2,622 matches
-
perfect pragmatică, propaganda televizată reprezintă latura obișnuită, comună, a noii ideologii hedoniste de consum: este așadar extrem de eficientă. Dacă la nivelul voinței și al conștiinței televiziunea a fost, în toți acești ani, la dispoziția creștin-democrației și a Vaticanului, la nivel involuntar și inconștient, ea a fost în schimb în serviciul unei noi puteri, care nu mai coincide ideologic cu creștin-democrația și nu mai știe ce să facă cu Vaticanul. Dacă te plimbi printr-un oraș din Uniunea Sovietică, ceea ce impresionează cel
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
amenință să pună stăpânire pe putere”). Fructul purității absolute și aproape ascetice a acestor principii, care s-ar putea defini drept „metapolitice”, este o extraordinară limpezime a privirii asupra lucrurilor și a faptelor: într-adevăr, aceasta nu cunoaște nici obscuritatea involuntară a prejudecăților, nici pe cea voluntară a compromisurilor. Totul este lumină și rațiune în jurul acestei priviri, care, având drept obiect lucrurile și faptele istorice și concrete - și, implicit, judecata asupra lor -, ajunge să creeze premisele atitudinii de respingere scandaloasă, din partea
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
ale Sacrae Romanae Rotae Decisiones, editate de Libreria Poliglotta Vaticana între 1912 și 1972. Desigur, nu era necesară lectura acestui florilegiu pentru a ști lucrurile pe care le-am înșirat sumar mai sus. Totuși, confirmările concrete - în acest caz, „vivacitatea” involuntară a documentelor - conferă din nou forță unor vechi convingeri care tind spre inerție. Pentru o lectură literară, aceste „sentințe” prezintă remarcabile obiective de interes (după cum observă prefațatorul volumului, Giorgio Zampa). Ele fac aluzie, cu violența obiectivității - sau a referirii la
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
1969, 50; Ilie Constantin, George Alboiu, „Drumul sufletelor”, RL, 1970, 29; Lucian Raicu, G. Alboiu, „Drumul sufletelor”, RL, 1970, 35; Nicolae Manolescu, G. Alboiu, „Drumul sufletelor”, CNT, 1970, 38; Poantă, Radiografii, I, 227-230; Simion, Scriitori, I, 176-179; Ioan Buduca, „Capricii involuntare”, AFT, 1979, 12; Grigurcu, Poeți, 325-328; Doina Uricariu, Un sofist printre critici, LCF, 1980, 9; Ulici, Lit. rom., I, 169-172; Dicț. scriit. rom., I, 30-31; Popa, Ist. lit., II, 312-313. M.Vs.
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
Râsul și plânsul vinului (1965), după care urmează Dincolo de ploaie (1970) și Trei proze (1971) ș.a. Proza lui I. este semnificativă prin receptivitatea ei la varii experimente, la asimilarea strategiilor narative moderne, utilizând fluxul de conștiință și monologul interior, memoria involuntară, dialogul hemingwayan, sugestia simbolică. În contextul tendințelor generale specifice prozei anilor ’60-’80, scriitorul încearcă să autohtonizeze neorealismul italian. Elementul neorealist este revelator la nivelul expresiei, ca viziune, personaj, intrigă și construcție. Se mizează pe singularitatea situației, pe ciudățenia unor
IOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287616_a_288945]
-
pardoseli una sub alta, numai din sticlă, numai fereastră - dar pasul se-afundă în rumeguș.” Romanul Comisia specială (1981) experimentează - prin structurarea unor texte scrise, de tipul declarațiilor, notelor informative, rapoartelor, proceselor-verbale etc. - ipoteza prelucrării cu finalitate estetică a expresivității involuntare. Este aici o cacofonie controlată, la care participă un grup uman vizibil prin amprentele stilistice ale indivizilor care îl compun, indivizi a căror identitate și psihologie se precizează prin urmele scriptice pe care le lasă; o comedie a unei umanități
IOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287614_a_288943]
-
romancier inspirat al lumii provinciale. Este vorba de scrisori vechi, dosare, ordonanțe, caiete cu însemnări de la începutul secolului al XX-lea, pe care autorul le reproduce fără alte comentarii. Reale sau imaginare, documentele sunt sugestive prin culoare și umorul lor involuntar. O ordonanță din 1904 a primăriei arată că este cu desăvârșire interzis birjarilor și automobiliștilor să meargă pe străzile orașului „cu iuțeală mai mare decât treapătul mic al cailor, iar la colțul stradelor la pas”. Cu două săptămâni înainte de Lăsata
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
1964, 15; Nicolae Crețu, Ion Istrati, IL, 1968, 4; Liviu Leonte, Originalitatea povestirii, IL, 1969, 12; Popa, Dicț. lit. (1971), 305-306; N. Barbu, Comedia țărănească, CRC, 1973, 3; Petru Poantă, „Satul fără țărani”, ST, 1974, 11; Voicu Bugariu, O parodie involuntară, LCF, 1975, 2; Val Condurache, „Păsări călătoare”, CL, 1975, 6; Andi Andrieș, Bădia Nică, CRC, 1977, 5; Const. Ciopraga, Exodul prozatorului Ion Istrati, CRC, 1977, 5; Maftei, Personalități, III, 168-171; Busuioc, Scriitori ieșeni (2002), 237-238. Ș.A.
ISTRATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287637_a_288966]
-
devine puternic, sau dac) un stat puternic devine agresiv, alte state probabil c) vor suferi. Rata mortalit)ții în cazul statelor este, totuși, remarcabil de sc)zut). M) pot opri la doar patru state care s-au confruntat cu dispariții involuntare, în ultimă jum)țațe de secol - Estonia, Letonia, Lituania și Tibetul. În sistemul internațional, puține state înceteaz) s) mai existe; într-o economie a liberei competitții, acest lucru se întâmpl) ins) unui mare num)r de firme. Din punct de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de Închisori, deportări, cenzură, Securitate, Holocaust sau Gulag - noi, care am avut parte doar incidental de ele, de regulă În ipostaze soft, fără sânge și fără teama că ne-am putea pierde viața? Nu suntem oare - au sugerat ei - complicii involuntari ai unui fenomen de eufemizare culturală și politică, transformând În realitate de bibliotecă, erudită, distantă, decantată - chiar unii o fac cu mijloacele metodologice ale istoriei orale - ceva ce a fost crâncen, atroce, tragic, adică aproape imposibil de suportat omenește? Mai
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
introduse pe aceste dispozitive pot fi recuperate. O modalitate de a evita acest pericol este ca dispozitivele de acest tip să fie ecranate pentru a reduce emanațiile și pentru a se împiedica încercările de interceptare. Un fenomen asemănător este emiterea involuntară a unor semnale electromagnetice printr-un cablu. În unele cazuri, s-a descoperit că dispozitivele destinate codificării mesajelor emit semnale slabe care conțin text necodificat. Conform declarațiilor unui ofițer de contrainformații britanic, comunicațiile Ambasadei Franței la Londra au fost vulnerabile
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
semnale slabe care conțin text necodificat. Conform declarațiilor unui ofițer de contrainformații britanic, comunicațiile Ambasadei Franței la Londra au fost vulnerabile deoarece francezii nu și-au ecranat corect dispozitivele de procesare a informațiilor, pentru a preveni astfel de emisii electronice involuntare. Ca rezultat, împreună cu textul codificat corect, cablul telex care ieșea din ambasadă transmitea și „ecoul” electronic slab, dar distinct al mesajelor diplomatice, așa cum fuseseră tastate inițial. Dispozitivele de interceptare secrete instalate la mică distanță de ambasada franceză le-au permis
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
carnea lui Cristos și aceea a ființei umane păcătoase face posibilă imitarea de către aceasta a lui Cristos însuși și, ca atare, etica (Dialog contra aftartodocetiștilor, PG 86, 1348-1349). În timp ce n-a existat niciodată suflet omenesc neîntinat de păcat voluntar sau involuntar, singur sufletul Domnului a rămas neatins de vreun fel de păcat, nici măcar făptuit cu gândul; și tocmai faptul că pedeapsa ce urmează păcatului nu a găsit nici o cale către El, a oprit-o, a circumscris-o și, ca urmare, a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Autenticitatea artistică cedează astfel teren în fața unor accente de kitsch romanesc. Preocuparea pentru complexitatea tehnicii narative e vădită din plin în Mesagerul (1983), roman „cinematografic”, ținând de „școala privirii”. Lecția Noului Roman francez e aplicată sârguincios, cu aerul de pastișă involuntară chiar, nu însă fără talent. Se pot presupune și influențe masive dinspre Alain Robbe-Grillet și, mai ales, dinspre Claude Simon. Primează impresia de experiment: patrimoniul propriu-zis narativ, diluat, captează anevoie interesul cititorului, iar patetismul implicit nu convinge îndeajuns. Romanul manifestă
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
mai ales pe tehnicienii și managementul a ceea ce Gorbaciov și Elțîn numesc „ministerele puterii”. În România, dimpotrivă, ea era alcătuită mai ales din funcționarii PCR, cunoscuți sub numele de „activiști de partid” și identificați, incorect, cu nomenklatura sovietică. O descriere involuntară, dar onestă, a unei părți a elitei sovietice, mai realistă decât în multe studii științifice, vezi în Gordievski (1997). În lipsa oricăror altor posibilități, ea a fost exprimată mai ales prin literatură, marcând evoluția romanului românesc în toată perioada socialistă, de la
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Scuzați că ne-am cunoscut... (2001), scrise de-a lungul a trei decenii, vădesc un instinct sigur al situațiilor comice și predilecția pentru observația morală în registru ironic și sentimental. Sunt decupate din banalul cotidian încurcături ciudate, farse voluntare și involuntare al căror erou sau victimă generică este omul comun. Mici funcționari în birouri obscure, șoferi, lucrători forestieri, șantieriști, țărani, secretare, tineri căsătoriți, purtând nume deseori bizare, sunt implicați în situații, întâmplări, dialoguri ingenios articulate. O vizită așteptată ca un eveniment
HURUBA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287471_a_288800]
-
comportă și reacții spontane de adaptare la situație, de apărare a eului; individul tinde să apară într-o lumină favorabilă nu numai „pentru ceilalți”, ci și în fața propriului eu. În acest fel, datorită matricelor valorico-atitudinale ce operează o anumită selecție involuntară în percepție și memorie, sunt afectate de dezirabilitate chiar și răspunsurile la întrebări „factuale” (comportamente de consum cultural, acte de violență în familie). Din cele afirmate rezultă că invitația la adresa subiectului de a fi sincer și deschis, ce însoțește îndeobște
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
total nedorită (vezi cazurile de spionaj, dar și atunci când bârfim pe cineva și respectivul aude pe loc sau mai târziu, prin intermediari); el poate, de asemenea, să nu fie înțeles corect. Trebuie, așadar, operată distincția dintre comunicarea intenționată și oferirea involuntară de informație. În cadrul unei întâlniri de grup, spre pildă, mă pot îmbrăca la costum și cravată ca să transmit deliberat informația că pentru mine acea întâlnire e specială, dar tot la respectiva întâlnire pot produce unele gesturi care vor fi interpretate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Perfecta asemănare dintre carnea lui Cristos și aceea a ființei umane păcătoase face posibilă imitarea lui Cristos de către aceasta și, ca atare, etica (Dialog contra aftartodocetiștilor, PG 86, 1348-1349). Niciodată nu a existat suflet omenesc neîntinat de păcat voluntar sau involuntar, doar sufletul Domnului a rămas neatins de vreun fel de păcat, chiar și de cel făptuit cu gîndul; și tocmai faptul că pedeapsa ce urmează păcatului nu a găsit nici o cale către El, a oprit-o, a circumscris-o și
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
înlăturarea monarhiei și instaurarea regimului republican cu primele jaloane ale socialsimului". Putregaiul unei atari frazeologii apare foarte extins. Ușoarele detașări de tendenționismul comunist, al cărui principal promotor a fost poetul, au un iz comic. E ca o parodie de sine, involuntară: "Era teza noastră de a combate atît orice tendință formalistă sau, hai să zicem, și cosmopolită, deși nu făceam atîta caz de cuvîntul acesta, "cosmopolitism", cît făcea Jdanov, și, mai ales, să nu ne lăsăm tîrîți nici pe o pantă
O struțo-cămilă ideologică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17121_a_18446]
-
pasaje întregi din Scriptură, lăsând deoparte anumite cuvinte sau adăugând altele, având singura preocupare de a face demonstrația cât mai clară cu putință. Totuși, în cazul de față, problema nu ar putea găsi un răspuns ferm. În sprijinul tezei omisiunii involuntare a lui ™x ÔroΛΗ s‑ar putea aduce argumentul că Irineu ar fi utilizat un volum de testimonia calchiate după textul ebraic, în care sintagma aceasta nu apare. Presupunerea se confruntă cu două contraargumente: există locuri în Adu. haer. - cartea
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sfârșit; d) eroarea se datorează unei greșeli de transcriere (i în loc de x). 2) există două categorii de rătăciți: a) naivii: cei care acceptă varianta 616 din ignoranță; ei refuză totuși să construiască scenarii extravagante în jurul acestei variante; greșeala lor este involuntară, iar Cristos va ține seama de aceasta la Judecata de Apoi; b) „ignoranții învățați”: cei care au adoptat această variantă, însoțind‑o de speculații; aceștia vor ieși de trei ori în pierdere: - prin însăși ignoranța lor, „căci se îndepărtează de la
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
persoane este un act psihic, dublat de o semnificație morală. În cazul perversiunii, caracterul de anomalie, de deviere și de malignitate este determinat de raportarea acestuia la normele morale pe care le violează, fie premeditat, cu intenție, fie automat și involuntar, necenzurat. Din aceste considerente, pervertirea este raportată la un Supra-Eu incapabil de a discerne Binele de Rău, permisiv Întotdeauna Răului. Un Supra-Eu slab sau chiar Înclinat către Rău, malefic. În cazul acesta, pervertirea va avea un caracter de conștiință a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
legate de structura și dinamica acestora. Trebuie, În mod egal, să avem În vedere și consecințele acțiunilor noastre din punct de vedere moral și psihologic. În mod firesc, sentimentele morale au un scop pozitiv, dar ele pot fi și negative, involuntare sau intenționate. Orice acțiune morală este urmată de satisfacție sau de regret. Regretul, de care ne vom ocupa mai departe, este legat de acțiuni morale negative, ratate, care vor avea o rezonanță puternică În câmpul conștiinței morale a individului respectiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care mă oprește „să nu fac”. Aceasta este lecția morală a daimonionului socratic și a datoriei morale kantiene. Din cele prezentate mai sus rezultă că actul uman (actus humanusă este tot ceea ce face omul din punct de vedere voluntar sau involuntar, conștient sau inconștient, intenționat sau neintenționat. Din punct de vedere moral, orice persoană este responsabilă de actele sale, atât ca intenție, cât și ca realizare și consecințe. Actele umane pot avea un caracter liber sau pot fi impuse individului, fie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]