2,606 matches
-
de a vorbi al persoanelor în cauză, dar prezența lor masivă poate indica, sociolingvistic, și un grad mai mare de solidaritate, de familiaritate (interlocutorii nu își mai caută cuvintele, nu se străduiesc să recurgă la limba standard). Un efect comic involuntar e produs de contrastul dintre conotațiile idilic-tradiționale ale limbajului popular și jargonul modernității ("După ce te-aduni cu el, mă, îmi dai un bip să vedem care-i situația?"; "pe Internet, normal! D-apoi ce, io nu le-am luat de pe
Dialogurile șpăgii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9166_a_10491]
-
dintre oameni, roboți și moralitate. Unele dintre povestirile antologate în "Eu, robotul" și "Povestiri cu roboți" și adunate ulterior alături de alte povestiri din aceeași serie în "The Complete Robot", nu par a aparține aceluiași univers cu Fundația și Roboții. "Victorie involuntară" prezintă roboți pozitronici care se supun Celor Trei Legi, dar și o civilizație extraterestră care locuiește pe Jupiter. "Să ne unim" include roboți umanoizi, dar aceștia aparțin unui viitor diferit (în care încă se desfășoară Războiul Rece), iar Cele Trei
Seria Roboților () [Corola-website/Science/321430_a_322759]
-
Reacții adverse mai puțin frecvente ( pot afecta 1 până la 10 utilizatori din 1000 pacienți tratați ) • Inflamația gâtului . • Senzația de dezorientare , stare de somnolență , lipsă de motivare . • Percepția unui gust diferit de cel obișnuit , tulburări ale atenției , rigiditate , spasme și mișcări involuntare ale mușchilor , fasciculații ( tresăriri ) ale mușchilor , mers anormal . • Somn neodihnitor . Eructații , indigestie , gastroenterită . • Vertij și dureri de urechi . • Inflamație a ficatului , care poate să producă dureri abdominale . • Mărirea pupilelor ( centrul de culoare închisă al ochiului ) , tulburări ale vederii . • Bătăi rapide
Ro_1185 () [Corola-website/Science/291943_a_293272]
-
Sorin Lavric oana Pârvulescu îmi mărturisea odată că, de fiecare dată cînd are o nelămurire legată de perioada interbelică, are înclinația involuntară de a pune mîna pe telefon spre a-l suna pe Zigu Ornea. Nici astăzi nu s-a obișnuit cu gîndul că specialistul în cultură și istorie interbelică nu îi mai poate răspunde întrebărilor. Pînă în 2001, anul morții sale
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
același succes de masă ca în perioada Crăciunului din 1989. l Evident că după acest pas înainte al extremiștilor din UDRM, extremiștii din PRM vor exulta. Dar nu cumva vor face asta pornind de la complicitatea nu se știe cît de involuntară a udemeriștilor cărora nu le-a mai rămas decît extremismul pentru a-și continua cariera politică?
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13970_a_15295]
-
blocări. Pe urmele lui Cristian Tudor Popescu, un alt nouăzecist, T. O. Bobe (născut în 1969, la Constanța) ne propune o soluție intermediară. Și anume o deschidere a realului (descris cu minuție și aplicație) spre vis, adică spre acea "poezie involuntară", cum ar fi spus Jean Paul, care-l corectează precum un factor aparent neutru. Independent de cel ce visează, visul e o speță de poezie obiectivă. Prin mijlocirea sa, subiectivitatea pătrunde cu sfială, aparent fără a atenta la crusta realului
Vis și delicatese by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16907_a_18232]
-
cadența nesincopată, într-o alunecare care nu lasă urme. După cîteva pagini, ți-e greu să reproduci ce ai citit. E cazul paradoxal al unei eseistici impecabile care nu lasă godeu în mintea cititorului. Unduirea frazelor are drept efect o involuntară stare de amnezie, căci atenția îți scade din cauza eleganței monotone a vorbelor. O rotunjime ritmată al cărei efect stilistic se pierde prin disiparea sensului: aceeași semnificație împărțită în prea multe unități de expresie doctă, pornind toate dintr-o bonomie iremediabilă
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
fără să am însă nici răbdarea, nici umorul și nici priceperea ei în domeniul producțiilor pașoptiste. Deși e scrisă de o contemporană, asociată orientărilor romanești avangardiste din prima parte a secolului, Adorabila româncă are acel melanj de ridicol, naivitate, umor involuntar, patetism, amatorism și sentimentalism caracteristice în bună măsură textelor literare care au văzut lumina tiparului în Romania secolului trecut. Nu aș fi dus, probabil, niciodată pînă la capăt lectura acestei cărți dacă nu aș fi fost cumva prizoniera caniculei, departe
Misterele Botoșanilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16955_a_18280]
-
încercare infructuoasă de a scăpa de ei. Aproape că nici nu mai puteam să respir, așa de tare mă presau în spate penisurile lor în erecție. Mi-era teamă că dacă expiram, deci îmi mișcam spatele - într-o mișcare complet involuntară, țineți cont - cu o zecime de milimetru mai aproape de organul lor fierbinte, gestul mi-ar fi fost interpretat ca un semn de încurajare. Apoi, de vreme ce nu prestam, existau mari șanse ca gentlemanul în chestiune să mă bălăcărească, să mă acuze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Pereții erau din carton presat de felul celor care se rup dacă dai cu pumnul, folosiți la Hollywood pe platourile unde se filmează scene de bătăi În bar Între cowboy pentru westernuri. Dacă cineva strănuta sau emitea alte sunete fiziologice involuntare, pereții ar fi tremurat gata să se prăbușească, iar sunetele cu pricina ar fi reverberat de sus până jos și de la un capăt al coridorului la altul. Exact În aceste cutii de rezonanță s-au refugiat prietenii mei. Walter a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
emoțiunile și sentimentele pe care m-așteptam să le provoc sau la reconstituirea și menținerea acelei atmosfere morale, plină de poezia trecutului, de care cartea aceasta a rămas impregnată. Cât despre ordine, țin să se știe că, produs al memoriei involuntare și al reveriei, lucrarea mea s-a făcut aproape de la sine, așa cum mi-a dictat-o inima, care nu știe nici de timp nici de spațiu nici de celelalte condiții care înconjoară succesiunea lucrurilor în viață. Despre un copil blond
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
explicație.“ „Problema e pusă greșit.“, am zis. „Nu volumul de pagini e-n neregulă, ci titlul. Toți comentatorii s-au grăbit să-l asocieze cu Joyce și Proust: o viață de om în câteva ore. Timpul pierdut. Durata continuă. Memoria involuntară. Toate clișeele epocii despre compresia spațio-temporală.“ „Corecte, de altfel.“ „La fel ca în pictură.“, a intervenit Maria. „Tablourile lui Dali sau Magritte: compresie, anamorfoză, stroboscopie.“ „Corecte, da.“, am acceptat. „Numai că numărul mare de pagini e-un truc, o diversiune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
crustele neuronilor se desfac, eliberând mii de spori electrici. Culorile strălucesc putred, călduros, îți vine să le râcâi ca pe-o eczemă, să vezi ce-i dedesubt. Camil Petrescu, după ce l-a studiat bine pe Proust, numește chestia asta „memorie involuntară“. Noi, teoreticienii virtuali, îi spunem „memorie reziduală“ (sau RAM). M-am lipit de Maria în pat. Nu era un pat, doar o improvizație, o canapea bombată de țară, de pe care cădeai fie într-o parte, fie într-alta. Parcă alunecai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
dau recitaluri printre nori. Piloții de luptă din Luftwaffe și Royal Air Force se înfruntă zilnic, mitraliindu-se fără milă, până rămâne un singur avion pe cer. Campionul își arată bucuria executând looping-uri, viraje strânse, picaje și lumănări deasupra spectatorilor involuntari. Dintre învingători, nimeni nu inspiră mai mult respect decât asul aviației germane: căpitanul de cavalerie Manfred von Richthofen, zis „Baronul Roșu“. Apariția avionului său, cu aripile vopsite în roșu cărămiziu, e invariabil salutată cu urale de-o parte și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
au pățit decât ceea ce le-am prezis noi de la întîiul moment de șovăire politică. Cunoscând lumea, le-am prezis că într-o zi, dezabuzați și dezgustați, se vor aduna împrejurul stindardului lor, pur odinioară, pătat și zdrențuit azi prin o involuntară complicitate cu roșii. Ei n-au știut, mulți nici nu și-au putut închipui ce va să zică roșu. Astăzi o știu pe deplin, deși cam târziu. Cu totul altundeva bate vorba noastră. Opt și cu-a brânzei nouă s-a ales
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pur și simplu, precum a mai trecut în alt timp peste scabroasele afaceri de pe cari mucenicul ridicase cu neprihănita sa mână un colțuleț al vălului. După trista experiență pe care a făcut-o i-am recomanda ca, în retragerea sa involuntară, să cultiveze mai intime legături de prieteșug cu d-nii C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oțeliți în luptele pentru patrie și pentru țâțele bugetare. De la acești trei crai de la răsărit, de la acești magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
propus trecerea pur și simplu la ordinea zilei peste un scandal și mai mare decât acesta, peste scabroasele afaceri de pe cari mâinile neprihănite ale mucenicului ridicaseră un colțuleț al vălului. Și-n ce chip s-a dat prezidentului Consiliului concediul involuntar? D. Grădișteanu i-a dat ieri în Senat a înțelege că serviciile aduse țării pe malurile Bosforului, în molaticul și ademenitorul Bizanț, sunt mult mai apreciabile decât cele problematice, aduse de pe ingratul fotoliu de ministru. Și să nu se crează
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de orice alt zgomot al marei lumi subiective. Întâi, să-și păstreze în acțiune încordată nervii centripetali, spre a conduce vorbele cu, înțelesul expus la inteligință; al doilea, spre a-și stăpâni nervii centrifugali ca să nu producă, printr-o mișcare involuntară, aplauze, făcând astfel să se piarză o vorbă, un mărgăritar, o rază necesară în lumina generală. [ 27 februarie 1880] ["ÎN FINE PORTOFOLIUL... "] În fine portofoliul finanțelor a fost căpătuit. D. Cîmpineanu, după câteva nazuri de cochetă, a primit sarcina de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
-se pe terenul inundat de lumina mare a adevărului, se usucă și dispare ca toate criptogamele ce rodesc la întuneric și în umbră. Deși nu sperăm din partea confraților de la "Romînul" că vor recunoaște pe față eroarea lor, fie voluntară, fie involuntară, dar una știm: că în contra evidenței lupta e absurdă și ridicolă ca și acea a celebrului erou de la Mancha. Absurzi sânt oamenii adeseori, ridicoli însă nu vor să fie nici când, și teama de ridicol, pe care confrații trebuie s-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cetățile au aparținut Basarabilor și îi revin de drept lui, ca suzeran al domnului Țării Românești ! Ținând seama de rezultatul ultimelor cercetări trebuie să acceptăm ideea că, acordarea titlului de țar (împărat) lui Ștefan cel Mare nu este o eroare involuntară a autorului Letopisețului scris în timpul domniei marelui voievod. Ștefan cel Mare a avut conștiința unei misiuni înalte, încredințată lui de Dumnezeu, pe care o îndeplinește ca uns la Domnului. El este intermediarul între Dumnezeu și supușii săi. Este executantul voinței
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
prin comportamentul lui firesc, curajos și încărcat de omenie, aduce un suflu nou colectivului didactic sufocat, parcă, de aerele dictatorial-directoriale ale lui Tomina. Pe parcurs (continuitatea și discontinuitatea epică valoroase) aflăm că personajul e medic și filosof, judecat (pentru omor involuntar, într-o întâmplare stupidă) și achitat. Fusese pe punctul de a se căsători cu frumoasa Ozana, fiica profesorului universitar Dumitrescu, dar în urma întâmplării tragice fata înnebunise. Nefericitul tată îl caută disperat și îl solicită pe tânăr să reapară în câmpul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
evocă Doniei Rașcu motivul episodicei sale autoexilări: o iubire platonică (eroii se cunosc grație unei cărți: Mitul lui Sisif, probabil ediția românească din 1969, frecventează un cenaclu, o redacție, întâlnirile lor sunt rare și deloc amuzante) și tragică (prin uciderea involuntară a unui aparent rival), vag asemănător cu povestea Luceafărului și a Demonului. Marele zid e, într-o interpretare aproximativă, "cercul strâmt" al instinctelor și prejudecăților. În afara lui, e viața, realitatea. Firav sub raportul invenției epice, romanul lui Theodor Codreanu reține
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
3. din perspectiva filosofiei lui Derrida (pentru care logo-fono-centrismul păcătuiește ca metafizică a prezenței centrată asupra logosului în genere și asupra privilegierii cuvântului rostit în detrimentul scrierii), efortul lui Th. Codreanu de "mântuire a logosului nedegradat" are o doză de umor involuntar, egalată doar de echivalarea arhiurmei (în accepția filosofului francez pura procesualitate, relația înseși, anterioară oricărui element relaționat) cu "... glasul mamei" sau "cuvântul primordial al poveștii". Derrida, care deconstruiește mitul Logosului, mitul originii absolute, al arhé-ului, și care retrage orice privilegiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dă Theodor Codreanu). Dar nu acesta este neajunsul cel mai mare al Istoriei..., ci faptul că totul se structurează pe ideea distrugerii, compromiterii canonului național, în ciuda faptului că istoria este definită drept canonică: "Deconstrucția canonului la Nicolae Manolescu este oarecum involuntară, în virtutea scrierii "la două mâini" a Istoriei, fiindcă el își organizează întregul demers critic tocmai cu intenția mărturisită de a apăra canonul occidental (...) el recunoaște o canonicitate de rangul al doilea, subminându-i, în schimb, statutul ontologic de centru al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
printre deținuți. Sunt priorul Comunei. Străjerul schiță un zâmbet complice. - Amicul e deja dedesubt, cu zbirii. La frânghie. - Du-mă la el, repede! porunci poetul cu glasul Înecat de mânie. Cineva avea să plătească pentru acea rușine, a cărei cauză involuntară se simțea. Zăpăcit de acea reacție neașteptată, omul se Îndreptă spre o scară din lemn care ducea către un coridor umed, abia luminat de câteva ferestruici deschise sus, spre curte. Aerul greu, Îmbâcsit de miasmele de excremente, Îi tăie răsuflarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]