848 matches
-
covor asfaltic. Există un sistem nou de colectare și depozitare a deșeurilor menajere înființat în 2008. Până în 1989 Scorniceștiul devenise un important centru agricol și agroindustrial cu activități în toate ramurile agriculturii: culturi de cereale în regim intesiv (inclusiv suprafețe irigate), pomicultură (cultura prunului și mărului), legumicultură (complex de sere), zootehnie bazată pe complexe de creștere a păsărilor, a ovinelor și a bovinelor. După 1989, odată cu revenirea proprietății individuale asupra terenului, activitatea agricolă a suferit un recul. În prezent există o
Scornicești () [Corola-website/Science/297043_a_298372]
-
și durează, cu unele întreruperi, până la 15 martie, în total cam 80 - 100 zile pe an. Deși aluviunile (nisipuri, maluri argiloase etc) sunt abundente în aval de confluiența cu pârâul Pietrosu, mineralizarea apei este redusă, încât este propice dezvoltării culturilor irigate și a folosirii ei în diverse trebuințe gospodărești. Desfășurandu-și bazinul hidrografic pe un teritoriu cu climat continental de nuanță excesivă, fenomenele de reducere a debitului din timpul anului sunt punctuate și de inundații datorită ploilor mari, care produc revărsări peste
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
suprafața Canadei, iar 45% din suprafața împădurită o constituie taigaua. Numai 5% din suprafața Canadei este teren arabil, iar din acesta nicio parte nu poate fi folosită pentru culturi permanente. Pășunile permanente însumează 3% din suprafața Canadei. Suprafața de teren irigată este de 7,200 km², potrivit unei estimări din 1993. În Canada se cultivă in, ovăz, grâu, porumb, orz, sfeclă de zahăr, secară, cartofi. Fructele și legumele sunt cultivate în primul rând în Valea Annapolis din Nova Scoția, în Ontario
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
tulpină înaltă și căpățână mică. De la această varză se consumă mugurii ce se formează la subsuoara frunzelor. Varza creață ("Brassica oleracea sabanda") are frunzele încrețite și căpățâna afânată. Varza se cultivă în toate regiunile țării, dar mai ales pe terenuri irigate. Varza albă ("Brassica oleraca") este recomandată a fi întrebuințată în tratamentul anemiei, diabetului zaharat, litiazei biliare, tusei (suc de varză și miere), afecțiunilor renale, hemoroizilor, durerilor de ficat (varză crudă sub formă de cataplasme) și ulcerului gastric. Varza albă acționează
Varză () [Corola-website/Science/299085_a_300414]
-
acces de 569 m la Dunăre, care în acest loc este navigabilă pentru navele maritime. Teoretic, Republica Moldova ar putea așadar dispune de o flotă maritimă, cu condiția ca navele să fie mici și să nu fie multe. Puncte extreme Terenuri irigate: 3.110 km² (est. 1993) Riscuri naturale: structurile geologice, bunăoară loessul, și climatul provoacă alunecări de teren În Republica Moldova se evidențiază următoarele forme de relief: câmpii, podișuri, coline, văi, canioane. Cu excepția acestora din urmă, caracterul general al reliefului este puțin
Geografia Republicii Moldova () [Corola-website/Science/298793_a_300122]
-
pionierat prin organizarea cercetării științifice din specialitatea irigării culturilor agricole, fiind considerat drept șef de școală în domeniul îmbunătățirilor funciare din România. Împreună cu o serie de cercetători consacrați, a reușit să lărgească și să diversifice rețeaua de cercetare în agricultura irigată modernă și a pus bazele "Programului Național de Îmbunătățiri Funciare". A condus Institutul de Cercetări pentru Îmbunătățiri Funciare și Pedologie în cadrul căruia a coordonat și dezvoltat o întreagă școală de înaltă concepție în acestă sferă fundamentală a Economiei Naționale. A
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
de cercetători consacrați, pune bazele "Programului Național de Îmbunătățiri Funciare" și dezvoltă o întreagă școală românească de cercetare șțiințifică de largă concepție în domeniu. În anul 1968, cercetătorul Marcu Botzan își susține teza de doctorat, intitulată "Bilanțul apei în solurile irigate". Această lucrare, ulterior publicata de către Editura Academiei, a fost rodul unor îndelungate și minuțioase studii și experimente științifice, aplicate într-o largă diversitate de condiții pedoclimatice ale României. Încă de la formarea, în anul 1970, a Academiei de Științe Agricole și
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
al prodigioasei sale activități se concretizează în publicarea a peste 100 de lucrări științifice, incluzând 12 tratate și monografii, 14 broșuri de îndrumare tehnică, articole și comunicări. Monografia "Probleme de irigație și desecări ale Câmpiei Bărăganului" (1959) și tratatul "Culturi irigate" apărut în trei ediții (1959, 1962 si 1966) sunt lucrări fundamentale, care pentru valoarea lor științifică deosebită au fost distinse cu Premiul Academiei Române. Alături de "Culturi irigate", lucrarea "Bilanțul apei în solurile irigate", prin metodologia didactică a expunerii și conținutul aplicativ
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
comunicări. Monografia "Probleme de irigație și desecări ale Câmpiei Bărăganului" (1959) și tratatul "Culturi irigate" apărut în trei ediții (1959, 1962 si 1966) sunt lucrări fundamentale, care pentru valoarea lor științifică deosebită au fost distinse cu Premiul Academiei Române. Alături de "Culturi irigate", lucrarea "Bilanțul apei în solurile irigate", prin metodologia didactică a expunerii și conținutul aplicativ, a contribuit la introducerea de noi discipline de studiu în învățământul universitar agronomic din România. De o deosebită valoare științifică sunt monografiile "Începuturile hidrotehnicii pe teritoriul
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
desecări ale Câmpiei Bărăganului" (1959) și tratatul "Culturi irigate" apărut în trei ediții (1959, 1962 si 1966) sunt lucrări fundamentale, care pentru valoarea lor științifică deosebită au fost distinse cu Premiul Academiei Române. Alături de "Culturi irigate", lucrarea "Bilanțul apei în solurile irigate", prin metodologia didactică a expunerii și conținutul aplicativ, a contribuit la introducerea de noi discipline de studiu în învățământul universitar agronomic din România. De o deosebită valoare științifică sunt monografiile "Începuturile hidrotehnicii pe teritoriul României", "Apele în viața poporului român
Marcu Botzan () [Corola-website/Science/307130_a_308459]
-
intens, în pace. Practicarea suflului corect permite neutralizarea șocurilor nervoase, stăpânirea instinctelor și pasiunilor, controlarea activității mentale. Circulația cerebrală este serios îmbunătățită. Cortexul se odihnește și fluxul conștient al gândurilor este oprit, în timp ce sângele pătrunde în straturile profunde. Mai bine irigate, ele se trezesc dintr-un fel de somnolență și activitatea lor conferă o impresie de bunăstare, de seninătate, de calm, asemănătoare somnului profund, dar totuși în plină veghe. Sistemul nervos este destins, "creierul primitiv" în plină activitate. Sunteți receptivi, atenți
Zazen () [Corola-website/Science/302286_a_303615]
-
zăcăminte de mangan, fier, cupru, zăcăminte mici de cărbune și petrol; clima și solul de pe țărmul Mării Negre permit cultivarea ceaiului și citricelor. Folosirea suprafeței: "teren arabil:" 9% "culturi permanente:" 4% "pășuni permanente:" 25% "păduri:" 34% "altele:" 28% (1993 est.) Terenuri irigate: 4.000 km² (estimare din 1993) Pericole naturale: cutremure Mediul înconjurător - probleme curente: poluarea aerului, în special în Rust'avi; poluare foarte mare a râului Mtkvari River și a Mării Negre; aprovizionare necorespunzătoare cu apă potabilă; poluarea solului din cauza chimicalelor toxice
Georgia () [Corola-website/Science/302360_a_303689]
-
Forme de relief: câmpii - de-a lungul coastelor; podiș - în centru; zone înalte - în nord și în sud Puncte de minim-maxim: Resurse naturale: hidroenergie, staniu, fosfați, mine de oțel, cărbune, diamante, pietre prețioase, aur, gaze naturale, nichel Utilizare teren: Suprafață irigată: 1.550 km² (conform anului 1998) Hazarde naturale: musca țețe; în sezoanele ploioase sunt posibile inundații în zona centrală; secetă Probleme de mediu: degradarea solului; despăduriri; deșertificări; distrugerea recifului de coral este un pericol iminent pentru fauna și flora marină
Geografia Tanzaniei () [Corola-website/Science/302917_a_304246]
-
blânde, veri răcoroase Relief: În mare parte, dealuri cu pantă lună și văi largi și puțin adânci; dealuri înalte în Nord; pantă abruptă până la câmpia Moselei în Sud-Est. Altitudini limită: Minereu de fier (nu mai e exploatat), pământ arabil Pământ irigat: 10 km² (inclusiv Belgia) (estimare 1993) Hazarde naturale: poluarea aerului și a apei în zone urbane Poluarea Aerului, Poluarea Aerului - Oxizi de Nitrogen, Poluarea Aerului - Sulf 85, Poluarea Aerului - Sulf 94, Poluarea Aerului - Compuși organici volatili, Biodiversitate, Schimbarea climatică, Deșertificare
Geografia Luxemburgului () [Corola-website/Science/302921_a_304250]
-
restabilește suveranitatea Austriei și patru decenii mai târziu devine membră a Uniunii Europene. Deși dispune de puține resurse naturale, Austria are o economie competitivă, diversificată (siderurgie, construcții de mașini, chimie, electronică, textilă, sticlărie, instrumente muzicale ș.a.), o agricultură mecanizată și irigată, transporturi moderne, sistem bancar eficient. În ultimii ani se observă o ascensiune a dreptei naționaliste, xenofobe a Partidului Libertății (Jörge Haider), problemele spinoase și în atenția celorlalte partide (Partidul Social Democrat, Partidul Conservator), fiind imigrația, șomajul, rata inflației. Castelele, catedralele
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
în momentul în care lucrările de gospodărire a apelor au început să fie utilizate pentru irigații. Necesarul de apă pentru irigații este și el o variabilă stohastică, depinzând de variațiile precipitațiilor și temperaturii din zone în care sunt amplasate terenurile irigate. Deși există unele corelații dintre regimul cursurilor de apă și necesarul de apă al irigațiilor, această corelație nu este foarte strânsă. Regimul cursurilor de apă nu depinde decât în mică măsură de precipitațiilor din zonele irigate și este influențat într-
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
care sunt amplasate terenurile irigate. Deși există unele corelații dintre regimul cursurilor de apă și necesarul de apă al irigațiilor, această corelație nu este foarte strânsă. Regimul cursurilor de apă nu depinde decât în mică măsură de precipitațiilor din zonele irigate și este influențat într-o măsură mult mai mare de precipitațiile din zona de formare a debitelor (în general zonele montane și colinare) care, în special în cazul bazinelor hidrografice mari, pot diferi în foarte mare măsură de cele din
Probabilitatea de satisfacere a folosințelor în gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304294_a_305623]
-
unui microclimat mai umed în timpul perioadelor secetoase și excesiv de călduroase. Irigația este principala măsură de combatere a efectelor secetei asupra platelor cultivate. Este uneori utilizată în combinație cu desecarea (drenajul) pentru ameliorarea de soluri salinizate sau pentru evitarea salinizării solurilor irigate și/sau desecate. Irigația se efectuează printr-un sistem de măsuri economico-organizatorice, tehnice și agrotehnice. Prin irigația rațională se creează condiții favorabile pentru creșterea și dezvoltarea plantelor asigurând recolte mai bune și stabile de culturi agricole, independente de cantitatea de
Irigație () [Corola-website/Science/311569_a_312898]
-
foarte înaltă și sunt recomandate pentru următoarele folosințe și culturi: sfeclă de zahăr, tutun, legume, cereale, floarea-soarelui, culturi leguminoase (soia), livezi de măr, păr, nuc. Pe terasele joase ale râului Răut și a afluenților acestuia solurile sunt pretabile pentru grădini irigate. Factorii restrictivi principali ai capacității productive a solurilor sunt: eroziunea, excesul de umiditate, procesele de sărăturare a solurilor pe dealurile Ciuluc-Soloneț (Sângerei), dehumificarea, compactarea secundară etc. Stepa Bălțului reprezintă o regiune de protostepă, înconjurată de silvostepă. Conform regionării geobotanice, Stepa
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
acoperită ar fi de 38 km și turnul înalt de 1500m. Puterea instalată ar atinge 400 MW. Pentru a mări eficiența economică, suprafața acoperită ar fi utilizată în parte pentru desalinizarea apei și în rest pentru producție agricolă cu suprafață irigată. O dezvoltare a acestei idei este crearea de vârtejuri de aer artificiale alimentate de energia reziduală a unor centrale convenționale, mărind eficiența acestora. . Acest tip de centrale există doar în stare de concept .. Constau dintr-un turn înalt (1000 m
Centrală solară () [Corola-website/Science/308979_a_310308]
-
in acea perioada era prelucrarea pământului și totodată irigarea acestuia, iar in celelalte regiuni populația se ocupa cu creșterea animalelor. În regiunile din jurul bazinului Urmiei un rol important l-a avut creșterea cailor. Aici au fost construite canale de unde era irigate câmpiile întinse, s-a dezvoltat cu succes producția meșteșugărească și s-a format cultura specifică. Izvoarele asire și urarte de la începutul mileniului I î.e.n. amintesc despre o mulțime de așezări, orașe, „orașe regești”, capitale cu fortărețe puternice, ziduri de apărare
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
fost însămânțate și câteva parcele experimentale cu cartofi. În cele din urmă, cultivarea cartofilor s-a dovedit a fi cea mai profitabilă afacere. Țăranii de la Corjeuți reușesc să obțină câte 14 - 15 tone de cartofi la hectar, iar pe terenurile irigate recolta este de 25 - 30 t/ha, aceasta atingând uneori chiar cota de 40 t/ha. Toamna, sunt aduși la strânsul recoltei în jur de 3500 de muncitori din raioanele din sudul Moldovei. Una din cele mai mari companii din
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
modernizat rețeaua de irigație. Nicolae cultiva, in temei, cartofi și fasole, Vasile se specializează cu osîrdie in creșterea lalelelor. Realizează în fiecare primăvara peste 20 de mii de flori. După ce recoltează lalelele, pe aceleași sectoare seamănă morcovi, care în nisipul irigat cresc curați și gustoși. - Am adus din Olanda și de la Grădina botanică peste o suta de specii de lalele, de cele mai neobișnuite configurații și culori, dar am selectat si cultivat vreo 15 specii, povestește Vasile. Vreau să-mi fac
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
zori și pîna în amurg îl poți vedea cu soția Olga muncind avan pe parcelele de flori. Pentru necesități gospodărești mai sădesc harbuji, zămoși, zmeură, fasole și cartofi. - Iată, pe sectorul acela, ne arată Vasile, anul trecut am cultivat cartofi irigați. Știți cîtă roadă am adunat, calculată la hectar? 75 de tone! De ce într-o mare gospodărie se sădește 10 hectare cu cartofi, care dau 2-3 sute chintale la hectar, daca aceeași cantitate de roadă poate fi obținută prin irigație capilară
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
mai mult. Ea se întâlnește de la deșerturi până la păduri tropicale, și dela dealuri cu păduri dese până la câmpii deschise, acoperite cu arbuști. Se mai întâlnește în toate tipurile de regiuni de savană - de la cele foarte secetoase, până la cele mai bine irigate, cu pă duri dese sau pietriș. Unele specii se simt mai bine în regiunile cu ierburi înalte, luxuriante, și în zonele cu vegetație deasă, iar altele se întălnesc în regiunile de coastă și în medii urbane, adesea făcându-și adăposturile
Mangustă () [Corola-website/Science/306079_a_307408]