KorAP: Find »[drukola/base=ipotești & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...57 >

1,406 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866

căzut pentru totdeauna. Se punea, însă, problema dacă o nouă casă nu va deranja și ea, la rândul ei, dacă vizitatorii nu vor fi șocați de o nouă clădire în locul uneia intrate în conștiința publicului larg drept casa originară de la Ipotești. S-au făcut dezbateri publice, s-au consultat specialiști din domenii diferite; concluziile gravitau în jurul aceleiași idei: modificarea trebuia înlăturată. Problema era ca nu cumva în locul acestei modificări să apară o alta. Majoritatea documentelor pledau pentru construirea unei case noi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
eminescian datorate lui George Vraca, Ion Manolesu, Emil Botta, Irina Răchițeanu-Șirianu, Ion Caramitru și alții, corul filarmonicilor din Cluj și Iași interpretând cu melancolie Sara pe deal. În hol, te întâmpina, o imagine cât tot peretele, cartea de vizită a Ipoteștilor: lacul și codrul, declarate astăzi rezervații naturale. În vitrine, manuscrise în legătură cu natura ipoteșteană, ipostaze fotografice ale caselor și incintei, amintirile lui Vlahuță și Sadoveanu despre poet. Un al doilea panou prezenta arborele genealogic al familiei. Într-o vitrină specială se

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
completată în interior cu obiecte și mobilier de epocă. Astfel, începând cu 15 ianuarie 2000, imobilul și-a recăpătat locul și înfățișarea pe care le avea în vremea copilăriei poetului, astăzi distingându-se în varietatea celorlalte obiective ale Memorialului de la Ipotești. NOTE 1 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 248. 2 Ibidem, p. 260. 3 Ibidem, p. 260. 4 I.D. Marin, op. cit., p. 72. 5 Nu se știe care era înfățișarea acestor case, întrucât nu s-au păstrat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Se știe însă că s-au mistuit la incendiul din 3 iunie 1887, când nu mai erau în proprietatea familiei Eminovici. Prin destinul lor întortocheat și plin de peripeții se poate explica nașterea copilului Mihai la Botoșani, și nu la Ipotești. 6 Gh. Ungureanu, Eminescu în documente de familie, București, Editura Minerva, 1977, p. 264. 7 Ibidem. 8 Ibidem. 9 Ibidem, p. 264. 10 Ibidem, p. 264-265. 11 Ibidem, p. 264. 12 "Foaia sătească", 3 iunie 1851, nr. 22. 13 Gh.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
19 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 279. 20 V. Anexa, unde se regăsesc toate fotografiile amintite. 21 Nu trebuie uitat, desigur, nici filmul lui Octav Minar, din Arhiva Națională de Filme (astăzi în copie și la Ipotești), intitulat Eminescu Veronica Creangă. V. Tudor Caranfil, Istoria unei descoperiri, [în] "Almanahul Cinema", 1985, p. 61: Se află acolo (în film, n.n.) aceleași imagini ale bisericuței de la Ipotești, ale casei natale. 22 G. Călinescu, op. cit., p. 21-22. 23 Ibidem, p.

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Octav Minar, din Arhiva Națională de Filme (astăzi în copie și la Ipotești), intitulat Eminescu Veronica Creangă. V. Tudor Caranfil, Istoria unei descoperiri, [în] "Almanahul Cinema", 1985, p. 61: Se află acolo (în film, n.n.) aceleași imagini ale bisericuței de la Ipotești, ale casei natale. 22 G. Călinescu, op. cit., p. 21-22. 23 Ibidem, p. 55-57. 24 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 30. 25 G. Călinescu, op. cit., p. 103. 26 I.D. Marin, op. cit., p. 95. 27 G. Călinescu, op. cit., p. 57. 28 Marinovici

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
V. Tudor Caranfil, Istoria unei descoperiri, [în] "Almanahul Cinema", 1985, p. 61: Se află acolo (în film, n.n.) aceleași imagini ale bisericuței de la Ipotești, ale casei natale. 22 G. Călinescu, op. cit., p. 21-22. 23 Ibidem, p. 55-57. 24 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 30. 25 G. Călinescu, op. cit., p. 103. 26 I.D. Marin, op. cit., p. 95. 27 G. Călinescu, op. cit., p. 57. 28 Marinovici s-a îmbolnăvit în 1886 și, la 6 martie 1887, a decedat la Iași. 29 Corneliu Botez

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
p. 103. 26 I.D. Marin, op. cit., p. 95. 27 G. Călinescu, op. cit., p. 57. 28 Marinovici s-a îmbolnăvit în 1886 și, la 6 martie 1887, a decedat la Iași. 29 Corneliu Botez, Omagiu, 1909, p. 33. 30 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 61. 31 Ibidem. 32 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 74. 33 Ibidem, p. 74-75. 34 Ibidem, p. 75. 35 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 184. 36 Corneliu Filip, Secvențe botoșănene, București, Editura Sport-Turism, 1983

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
la Iași. 29 Corneliu Botez, Omagiu, 1909, p. 33. 30 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 61. 31 Ibidem. 32 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 74. 33 Ibidem, p. 74-75. 34 Ibidem, p. 75. 35 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 184. 36 Corneliu Filip, Secvențe botoșănene, București, Editura Sport-Turism, 1983, p. 241. 37 Ibidem. 38 Ibidem. 39 "Revista Moldovei", an IV (1924), nr. 3-4-5, p. 46. 40 Ibidem. 41 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fondul Prefecturii Botoșani, dosar 39

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
72 Arhivele Naționale, filiala Botoșani, fondul Prefecturii Botoșani, dosar 121/1929, f. 10. 73 Ibidem, f. 6. 74 Ibidem, f. 7. 75 Ibidem, f. 1. 76 Ibidem, f. 8. 77 Înscrisul descoperit la temelia casei se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 404. 78 Ibidem. 79 Ibidem. 80 Ibidem. 81 Originalul scrisorii lui Petre Irimescu se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 276. 82 Originalul se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 402. 83 Ibidem. 84 Fondul documentar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
75 Ibidem, f. 1. 76 Ibidem, f. 8. 77 Înscrisul descoperit la temelia casei se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 404. 78 Ibidem. 79 Ibidem. 80 Ibidem. 81 Originalul scrisorii lui Petre Irimescu se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 276. 82 Originalul se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 402. 83 Ibidem. 84 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 403. 85 Nicolae Liu, Gheorghe Marinescu despre cauzele morții și despre genialitatea lui Mihai Eminescu, [în] *** Momente din

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
la temelia casei se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 404. 78 Ibidem. 79 Ibidem. 80 Ibidem. 81 Originalul scrisorii lui Petre Irimescu se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 276. 82 Originalul se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 402. 83 Ibidem. 84 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 403. 85 Nicolae Liu, Gheorghe Marinescu despre cauzele morții și despre genialitatea lui Mihai Eminescu, [în] *** Momente din trecutul medicinei, Studii, note și documente sub redacția dr. G. Brătescu

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
inv. nr. 404. 78 Ibidem. 79 Ibidem. 80 Ibidem. 81 Originalul scrisorii lui Petre Irimescu se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 276. 82 Originalul se află în Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 402. 83 Ibidem. 84 Fondul documentar Ipotești, inv. nr. 403. 85 Nicolae Liu, Gheorghe Marinescu despre cauzele morții și despre genialitatea lui Mihai Eminescu, [în] *** Momente din trecutul medicinei, Studii, note și documente sub redacția dr. G. Brătescu, București, 1983, p. 508. 86 Ibidem. 87 Augustin Z

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
G. Brătescu, București, 1983, p. 508. 86 Ibidem. 87 Augustin Z.N. Pop, Contribuții documentare..., ed. cit., p. 101. 88 Ibidem, p. 577. 89 Corneliu Filip, op. cit., p. 245. 3. Capela noastră, cu vârfurile aurite La intrarea dinspre Botoșani în Ipotești cele două biserici, una a satului, cealaltă a Eminoviceștilor stau alături: una, mărturie a familiei, alta construită în amintirea poetului. Așa cum se vede din șosea, biserica satului amintește, simbolic, de piramidele egiptene. Alături, discretă și tăcută, bisericuța familiei Eminovici stă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
construită în amintirea poetului. Așa cum se vede din șosea, biserica satului amintește, simbolic, de piramidele egiptene. Alături, discretă și tăcută, bisericuța familiei Eminovici stă și azi ca un simbol al credinței și al spiritualității neamului în oaza de liniște a Ipoteștilor. Legate direct de Eminescu, cele două biserici de la Ipotești aflate pe coama dealului, în spatele casei memoriale au avut destine spectaculoase, deloc ușor de descifrat; istoriile lor par să se împletească o vreme, pentru ca, în cele din urmă, să-și găsească

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
biserica satului amintește, simbolic, de piramidele egiptene. Alături, discretă și tăcută, bisericuța familiei Eminovici stă și azi ca un simbol al credinței și al spiritualității neamului în oaza de liniște a Ipoteștilor. Legate direct de Eminescu, cele două biserici de la Ipotești aflate pe coama dealului, în spatele casei memoriale au avut destine spectaculoase, deloc ușor de descifrat; istoriile lor par să se împletească o vreme, pentru ca, în cele din urmă, să-și găsească, fiecare, drumul ce i-a fost hărăzit. Pe anumite

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
din țară, dacă destinul lor n-ar fi fost legat de cel al lui Mihai Eminescu. * * * Atunci când Anastasie Bașotă, proprietarul Pomârlei, renumit prin exactitatea evidenței tuturor bunurilor sale, prin păstrarea actelor doveditoare cumpără Cucorănii, Loieștii și a cincea parte din Ipotești. Tot boierul Anastasie Bașotă pune să se copieze în cancelaria sa toate documentele vechi și nouă, pe care le preia de la maiorul Săvel Manu, vânzătorul moșiilor amintite. Primul dintre cele 17 documente privitoare la partea de moșie din Ipotești poartă

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
din Ipotești. Tot boierul Anastasie Bașotă pune să se copieze în cancelaria sa toate documentele vechi și nouă, pe care le preia de la maiorul Săvel Manu, vânzătorul moșiilor amintite. Primul dintre cele 17 documente privitoare la partea de moșie din Ipotești poartă data de 12 aprilie 1620. Important este faptul că în aceste acte sunt pomenite nume de vechi familii de răzăși între care și Isăcescu, dintre care un Ipatie ar fi fost unul din cei cinci bătrâni înființători ai satului

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
din urmă [...] prin ajutorul locuitorilor și venitul de la cârciumile satului, s-a făcut biserica, ce se află astăzi din cărămidă [...] pe temelie de piatră 3. Aceeași sursă (dar și multe altele care întăresc afirmația), atestă faptul că biserica din cătunul Ipotești [...] cu hramul "Sfinții Voievozi" [...] a fost făcută pe locul și cu ajutorul lui Ipatie și Nicolai Isăcescu, care sunt și primii ctitori. Ea a fost făcută din lemn, dar putrezind lemnul, a fost făcută din vălătuci 4. Un act din 10

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
Leca și Mihai Georgeanu, despre care aflăm că a fost caterisit și condamnat la 6 luni și o zi închisoare pentru cununie fără acte7. Se va cunoaște un incident similar legat de unul din preoții care slujea la bisericuța din Ipotești, în timpul când Eminovici era stăpân și-l plătea în numerar. De menționat că pentru un interval considerabil de timp nu se găsesc documente în legătură cu bisericuța și cu preoții ipoteșteni. Abia în anul 1838, într-o însemnare catagrafică Satul Ipoteștii, proprieta

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
din Ipotești, în timpul când Eminovici era stăpân și-l plătea în numerar. De menționat că pentru un interval considerabil de timp nu se găsesc documente în legătură cu bisericuța și cu preoții ipoteșteni. Abia în anul 1838, într-o însemnare catagrafică Satul Ipoteștii, proprieta a dumisale aga Doxachi Hurmuzachi cu alți răzăși și anumi frații Isăcești și Neculai Albotă găsim chiar dintru început următoarele precizări: la biserica cu hramul mai marilor voievozi erau doi preoți, un diacon și doi dascăli. Primul preot era

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
argățos 10, ca după aceea să-i pară rău și să se simtă rușinat. Fevronia era și ea maică la Agafton, intrată în cin la 1828. Nu fără motiv, desigur, maicile o porecliseră Jurăscioaea cea nebună. Venea destul de des la Ipotești, iar în chilia sa păstra un album cu fotografiile familiei. Ea însăși se fotografiază în 1868 lucru nepermis în cin. Mihai o cultiva, căci îi era dragă. A murit la 90 de ani, schivnică la Agafton. Olimpiada vine de la schitul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
civil; la trăsură sau la sanie, iarna, înhamă patru cai albi, pentru a-și demonstra noblețea nativă. Vorbea binișor franțuzește și nemțește și-i plăcea grozav vânătoarea. Matei, fratele poetului, povestește într-o scrisoare către Corneliu Botez că, venind la Ipotești, în toamna lui 1865, Iachint pleca zilnic la balta Cucorănilor după vânat, iar la despărțire dăruia bani Harietei, Aglaiei și chiar lui Matei. Arhimandritul avea chiar o țiitoare, iar când surorile îl apostrofau că s-a depărtat de biserică, răspundea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
după vânat, iar la despărțire dăruia bani Harietei, Aglaiei și chiar lui Matei. Arhimandritul avea chiar o țiitoare, iar când surorile îl apostrofau că s-a depărtat de biserică, răspundea constant: foarte bine am făcut 11. Revenind la bisericuța de la Ipotești, o însemnare din 1 ianuarie 1852 vorbește despre osăbite stări de locuitori aflători în acest sat nesupusă la nici un fel de dări și havalale, de câțiva bătrâni nevolnici și văduve, de preotul Vasili Hudișteanu, dascălii Toader sin Diaconu precum și de

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
sale. Cu toată credința în Dumnezeu, la cel mai mic afront el își ieșea din fire și lua uneori hotărâri pentru care plătea mai apoi. Așa s-a întâmplat, de pildă, cu botezul catolicului Samoil Franco [...] la biserica din satul Ipotești 19. Episodul este povestit de Matei Eminescu într-o scrisoare către Corneliu Botez, datată 14 aprilie 1909; deși drastică, aceasta merită reprodusă pentru savoarea ei: Costake Caraieni, un grec românizat din Botoșani, accepta, la intervenția căminarului, să-și mărite cea

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]