918 matches
-
atât de redutabile? Pentru că ele nu constituie doar apanajul proștilor. Sunt universale. Nu o dată cei inteligenți le îmbrățișează cu aceeași fervoare. Nu sunt câtuși de puțin imuni - cum s-ar crede - față de ele. Ei doar le „argumentează” cu mai multă iscusință, făcându-le, în ultimă instanță, mai solide, mai rezistente. Nemuritoare. Prejudecățile au un singur dușman (intratabil): pe omul pentru care cultura a devenit o a doua natură (nu pe omul care știe multe, nici chiar pe erudit, ci exclusiv pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
da cât de puțin sau de fel drepturi politice străinilor, proprietatea rurală să fie În mâna românilor, dar de acolo În colo deschid ușile largi străinului; Îi zic: am nevoie de știința ta, să mi-o dai; am nevoie de iscusința ta industrială am nevoie de experiența ta”. Răspunzând lui Sturdza, atrăgea atenția asupra faptului că românii erau un popor nou, aflat „În perioada de asimilare și până nu se va termina acest proces de asimilare a științei, a experienței altora
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
și Saint Etienne. În Prusia de când datează industria dacă nu de la revocarea Edictului de la Nantes, când marele elector a lăsat drum liber imigrațiunei francezilor goniți din sudul Franței? Ei au adus În Prusia, și industria și cunoștințele lor teoretice și iscusințele lor manuale. Chiar vecinii noștri din Rusia, de unde au luat ei civilizația lor, dacă nu de la germani? Dacă este așa, d-voastră voiți ca ceea ce nici o nație din lume nu a făcut, să facem noi?” Mergând pe acest principiu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
România trebuia creată o industrie, pentru funcționarea căreia era nevoie de cel puțin trei elemente: combustibilul, lucrătorii specializați și capitalul. Critica politica guvernului care, În viziunea lui, era una păguboasă: „capitalul, cu sistemul Dv., Îl alungați; pe lucrătorii străini, cu iscusința lor, Îi dați afară; și posibilitatea de a avea combustibil și materie primă, o respingeți. Atunci ce industrie voiți să creați În țara aceasta?...Și vă lăudați? Și veniți cu fraze că Dv. apărați pământul strămoșesc?...D-lor, nu este
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
rași în cap, doar cu un smoc negru în vârf : Bărcile lor, înguste și nepuntate, fără alt lest decât lestul viu al echipajului, purtau o pânză primejdios de mare, pe care vântul o înclina până deasupra valurilor. Se cerea o iscusință nemaipomenită din partea cârmaciului, ca să nu se răstoarne și să manevreze printre crestele înspumate, astfel ca niciun val să nu se năpustească peste copastie, inundând barca și făcând-o să se răstoarne într-o clipă. Dincolo de decorul ușor ajustat la spectaculosul
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
pregătească terenul. Și când se prezenta la cel bolnav, era el cel care rupea gheața cu o conversație prietenoasă, recurgând la bogata și variata culegere de istorioare plăcute, glume și ghicitori. Apoi, cu ușurință, cu un tact extraordinar și o iscusință sfântă, introducea discursul spiritual. Rareori întâlnea pe cineva care să-i refuze chemarea sa de a se spovedi. La spitalul militar sau la spitalul civil, era deja pregătită o listă de cereri, pe care surorile o culegeau de la cei internați
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
bine, el merge să-i caute pe copii ăștia obraznici?». Iar puțin mai târziu, atunci când se adresează lui don Giovanni, schimbă tonul: «Dacă înving la loto, îți plătesc toate datoriile... dar după aceea s-o terminăm odată!». Don Giovanni, cu iscusința sa știa cum să abată acea ostilitate aparentă, rod nu al unui egoism ci al unei incapacități de a ține sub control băiețeii dezlănțuiți. Înfăți-șându-i noii copii săraci și abandonați, îi spune: «Masina, acest copil este orfan, l-au abandonat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
cuvinte și replici umoristice. Novicii, pe ascuns, adnotează cuvintele și gesturile, pe care le treceau apoi într-un jurnal. Lectura acestor note este plăcută și revelează un don Calabria patern, afabil și genuin, veronez dintr-o bucată. Surprinde simplitatea, bunătatea, iscusința lui don Calabria. În mijlocul acestor viitori religioși se simte într-adevăr părinte, asemenea unui patriarh înțelept și bun. Adunând toată bogăția anecdotică, ne apare tabloul unui suflet simplu, senin, plin de viață, pe umerii căruia, cândva, Domnul a voit să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
gimnaziu e, de fapt, „rob” al demnitarului. Asemenea lui Unanian din Cimitirul Buna-Vestire de Tudor Arghezi, îi prepară discursurile și îi redactează articolele. Nicolin Robul locuiește, la început, într-o cameră de hotel modest, spre a se muta apoi, grație iscusinței unei prostituate devotate, Margot, într-o cameră cu chirie. Căutându-l într-o anumită împrejurare, ministrul o găsește acasă numai pe Margot, pe care o crede soția lui Nicolin, și, fiind un afemeiat, o place. Lucrurile evoluează însă invers. Nu
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
nu-mi place și-am Început alta, mai ascunsă, dar greu de motivat acest nou gând, n-am ce face, căci cealaltă versiune nu-mi mai place. Am mai multe „așchii” pornite dar acest gen de mici Întinderi pretind multă iscusință, umor și adevăr de viață. O să tot ciocănesc, poate va ieși ceva. Ce vești aveți, când credeți că va fi lansarea la București? Eu nu merg acasă decât după Paști, și mi-ar părea rău să nu ne Întâlnim, noi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
permutările, mă simt lipsit de apărare și starea mea de spirit devine instabilă. La spălare, lucrurile stau cu totul altfel. Nu vreau să spun că e chiar simplu, dar sunt mândru de ceea ce fac pentru că știu că e nevoie de iscusință. Permutările nu-mi dau nici un motiv de satisfacție. Știu că oamenii care mi le solicită se folosesc de minte și-atât. Mi-au creat un nou subconștient și el e cel care lucrează. Nici nu-mi vine să spun că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un film, beau și mănâncă fără să plătească, apoi descinderea hingherilor în mahala și eșecul tentativei lor de a înhăța cățelul din curtea unui mitocan ș.a.m.d. Atmosfera de cârciumă ori de frizerie de cartier periferic e resuscitată cu iscusință. Printre textele lui D. sunt câteva mici capodopere ale genului, cum ar fi Borsalino-veritabil (în care un „adălmaș” luat între doi vecini, dintre care unul - controlor fiscal, deci „influent” pe lângă prăvăliași - îi înlesnise celuilalt cumpărarea avantajoasă a unei pălării noi
DANIEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286684_a_288013]
-
împânzesc o atmosferă de febre și de ciudățenii, în care se produc întorsături șocante și explodează înțelesuri neașteptate. Lepădând orice complezență, scrutarea reacțiilor unor copii înrăiți de foame, sub arșița unei veri nemiloase, denotă finețe psihologică (Năframa albastră). Ingenioase, dezvăluind iscusințe de strategie narativă, sunt prozele în care unda realului se interferează cu aceea a ficțiunii. Infiltrarea de straniu și propulsia în fantastic imprimă scriiturii iradieri de parabolă. Viața imediată și arta, cu plăsmuirile ei care, ca prin farmec, prind să
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
lui de inspirație pentru „epopeile populare” Isprăvile lui Păcală (1894) și Gruia lui Novac (1913), ca și pentru altele pe care le-a scris, au fost creații culese de alții, surse pe care de altfel le numește. Posedând o remarcabilă iscusință de a relata accesibil fondul subiectelor pe care le recreează nu în stihuri populare, ci în versuri de 14-16 silabe, D. și-a dobândit o mare popularitate în rândurile cititorilor fără mari pretenții, dovadă și numeroasele ediții pe care le-
DULFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286896_a_288225]
-
cu autenticitate, într-o viziune predominant „rece”, ușor înflorită de o undă de romantism și sentimentalism. Textualismul practicat rezidă în deconspirarea intermitentă a iluziei referențiale, în autocomentariu, în desfacerea la vedere a mașinăriei textuale, operată cu grație și precizie, ingeniozitate, iscusință. Textul nu e însă ludic-autodistructiv și ar putea fi afiliat mai degrabă extremului modernism decât postmodernismului. Narațiunea și scriitura amintesc de Noul Roman francez, de „școala privirii”. Naratorul practică o „observare” neomniscientă, fragmentată și dispersată, orchestrând secvențe epice sau descriptive
GRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287353_a_288682]
-
comparat, având un înțeles abstract, e substituit de un comparant concret (de pildă, alcătuiri ori fenomene naturale, geologice, tectonice, meteorologice sunt utilizate pentru a semnifica metaforic sentimente sau trăiri intense); procedeul comportă riscul grandilocvenței nepotrivite, risc asumat și evitat cu iscusință. Ar mai trebui remarcate însușirile de cântăreț inspirat al combustiilor erotice, umorul discret și amar, de calitate, recurgerea, convingător susținută artistic, în cadrele modernității, la patrimoniul mitico-folcloric al zonei geografice de obârșie, Banatul de munte (termeni de analogie pot fi
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
Domnul, ca să ne cruțăm trupul! Sau acel cuvânt prin care se spune că, strângându-se în cotloanele strâmte ale vizuinii sale, își lasă haina veche și ia puteri noi, cât de mult aduce cu îndemnul de a imita și noi iscusința șarpelui: să ne dezbrăcăm de "omul vechi", după cum spune Apostolul, ca să ne îmbrăcăm cu "cel nou" (Eph 4.22, 24; Col. 3.9, 10) și anume să ne dezbrăcăm trecând prin loc strâmt, după cuvântul Domnului: "intrați pe ușa cea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
această expectanță a autorului de la cititorul său: cititorului i se pretinde astfel să fie inteligent (chiar superinteligent), sensibil și talentat în practicarea lecturii. Cititorul nu poate fi lăsat să fie pur și simplu, ci se reclamă de la el performanță, abilitate, iscusință. Cititorul nu poate fi gratuit. Nu poate fi inapt și incapabil: el trebuie să dea tot ce poate în actul lecturii. Adică să trudească la fel de intens precum autorul. Convenabilă formulă și teorie, convenabilă utopie! Dacă toți cititorii ar fi așa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
a fost evreu. Din această cauză o parte din gândirea creștină este moștenită de la vechii evrei. Creștinismul a fost generat de Iudaism și problema banilor și a poziției față de folosința lor vine din Iudaism. Munca și efortul rațional, hărnicia și iscusința le moștenim de la evrei. Paul Johnson arată că ,,evreii au fost primii mari raționalizatori din istoria lumii"45. S-a întâmplat așa în contextul unei istorii de mii de ani, complexe, în care acest popor nu a beneficiat niciodată de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
transformat într-un clișeu la fel de nerelevant și obositor ca și acela al legendarelor metehne ale maestrului: ,atitudinea rece, distantă față de semeni, ironia suverană și condescendentă, egomania, setea de glorie, ipohondria." Au continuat să fascineze și virtuțile ,machiavelice": abilitatea, spiritul diplomatic, iscusința cu care Thomas Mann a știut să-și instrumentalizeze și manipuleze contemporanii. Corespondența o dovedește din plin - a ținut Marcel Reich-Ranicki, între altele, să le reamintească admiratorilor, în evocarea pe care a făcut-o la Lübeck, în fața oficialităților și a
Comemorare - Posteritatea lui Thomas Mann by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11375_a_12700]
-
de profesor și filosof (plecase la studii în Germania cu o bursă acordată de Rădulescu-Motru, care îl știa bine de la Noua Revistă Română) s-a datorat, incontestabil, marilor sale daruri și științei de carte dar, mai ales, cum se știe, iscusinței socratice de a-și prezenta cursurile, dînd studenților sentimentul că ideile expuse se nasc atunci aievea, la catedră. Apoi ar fi de adăugat că a sa carieră s-a datorat nu numai "protecției de fuste" ci și harului său de
Dezvăluirile lui Constantin Beldie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16613_a_17938]
-
considerație este felul în care narațiuni paralele pot deveni concurente. Cu alte cuvinte, maniera în care ele se compun conștient fiecare de cealaltă, și prin urmare decise să se confirme sau, după caz, infirme reciproc. Aici strălucește David Kirp: în iscusința cu care selectează cazuri grăitoare pentru felul în care individul și comunitatea pot reprezenta entități antagonice, dar nu în sensul clasic al insului rebel și răzvrătit, ci într-o manieră mai subtilă și mai cotidiană totodată. Personajele lui Kirp sînt
Aproape ca acasă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16672_a_17997]
-
trec. Pentru Aurelian el este spiritul bun, protector, impulsul imponderabil, motorul natural ce pune în mișcare complicata mașinărie a condiției de artist. Nu spray paralizant or, dimpotrivă, viagra a infatuării și parvenitismului, ci flacăra de viață și manifestare a unei iscusinți speciale, maximum de eficiență și putere de expresivitate. La Aurelian talentul nu este celibatar. Îi țin companie inteligența, instinctul și vocația. În absența talentului, restituirile sale ar virtualiza impostura, în lipsa inteligenței, interpretarea sa ar fi sub semnul facilului; atrofierea instinctului
Spațiul care cîntă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13096_a_14421]
-
în mai toate speciile literare că Marin Mincu a trebuit să participe la un concurs spre a-și prelungi legitimația de poet; important e că Am visat că visez că sunt înger este un volum de texte poetice ce confirmă iscusința, rafinamentul și chiar solitudinea unui scriitor total printre poeți, fidel procedurilor și informației sale la zi. Fiind și unul dintre exegeții importanți ai momentului, Marin Mincu oferă comentatorului nesperate căi de acces spre textul sau, făcându-l inteligibil (pe acestă
Poezie virilă by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17659_a_18984]
-
de la începutul povestirilor în plin absurd și răstoarnă spectaculos aparențele normalității în devianță. Naratorul din Pasărea Tivi, simplu martor în procesul în care prietenul său este învinuit pe nedrept de uciderea iubitei sale, se dovedește, pe măsură ce se felicită chiar pentru iscusința cu care răspunde la întrebările procurorului, nu numai ucigașul căutat, ba chiar un ucigaș bolnav, care și-a măcelărit victima și a integrat bucăți din trupul ei în fanteziile lui. Rezonările acestor naratori sînt deviante, un program electoral va fi
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]