2,638 matches
-
sine a persoanei. Aici intervin două aspecte care se confruntă. Scurgerea timpului nu este În puterea omului. În mod contrar Însă, ceea ce poate face omul cu el și pentru el, Îi aparține. Conflictul care face ca lucrurile să devină aparent iraționale, sau să scape Înțelegerii logice, este că „viața” pe care omul și-o poate face, planifica, conduce, controla, se desfășoară Într-o durată care nu depinde de el, care nu-i aparține și pe care nu o poate stăpâni. Este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
libertatea este Înlocuită cu datoria morală, iar voința cu atitudinea activă orientată către bine și dreptate. Prin natura sa, caracterizată prin unitatea contrastelor, persoanei umane Îi este oferită capacitatea de a opta. Prin aceasta, ea se dovedește a nu fi irațională. Ea nu este o ființă oarbă, supusă dominant sau exclusiv pulsiunilor primare ale inconștientului. Persoana se poate opune, cu rațiunea sa, cu liberul arbitru, răului și păcatului, se poate autocontrola și autoforma, dezvoltându-se continuu și Înfățișându-se ca o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sunt fie disperate, fie fanatice. Ele nu au o conștiință morală a responsabilității și respectului, pentru că le lipsesc valorile moral-spirituale și cultural-sociale autentice. În locul acestora, ele acționează sub imperiul pulsiunilor primare, într-o manieră subiectivă sau, mai exact, de factură irațională. În plus, aceste personalități deviante refuză de regulă orice fel de suport moral sau de ajutor concret din partea societății. Sunt devianții bolnavi psihic? În sensul strict medico-psihiatric, nu. Din punct de vedere psihanalitic, ei sunt „produsul” unor condiții psihotraumatizante, prin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
își are sursa tot în agresivitatea primară a individului, aceasta se manifestă sub forma unei descărcări pulsionale primare, necontrolate, motivată de ură și dorința de a-și distruge adversarul. Ea este lipsită de orice fel de control, având un caracter irațional. La acestea mai trebuie adăugat faptul că orice formă de combativitate reprezintă un „spectacol”. Ea atrage un public spectator care coparticipă alături de combatanți la confruntarea dintre ei. Cei care se confruntă au un „rol activ”, pe când cei care asistă au
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cele divergente; 7. permiteți munca individuală și acolo unde sarcinile sunt dificile; 8. purtați discuții cu elevii, explicați-le de ce creativitatea este valoroasă; 9. monitorizați-vă așteptările și fiți conștient de potențialele efecte de halo nejustificate și deseori cu așteptări iraționale; 10. recunoașteți creativitatea ca fiind un semn al sănătății psihice; 11. munciți pentru a aprecia ceea ce copiii găsesc pentru ei înșiși, dați-le atât evaluări ajutătoare, cât evaluări de suport; 12. informați părinții în legătură cu activitatea dumneavoastră didactică și cu intențiile
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
boală este legată și de maniera în care bolnavul își imaginează boala și capacitatea sa de a înfrunta această boală. Barrucaud - citat de Păunescu Podeanu - subliniază faptul că intrând în boală, bolnavul părăsește logica obișnuită și pătrunde într-o lume „irațională”, dominată de logica instinctelor și afectivității, o lume egocentrică. Boala reprezintă pentru organism o agresiune deosebită cu importante consecințe. Individul realizează pe plan psihologic boala ca pe o agresiune, ca pe un stres contra propriei persoane, ca o stare de
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
de eseist ca „moment adânc al eului primordial și autonom”, ar fermeca în chip deosebit „atenția omului actual”, mare prețuitor al „complicațiilor ființei adânci”. Discuția continuă pe schema opoziției om nou / om vechi, cel dintâi fiind atras de zonele ascunse, iraționale, de „începuturile nepătrunse” ale conștiinței (ca în filosofia lui Lucian Blaga), al doilea încorporând tipul comun, social, echivalat de Z. cu tipul „clasic”. Omul nou e lipsit de aureolă, desfide „totalurile armonice”, „unitatea”, „adevărurile eterne”, pe el îl captivează infinitul
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
expresia unei neîncrederi fundamentale în posibilitatea criticii literare de a da judecăți universal valabile. Comparația cu nihilismul lui Cioran se dovedește potrivită: „Numai că-n vreme ce la Cioran acest scepticism are o bază livrescă și factură filosofică vitalistă și irațională, la Eugen Ionescu el este resortul unor reacții de amărăciune cu prilejul constatării neputinței de a rosti o judecată critică universal valabilă, reacție din care izvorăște un minunat eseu asupra faptului de a scrie critică. Puține pagini din literatura lumii
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
legea-cadru a fost orientarea către servicii de prevenire organizate la nivel de comunitate, astfel încât să fie asigurat accesul universal la servicii și să se asigure suport măsurilor de politică socială. Necesitatea unui astfel de plan poate fi ilustrată de situația irațională și costisitoare a dezvoltării unor servicii înalt specializate adesea fără beneficiari și orientate către atenuarea efectelor, ignorându-se cauza problemei. Lipsit de o rețea de servicii primare, sistemul național de asistență socială nu-și poate propune mai mult decât abordarea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
majoritatea situațiilor. Sunteți genul de persoană care, în general, nu dorește să-și schimbe comportamentul pentru a fi asertivă. S-ar putea să faceți confuzii între asertivitate și comportamentul agresiv, sau să aveți un sistem de convingeri neadecvate, de tip irațional, care să vă împiedice să vă recunoașteți drepturile personale sau pe cele ale celorlalți. Încercați să vă gândiți mai mult la motivele pentru care vă comportați într-un anumit fel, în diverse situații concrete. B. Tipul asertiv, echilibrat - măsura probabilității
Comunicarea asertivă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1145]
-
lezională a unor structuri și Întinderea În profunzime, studii la familii cu descendenți violenți care au arătat modificări EEG, semne neurologice, reduc din importanța epilepsiei temporale ca prim factor generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru medierea comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
ființă” umană - o „ființă a anormalității”. Bolnavul psihic este o persoană desprinsă parțial (nevroze, psihopatii) sau total (psihoze) de realitatea lumii. El este proiectat fie la periferia lumii (nevroze, psihopatii, sociopatii), în afara lumii (demențe) sau într-o lume a realității iraționalului, o lume interioară, închisă sau circumscrisă la interioritatea persoanei bolnavului (schizofrenie, parafrenie, paranoia, melancolie). Această lume a bolii psihice are un caracter închis, întors către sine, negativ în raport cu experiențele sufletești ale normalității, o lume stranie și incomprehensibilă pentru ceilalți, în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
perspectivă, nebunul nu este identic cu cazul clinic, obiect al psihiatriei în exclusivitate, ci el devine ipostaza unui „alt fel de a fi” al persoanei, „negativul acesteia”, cel care contrazice persoana negând-o ca sens prin atribuirea acelui „nonsens” al iraționalului. Prin aceasta, nebunia iese din cadrele logicii, pentru a ilustra absurdul. Ea este „reversul” persoanei umane. Nebunul exprimă, în sens antropologic, contradicția internă a ființei umane, paradoxul acesteia. Nebunia este expresia dezordinii iraționalului, care se opune ordinii rațiunii, considerată a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca sens prin atribuirea acelui „nonsens” al iraționalului. Prin aceasta, nebunia iese din cadrele logicii, pentru a ilustra absurdul. Ea este „reversul” persoanei umane. Nebunul exprimă, în sens antropologic, contradicția internă a ființei umane, paradoxul acesteia. Nebunia este expresia dezordinii iraționalului, care se opune ordinii rațiunii, considerată a fi înțelepciunea, sau normalitatea în raport cu anormalitatea. Boala psihică este în primul rând un concept clinico-medical al psihiatriei, desemnând o dereglare a vieții psihice (fie că este vorba de procese psihice izolate sau de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
socio-culturale. Atitudinea mass-media Acestea rezumă în mod concentrat expresia raporturilor dintre societate și nebunie. Mai mult decât atât, mass-media este cea care confecționează „imaginea socială” a nebuniei. Societatea asociază nebunia cu violența în cadrul acestei „imagini”. Ca și nebunia, violența este irațională, ambele fiind expresia unor excese potențiale ale pulsiunilor individului (G. Bataille). S. Taieb remarcă faptul că nebunia și violența implică periculozitate, dar deși statutul de nebun este identic în societate, atât pentru bărbat, cât și pentru femeie, rolurile sunt diferite
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lingvistice cele mai complexe cu care este confruntat, în calitatea sa de interlocutor, psihiatrul sau psihologul. Limbajul bolnavilor deliranți este un tip de limbaj neologic, încărcat de simboluri și care șochează adesea prin înlocuirea planului realității logice cu cel al iraționalului împins până la absurd. Limbajul delirant este un „limbaj dereistic”, străin și straniu totodată, atât ca formă, cât și în ceea ce privește conținutul său. El are un mare polimorfism, în raport cu tipul de tulburare psihică a bolnavilor. În egală măsură, mai ales în cazul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este „întâlnirea unei tehnici științifice cu un caz”. Relația care se stabilește în această situație desemnează două câmpuri de cunoaștere și de semnificație: 1) Câmpul bolnavului, caracterizat prin suferință și conștiința propriei sale experiențe morbide, în care se disting componentele iraționale ale angoasei și speranței. Acestea au un dublu aspect. Privite „din interior” ele se organizează sub formă de afecte și sentimente trăite de bolnav. Privite „din exterior” ele se organizează sub semnificația modificărilor cu valoare semiotică demonstrând, prin prezența lor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-l, refuzând să-l vedem și să-l înțelegem, vom avea numai o imagine parțială a omului. Valoarea psihopatologiei constă tocmai în revelarea acelei laturi ascunse, tenebroase, a spiritului care, pierzându-și lumina rațiunii, se cufundă în întunericul nebuniei, al iraționalului. Un asemenea motiv tematic ne este oferit de psihopatologia experimentală. S-ar putea ca acest termen să surprindă, mai ales că am afirmat anterior în această lucrare, că obiectul psihopatologiei, nu se experimentează, el fiind supus reflecției și analizei fenomenologice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conversație cu alții, cu toate că posedă un limbaj adecvat. 3) Repertoriu restrâns de activități și interese, manifestat prin următoarele aspecte: - mișcări stereotipe ale capului; - preocupare persistentă pentru anumite părți ale obiectelor; - indiferență marcată în legătură cu modificări în aspectul banal al ambianței; - insistența irațională de a urma în detaliu rutele; - restrângerea marcată a intereselor și preocupărilor la un singur interes mărunt. Sindromul autist își fixează debutul fie în perioada de sugar, fie în prima copilărie, evoluția clinică fiind cea care a fost prezentată mai
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
este acțiunea la care un subiect cedează nevoii sau impulsiunii de a pleca fără un scop precis sau o motivație și căreia acesta nu-i poate rezista. Fuga se caracterizează prin următoarele aspecte: - este imprevizibilă, are caracter de surpriză; - este irațională, fiind lipsită de un motiv aparent; - este limitată în timp ca durata; - este lipsită de violență; - se poate produce într-o stare de conștiință de tip crepuscular, fiind urmată de amnezie. Înrudită cu fuga este o altă tulburare de comportament
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
un pericol imprecis. Aceste caracteristici disting anxietatea de teamă, care este o emoție analogă anxietății, dar legată de un pericol obiectiv și real. Această opoziție schematică face din teamă un sentiment comprehensibil pentru celălalt, pe când aprehensiunea anxietății îi apare ilogică, irațională și disproporționată în raport cu riscurile menționate de bolnav. Trebuie făcută diferența dintre „anxietate” și „angoasă”. Termenul de „anxietate” desemnează neliniștea, teama fără obiect precis; pe când cel de angoasă desemnează senzațiile fizice de constricție și de opresiune care însoțesc, într-un grad
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pelagrei se caracterizează prin următoarele: o stare de astenie prelungită, urmată de o confuzie mintală agitată care amintește de tabloul clinic al unui delir acut. Bolnavul este extrem de agitat, confuz, halucinat. În aceste condiții poate comite acte de violență absurde, iraționale sau se poate chiar sinucide. Avitaminozele din grupa B sunt cauze în special ale unor tulburări neurologice de tipul polinevritelor, paralizii, stări de astenie, depresie, somnolență, torpoare. Din cele prezentate mai sus se poate desprinde faptul că psihozele metabolice și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
stare larvată, erupe în exterior găsindu-și „forma” și „tematica” de exprimare. Prin actul de conversiune, bolnavul „ia cunoștiință de sine însuși”, dar într-o manieră nefirească, ireală și, în primul rând, ilogică. Noul său „model de gândire” va fi irațional, neconform cu sistemul de valori, motivat de mobiluri psihopatologice și care-l va deturna de la desfășurarea firească a existenței sale anterioare. Orice act de conversiune este un „răspuns” pe care individul și-l dă la întrebările care-l frământă. Acest
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
psihologic” pe care se dezvoltă starea delirantă, existența unei stări prelungite de tensiune emoțională intrapsihică, cu întoarcerea individului către sine însuși, plasarea bolnavului într-o situație-limită, obligativitatea bolnavului de a găsi „soluții” de ieșire din situația-limită, acestea fiind, de regulă iraționale, prin interpretarea eronată a „limitelor” care-i sunt impuse, proiecția existenței bolnavului într-un alt registru al ontologicului, în contradicție cu realitatea obiectivă, logică, întoarcerea în trecut, ca formă de regresiune a gândirii, afectivității, conduitelor și contactelor cu lumea externă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în primul rând cu pericolul și în mod secundar cu frica. Aceste stări raportate la prezența nebuniei în lume, au generat forme ilogice de interpretare care, situând boala psihică în centrul atenției sociale, au proiectat nebunia în sfera obscură a iraționalului. Din acest motiv s-a creat chiar un mit al nebuniei care a dus la segregarea, din punct de vedere social, a unor grupe populaționale asupra cărora erau proiectate culpabilitățile colective: leproși, ciumați, eretici sau sectanți religioși, vrăjitoare. Aceste forme
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]