7,575 matches
-
ciclului de reacție, îi plafonează viteza maximă de transport. Proteina din cadrul sistemului de transport activ secundar mai are și un situs de legare a unui ion alături de situsul de legare a substanței de transportat. Cel mai frecvent proteina transportoare leagă ionul de sodiu, dar și anionii bicarbonic sau clor și ionii de potasiu pot fi legați în cursul procesului de transport activ secundar. Legarea ionului de proteina transportoare în cadrul sistemului de transport activ secundar produce modificări comparabile cu cele ce apar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
din cadrul sistemului de transport activ secundar mai are și un situs de legare a unui ion alături de situsul de legare a substanței de transportat. Cel mai frecvent proteina transportoare leagă ionul de sodiu, dar și anionii bicarbonic sau clor și ionii de potasiu pot fi legați în cursul procesului de transport activ secundar. Legarea ionului de proteina transportoare în cadrul sistemului de transport activ secundar produce modificări comparabile cu cele ce apar în cadrul sistemului de transport activ primar: fie modificarea afinității situsului
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
unui ion alături de situsul de legare a substanței de transportat. Cel mai frecvent proteina transportoare leagă ionul de sodiu, dar și anionii bicarbonic sau clor și ionii de potasiu pot fi legați în cursul procesului de transport activ secundar. Legarea ionului de proteina transportoare în cadrul sistemului de transport activ secundar produce modificări comparabile cu cele ce apar în cadrul sistemului de transport activ primar: fie modificarea afinității situsului ce leagă substanța de transportat prin proces activ secundar, fie o modificare a vitezei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
In derularea procesului de transport activ primar, proteina transportoare suferă o modulare covalentă ca rezultat al fixării unui radical fosforilat ce provine din degradarea ATP. In cazul transportului activ secundar proteina transportoare suferă o modificare alosterică ca urmare a fixării ionului. Recapitulând, în cadrul proceselor de transport activ secundar ionul de sodiu se deplasează întotdeauna din mediul extracelular, unde se găsește în concentrație foarte ridicată, în interiorul celulei, unde concentrația sa este scăzută, deci în sensul gradientului său de concentrație, în timp ce substanța de
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
transportoare suferă o modulare covalentă ca rezultat al fixării unui radical fosforilat ce provine din degradarea ATP. In cazul transportului activ secundar proteina transportoare suferă o modificare alosterică ca urmare a fixării ionului. Recapitulând, în cadrul proceselor de transport activ secundar ionul de sodiu se deplasează întotdeauna din mediul extracelular, unde se găsește în concentrație foarte ridicată, în interiorul celulei, unde concentrația sa este scăzută, deci în sensul gradientului său de concentrație, în timp ce substanța de transportat este deplasată împotriva gradientului său de concentrație
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Donnan” (elaborat teoretic de către Gibbs și confirmat experimental de către Donnan). Asfel, în cazul în care în unul din compartimentele separate de o membrană cu permeabilitate selectivă se găsește un macroanion nedifuzibil, echilibrul dinamic rezultat se caracterizează prin distribuția asimetrică a ionilor liberi difuzibili. Deci, dacă membrana “M” cu permeabilitate selectivă separă compartimentul “a” în care se găsește o soluție de KCl (Cl+ K+) de compartimentul “b” cu soluție de KCl (Cl+ K+) și o sare de potasiu a unui macroanion (K
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Deci, dacă membrana “M” cu permeabilitate selectivă separă compartimentul “a” în care se găsește o soluție de KCl (Cl+ K+) de compartimentul “b” cu soluție de KCl (Cl+ K+) și o sare de potasiu a unui macroanion (K+ + X-) nedifuzibil, ionii difuzibili vor traversa membrana până se ajunge la starea de echilibru. Se știe că la echilibru fiecare soluție trebuie să fie electric neutră, adică suma anionilor dintr-un compartiment să fie egală cu suma cationilor din același compartiment; produsul ionilor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
ionii difuzibili vor traversa membrana până se ajunge la starea de echilibru. Se știe că la echilibru fiecare soluție trebuie să fie electric neutră, adică suma anionilor dintr-un compartiment să fie egală cu suma cationilor din același compartiment; produsul ionilor (anioni și cationi) difuzibili dintr-un compartiment este egal cu produsul ionilor difuzibili din cel de-al doilea compartiment separat de membrană. Deci în condițiile în care în unul din compartimente există un anion nedifuzibil, după realizarea stării de echilibru
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Se știe că la echilibru fiecare soluție trebuie să fie electric neutră, adică suma anionilor dintr-un compartiment să fie egală cu suma cationilor din același compartiment; produsul ionilor (anioni și cationi) difuzibili dintr-un compartiment este egal cu produsul ionilor difuzibili din cel de-al doilea compartiment separat de membrană. Deci în condițiile în care în unul din compartimente există un anion nedifuzibil, după realizarea stării de echilibru în acest compartiment concentrația cationului difuzibil va fi mai mare decât concentrația
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
celălalt compartiment, iar concentrația anionului difuzibil va fi mai mare în compartimentul în care nu există anion nedifuzibil. Astfel la echilibru starea de neutralitate este reprezentată prin ecuațiile K+a = Cl-a și K+b = Cl-b + M-b, iar produsul ionilor difuzibili dintr-un compartiment este egal cu produsul ionilor difuzibili din cel de-al doilea compartiment: K+a x Cl-a = K+b x Cl-b, deci K+b > Cl-b și ca urmare K+b > K+a și Cl -b < Cl
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
mare în compartimentul în care nu există anion nedifuzibil. Astfel la echilibru starea de neutralitate este reprezentată prin ecuațiile K+a = Cl-a și K+b = Cl-b + M-b, iar produsul ionilor difuzibili dintr-un compartiment este egal cu produsul ionilor difuzibili din cel de-al doilea compartiment: K+a x Cl-a = K+b x Cl-b, deci K+b > Cl-b și ca urmare K+b > K+a și Cl -b < Cl-a. Efectul Gibbs-Donnan este rezultatul permeabilității particulare a membranei
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
rezultatul permeabilității particulare a membranei, dar la acesta se adaugă în cazul membranei celulare variațiile de permeabilitate datorate activității canalelor ionice, precum și mecanismele de transport activ. Acest efect poate fi amplificat (crescut) sau diminuat (scăzut) prin influențarea directă a concentrației ionilor difuzibili de către procesele de transport activ care pot să mențină concentrația constantă intracelulară a unui ion chiar dacă acesta nu este total nedifuzibil. Celulele vii conțin o mare cantitate de anioni, în mod deosebit fosfați organici și proteine. Concentrația anionilor difuzibili
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
permeabilitate datorate activității canalelor ionice, precum și mecanismele de transport activ. Acest efect poate fi amplificat (crescut) sau diminuat (scăzut) prin influențarea directă a concentrației ionilor difuzibili de către procesele de transport activ care pot să mențină concentrația constantă intracelulară a unui ion chiar dacă acesta nu este total nedifuzibil. Celulele vii conțin o mare cantitate de anioni, în mod deosebit fosfați organici și proteine. Concentrația anionilor difuzibili este mai mică în celulă decât în mediul extracelular; raportul clor intracelular/clor extracelular fiind subunitar
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
efectele echilibrului Donnan și deci, efectele osmotice consecutive determină turgescența celulei însoțită de perturbări funcționale și, în ultimă instanță, moartea celulei prin degradarea membranei celulare. 5.8.2. Potențialul membranar de repaus Permeabilitatea selectivă a plasmalemei determină distribuția asimetrică a ionilor de o parte și de alta a acesteia. In condițiile existenței unnor ioni nedifuzibili într-unul din cele două compartimente separate de membrana permeabilă selectiv, pentru orice ion difuzibil se definește potențialul de echilibru conform legii Nernst: E=±61log(c1
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
perturbări funcționale și, în ultimă instanță, moartea celulei prin degradarea membranei celulare. 5.8.2. Potențialul membranar de repaus Permeabilitatea selectivă a plasmalemei determină distribuția asimetrică a ionilor de o parte și de alta a acesteia. In condițiile existenței unnor ioni nedifuzibili într-unul din cele două compartimente separate de membrana permeabilă selectiv, pentru orice ion difuzibil se definește potențialul de echilibru conform legii Nernst: E=±61log(c1/c2), c1 și c2 fiind concentrațiile ionului respectiv în cele două compartimente; relația
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Potențialul membranar de repaus Permeabilitatea selectivă a plasmalemei determină distribuția asimetrică a ionilor de o parte și de alta a acesteia. In condițiile existenței unnor ioni nedifuzibili într-unul din cele două compartimente separate de membrana permeabilă selectiv, pentru orice ion difuzibil se definește potențialul de echilibru conform legii Nernst: E=±61log(c1/c2), c1 și c2 fiind concentrațiile ionului respectiv în cele două compartimente; relația se deduce pe baza principiului echilibrului dinamic aplicat energiilor potențiale electrică și de difuziune. Aplicată
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
a acesteia. In condițiile existenței unnor ioni nedifuzibili într-unul din cele două compartimente separate de membrana permeabilă selectiv, pentru orice ion difuzibil se definește potențialul de echilibru conform legii Nernst: E=±61log(c1/c2), c1 și c2 fiind concentrațiile ionului respectiv în cele două compartimente; relația se deduce pe baza principiului echilibrului dinamic aplicat energiilor potențiale electrică și de difuziune. Aplicată la nivel celular această relație ia forma ecuației Goldman-Hodgkin-Katz; potențialul membranar de repaus este determinat de distribuția și coeficienții
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
relația se deduce pe baza principiului echilibrului dinamic aplicat energiilor potențiale electrică și de difuziune. Aplicată la nivel celular această relație ia forma ecuației Goldman-Hodgkin-Katz; potențialul membranar de repaus este determinat de distribuția și coeficienții de permeabilitate membranară pentru trei ioni majori: Na+, K+, Cl-, la care putem adăuga calciul și contribuția unor canale cationice neselective. Permeabilitatea pentru potasiu fiind mai importantă, potențialul de repaus este apropiat de valoarea potențialului de echilibru pentru acest ion. Potențialul membranar de repaus variază de la
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
coeficienții de permeabilitate membranară pentru trei ioni majori: Na+, K+, Cl-, la care putem adăuga calciul și contribuția unor canale cationice neselective. Permeabilitatea pentru potasiu fiind mai importantă, potențialul de repaus este apropiat de valoarea potențialului de echilibru pentru acest ion. Potențialul membranar de repaus variază de la o celulă la alta, în funcție de permeabilitatea membranei. Dat fiind mecanismul fizic al potențialului de repaus, acesta se modifică după variațiile concentrațiilor ionice în cele două compartimente. Ca urmare a diferenței de potențial, plasmalema este
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
modifică după variațiile concentrațiilor ionice în cele două compartimente. Ca urmare a diferenței de potențial, plasmalema este încărcată electric în repaus, negativ pe fața internă și pozitiv pe cea externă. Pentru menținerea potențialului de repaus este necesară pomparea permanentă a ionilor, pentru a asigura menținerea gradientelor de concentrație, deoarece permeabilitatea ionică a membranei pentru ionii respectivi în repaus, deși extrem de mică, nu este nulă. In absența transportului activ s-ar produce în timp pierderea de K și acumularea de Na. Transportul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
potențial, plasmalema este încărcată electric în repaus, negativ pe fața internă și pozitiv pe cea externă. Pentru menținerea potențialului de repaus este necesară pomparea permanentă a ionilor, pentru a asigura menținerea gradientelor de concentrație, deoarece permeabilitatea ionică a membranei pentru ionii respectivi în repaus, deși extrem de mică, nu este nulă. In absența transportului activ s-ar produce în timp pierderea de K și acumularea de Na. Transportul activ al celor doi ioni este cuplat, fiind realizat de o ATP-ază membranară, numită
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
gradientelor de concentrație, deoarece permeabilitatea ionică a membranei pentru ionii respectivi în repaus, deși extrem de mică, nu este nulă. In absența transportului activ s-ar produce în timp pierderea de K și acumularea de Na. Transportul activ al celor doi ioni este cuplat, fiind realizat de o ATP-ază membranară, numită și pompă de sodiu. Pentru fiecare ciclu conformațional ea expulzează trei ioni de sodiu și introduce doar doi ioni de potasiu, fiind deci electrogenă; adică are un efect hiperpolarizant față de valoarea
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
transportului activ s-ar produce în timp pierderea de K și acumularea de Na. Transportul activ al celor doi ioni este cuplat, fiind realizat de o ATP-ază membranară, numită și pompă de sodiu. Pentru fiecare ciclu conformațional ea expulzează trei ioni de sodiu și introduce doar doi ioni de potasiu, fiind deci electrogenă; adică are un efect hiperpolarizant față de valoarea calculată teoretic pentru potențialul de repaus (~4 mV). Activitatea pompei fiind dependentă de concentrația Na intracelular, pompa va participa la fenomenul
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
pierderea de K și acumularea de Na. Transportul activ al celor doi ioni este cuplat, fiind realizat de o ATP-ază membranară, numită și pompă de sodiu. Pentru fiecare ciclu conformațional ea expulzează trei ioni de sodiu și introduce doar doi ioni de potasiu, fiind deci electrogenă; adică are un efect hiperpolarizant față de valoarea calculată teoretic pentru potențialul de repaus (~4 mV). Activitatea pompei fiind dependentă de concentrația Na intracelular, pompa va participa la fenomenul de repolarizare din cadrul potențialului de acțiune. ATP-aza
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
dar și în membrana unor celule vegetale. Ea se comportă ca o adevărată “pompă de Na+/K+” ce transportă Na+ în afara celulei și K+ în celulă realizând în repausul celular o concentrație foarte mare a Na+ în afara celulei și a ionului de K+ în interiorul acesteia. Deși ascunde încă necunoscute, ATP-aza Na+/K+ este cea mai bine caracterizată dintre pompele ionice. ATP-aza Na+/K+ este alcătuită din două subunități mari (alfa) care străbat membrana și două subunități (beta) care sunt expuse la
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]