadată, adesea eliptică. Un scris spasmodic, în consonanță cu deruta existențială a Andei, obsedată continuu de ideea că este urmărită de o forță neștiută. Această scriitură "pragmatică", lipsită de zorzoane stilistice inutile și de ambiția analizei conferă romanului ritm, forță și credibilitate. Romanul Irinei Egli se citește, realmente cu sufletul la gură. Scriitoarea are capacitatea rară de a creiona, din doar câteva vorbe, toată drama unor existențe umane. Iată cum arată în
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
spre teze preconcepute. Ea nu își judecă personajele și cea mai mare greșeală pe care o poate face cititorul este să caute explicații de natură morală sau clinică relațiilor blestemate din Pământ pustiu. Viața trebuie luată așa cum este, fără întrebări inutile și fără explicații, analize și concluzii aberante. Omul este produsul imuabil al propriului destin și contemplân-du-i drama nu poți decât să ridici din umeri și să exclami împreună cu Socrate (unul dintre gânditorii favoriți ai Irinei Egli): "Știu că nu știu
Sub povara anticilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9207_a_10532]
-
lucru: În alt cartier! — Iuffo, ce-o fi aia? Întrebă sergentul Pumpkin. Nu știu, domnule sergent, răspunse Iuffo, străduindu-se să pară cît mai sincer. În viața mea n-am mai văzut așa ceva. — Oh, Doamne, seamănă cu o meduză! remarcă inutil Pumpkin. E ca un sandviș argintiu. Seamănă cu un castravete pipernicit... — Și totuși, nu e nimic din toate astea. — Ai dreptate, Iuffo. Cum naiba faci tu de ai mereu dreptate? Iuffo se gîndi apoi că semăna mai degrabă cu o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
folosi la ceva. Acum Înțelegem mirarea și dezamăgirea femeii aceleia rolande, cînd și-a dat seama ce dorește cu adevărat Christina. În primul rînd, i s-a părut complet ridicol faptul că venise la Întîlnire cu un buchet de garoafe inutile. Mai potrivit ar fi fost să aducă un baton de salam, sau un pachet de cafea; sau măcar cîțiva dolari ascunși Într-un plic. Christina, la rîndul ei, a fost contrariată de vîrsta femeii, probabil sub douăzeci de ani, o
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
de ușurare care urmează actului sexual se datorează faptului că-și golesc sexul așa cum și-ar goli vezica urinară. Și mai existau o mulțime de alte observații cel puțin la fel de juste, alături de tot felul de recomandări interesante, În majoritatea lor inutile, dar care cel puțin contribuiau la plăcerea lecturii. Naggie află, cu această ocazie, de unde știa Bill chestiile acelea cam bizare pe care i le cerea tot mai frecvent În ultima vreme. Faptul de a ști dintr-o dată atît de multe
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]