4,397 matches
-
se întîmplă, cît aplaudă, cît disprețuiește, cît este atracție și cît este dezgust față de agresivitatea, neobosită, a unei societăți de consum, cum spuneam. Mă interesează să înțeleg cum funcționează mecanismul tentanției, al seducției, al negării, cît atrage, cît respinge din ispita mai binelui. În lumea noastră în care se trăiește superficial este întreținută continuu iluzia că cineva, nu tu, nu Dumnezeu, îți poate da mai mult, mai bine, că cineva din afară îți poate aduce fericirea, într-o secundă, într-un
Vitamine fel de fel by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10910_a_12235]
-
Radu Stanca" din Sibiu. Despre ce se petrece lîngă mine - știu că există un "altceva", dar nu merg mai departe nici cu căutarea și, uneori, nici cu frămîntarea - despre felul primar în care se manifestă revolta, spaima, despre lupta cu ispitele și cu necunoscutul, despre șabloanele barbariei. Pe mine m-a marcat teribil acest spectacol. Așa cum mărturiseam la început. Textul lui Vasili Sigariev, pe care nu l-am citit și îl aud prima oară acum, descoperit și tradus din germană de
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
căsătorie, aduc în prim plan o lume rurală, statornică prin valorile pe care le cultivă. Credința este un factor modelator, iar rolul preotului, la fel ca și al învățătorului, este de a oferi lumină și susținere: „Părinte, de ce îngăduie Dumnezeu ispitele? ” l-am întrebat, gândind cu durere cât de ispitită am fost și eu în viață. „îngăduie cu scopul de a ne fortifica în lupta împotriva răului și a ne întări în stăruința de bine, pentru a înainta pe calea virtuții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
nu vindeți licori tranchilizante Adam și Eva - după cum se pare au semănat și ei...acele plante opriți osânda!,n-a venit regina nici Venus, nici Atena...Afrodita sunt grațiate - ele au doar vina fiindcă le-a stat de-a curmeziș...ispita melancolie...ce melancolie... dar care regi nu-mi toarnă în pahare? prin lumea roasă de blenoragie nu se salvează astăzi fiecare poate vom pune dop la evoluții să nu mai curgă znaga rațiunii probabil că-ntr-un cerc de substituții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
succes autoarei, Cătălina Stroe, sursă inepuizabilă de enigme și mistere și succes cititorilor săi mai noi sau mai vechi! JOCUL LUI, DE-A LAZĂRUL... Jocul lui, de-a lazărul, ne-nvățase zarzărul, însă eu, tot timpul șui, n-am căzut ispitei lui. Nu ți-am spus să te ferești de-a sta-n mugur la ferești? Soare cursă o să-ntindă să-i deschizi clempuș la tindă vraja apei din oglindă: Î’Soari, soari sufrunțeli cai-i ma bună di noi treili
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mine bobii, vrăjmașului morar de ce îi număr? De ce când crucea o duceai pe umăr, nu-ngăduit-ai lemnul să-și aprindă în loc de brațe pentru cuie, două aripi de flăcări să fi țâșnit în Î’ Nu e nici timpul și nici vrerea’’? Oare ispita măcar târcol n-a adiat măcar pentru o clipă? Incă o cruce, din cruce altă cruce; sămânța în sămânță își scufunda sămânța? și o duceai și pe a mea, iar eu pe-alături doar tăgârța Semănătorului; de data asta spre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
a adiat măcar pentru o clipă? Incă o cruce, din cruce altă cruce; sămânța în sămânță își scufunda sămânța? și o duceai și pe a mea, iar eu pe-alături doar tăgârța Semănătorului; de data asta spre aceeași moară. Oare ispita n-a vrut să Te umbrească puținului risipă, pe drumul scurtăturii zborului? Nu Te durea mai mult nespovedirea de aripă? Abia când prăbușitu-Te-ai a treia oară spre mine ai privit. Nu cu aripa cerul meu se zboară căzutului din cuib
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
despre arhiva Mircea Vulcănescu, în manuscrise, fișe, dactilograme - pagini inedite sau puțin cunoscute, reproduse în secțiune de note: planul seminarului de etică (tot în vol. I, p. 1110-1115), ciorne în schița unor considerații despre ,omul românesc" (1274-1279), un tablou al ispitelor pentru spiritul românesc (1279-1280), o amplă variantă a eseului Ispita dacică (1282-1315), variante la Dimensiunea românească a existenței (1325-1334) și istoria editării acestui studiu (1335). Bineînțeles că în paginile note, comentarii și variante din volumul II sunt alte adnotări de
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
sau puțin cunoscute, reproduse în secțiune de note: planul seminarului de etică (tot în vol. I, p. 1110-1115), ciorne în schița unor considerații despre ,omul românesc" (1274-1279), un tablou al ispitelor pentru spiritul românesc (1279-1280), o amplă variantă a eseului Ispita dacică (1282-1315), variante la Dimensiunea românească a existenței (1325-1334) și istoria editării acestui studiu (1335). Bineînțeles că în paginile note, comentarii și variante din volumul II sunt alte adnotări de acest fel, pe care nu le mai inventariez. Extensiunea aparatului
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
devorat-o pe Lena, cea care ne întîmpină cu povestea ei sexuală, și nu doar, provocată de același Hipolit. Ne întîmpină, spuneam, într-o cușcă, la capătul unui culoar întunecat, al întunericului din noi. Un tunel al fantasmelor erotice, al ispitei continue, al șoaptelor lascive rostite de actori ale căror capete și guri și trupuri răsar de peste tot, din nișe ce se cască pe sub pașii spectatorului, ce se zăresc în pereții laterali, deasupra capului, departe, aproape, ca un vuiet, ca o
Iubirea și Fedra by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10182_a_11507]
-
lui Papini. Cel mai întins studiu al cărții (aproape o sută de pagini) privește relația cu totul specială a lui Marin Preda cu Dostoievski. Inspirată, Elena Loghinovschi purcede de la confesiunile lui Preda din Viața ca o pradă (vorbind, aici, despre ispita livrescului, care a făcut să curgă multă cerneală) și Convorbiri cu Marin Preda de Florin Mugur. "în România, Preda este, fără îndoială, scriitorul care a manifestat cea mai mare atenție față de problematica și specificul artistic al operei lui Dostoievski". Ce
Noi și scriitorii ruși by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/10193_a_11518]
-
LIVIA CIUPERCĂ Sub mantia protectoare a poeziei - veți constata - „niciodată gândul-idee / nu va trece întristat prin ființa” noastră (Iluzia trecerii), plămadă binecuvântată de o forță îndumnezeită. Traiectul nostru printr-acest areal e-o dulce, perpetuă ispită - „înspre nordul vis al luminii...” (Tăcerea din miracol), glăsuiește poetul. Vraja cuvântului își cerne strălucirea. Într-o dimineață din cuvinte... Șoptit. Tainic. „Mă-ntorn în dimineața / din cuvinte / ca-ntr-un pridvor de casă / pe care l-am pierdut. / O, fapta
Într-o dimineaȚă de cuvinte împreună cu poetul Coriolan Păunescu. In: Editura Destine Literare by LIVIA CIUPERCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_249]
-
capătul pământului, ca să ne aducă o experiență de neuitat! 10 scene vor împânzi regatul Untold Festival și timp de 4 zile și 4 nopți, între 30 iulie și 2 august, vei avea de înfruntat, dragul nostru Prâslea, o sumedenie de ispite și pericole pentru plictiseală: concertele de la Main și Secondary Stages din Zona River situată între Cluj-Arena și Sala Polivalenta, concertele și chill-out zone-ul din The Forrest (Parcul Central), doar ca sa răzbești în Zona The Citadel (Piața Unirii) unde o
Scriem povestea Untold Festival împreună cu tine! [Corola-blog/BlogPost/96718_a_98010]
-
este dur, te lovește cu mișcări elegante, iscusite, cu felul aparent banal în care este narat. Era atîta liniște în sală, la un moment dat, încît mi-am dat seama că orice artificiu ar fi folosit regizorul, orice exces, orice ispită a părăsirii măsurii ar fi dezechilibrat fantastic construcția. Alexandru Dabija a strîns în jurul lui artiști speciali. Nu mari sau mici. Speciali în relația cu teatru, cu profesiunea lor, cu ei înșiși. Andu Dumitrescu cred că este unul dintre cei mai
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10811_a_12136]
-
este dur, te lovește cu mișcări elegante, iscusite, cu felul aparent banal în care este narat. Era atîta liniște în sală, la un moment dat, încît mi-am dat seama că orice artificiu ar fi folosit regizorul, orice exces, orice ispită a părăsirii măsurii ar fi dezechilibrat fantastic construcția. Alexandru Dabija a strîns în jurul lui artiști speciali. Nu mari sau mici. Speciali în relația cu teatru, cu profesiunea lor, cu ei înșiși. Andu Dumitrescu cred că este unul dintre cei mai
Alb și negru by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10792_a_12117]
-
necaz. TRECERE Simt prin ochii de fecioare Cum ne-ndeamnă mai cu spor și ne ard cu ce nu moare Chiar când moartea-i în pridvor. Ne descos și ne îmbată Cu multiple încercări. Ne îmbie și ne-nhață Cu ispite sau mustrări. Clipele se tot frământa Leac să fiarbă din nimic, Pentru dragostea înfrânta De o boală-inamic. Trec prințesele și timpul. Trec amanții zborului... Trecem toți și lăsăm câmpul Sub vegherea norului. SOARTA Luna prăvale Colb de argint. Noaptea în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Se adună vremuri line, Muză mea parcă revine, Clipă arde-n nemurire Viața iarăși mă reține. Fete vin și zile pleacă. Se întorc ciudat oleacă. Ochiul tremură-n privire. Fetele sunt amăgire. De păienjeni nesupuse Se prelasă chiar seduse De ispite presupuse Îngropate-n doruri duse. Prin vibrațiile vremii Trec iubirile stăpâne. Numai ele ard netimpul Sau înțarcă necuprinsul. Pe pamant și-n căi astrale Sună dragostele tare Printre gânduri nestelare Dintr-o zare-n altă zare..... SCURGERE Singurătatea A născut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
a Iordanului/ curățirea spirituală, pâinea împărțită la Cina cea de Taină/trupul hristic, vinul/ sângele, peștele/ Ichtus-acrostihul lui Hristos; leul/ Marcu, vițelul/ Luca, prin jertfa făcută; postul Paștelui/ cele 40 de zile petrecute de Iisus în pustiu, când a rezistat ispitelor Satanei, care-l îndemna să-și folosească nepermis puterile divine: să transforme pietrele în pâine, să-l slujească pe diavol în schimbul puterii asupra tuturor regatelor lumii etc. Sau simbolurile legate de Fecioara Maria: crinul, albastrul ceresc al vestmântului, darurile simbolice
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
știm dacă ortodocșii, la rândul lor, au avut vreo contribuție). Cea mai recentă, încă neimpusă tuturor preoților catolici, rezultat al lucră- rilor unei comisii pontificale compusă din 70 de membri, privește finalul rugăciunii. „Și nu ne duce pe noi în ispită!” a fost considerat nepotrivit cu ideea unei Divinități care nu poate fi, în nici un caz și în nici o formă, ispititoare. Forma propusă este: „Și nu ne lăsa pe noi să cădem pradă ispitei!”. Ea lasă, în plus, locul cuvenit liberului
Tatăl nostru, corectat () [Corola-journal/Journalistic/3081_a_4406]
-
Și nu ne duce pe noi în ispită!” a fost considerat nepotrivit cu ideea unei Divinități care nu poate fi, în nici un caz și în nici o formă, ispititoare. Forma propusă este: „Și nu ne lăsa pe noi să cădem pradă ispitei!”. Ea lasă, în plus, locul cuvenit liberului arbitru al omului.
Tatăl nostru, corectat () [Corola-journal/Journalistic/3081_a_4406]
-
voiesc Eu, ci precum Tu voiești. Și a venit la ucenici și i-a găsit dormind și i-a zis lui Petru: Așa, n-ați putut un ceas să privegheați cu Mine! Privegheați și vă rugați, ca să nu intrați în ispită. Căci duhul este osârduitor, dar trupul neputincios. Iarăși ducându-Se, a doua oară, S-a rugat, zicând: Părintele Meu, dacă nu este cu putință să treacă acest pahar, ca să nu-l beau, facă-se voia Ta. Și venind iarăși, i-
Lucruri pe care nu le știați despre Iisus by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41474_a_42799]
-
prin Coșul de deșeuri al Dilemei vechi nici când, Dumnezeu să ne ferească, ne vom afla la ananghie, în lipsă, adică, de colaboratori. Riscul de a da peste un articol al dlui Ștefănescu ne va ține departe de o asemenea ispită. (N.M.) Asprime și populism Ne-a vizitat țara Leszek Balcerowicz, personalitate a vieții publice poloneze și economist de marcă, a cărui contribuție în reformarea și stabilizarea economiei poloneze este remarcabilă. Acesta a fost ministru al Finanțelor din Polonia (între anii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4157_a_5482]
-
Câinele de lemn. «Rugăciune», șopti ca pentru el T. Barbălată. Și se decise: în viața lui nu va mai scrie un rând, nici pentru gazetă, nici pentru cărți, pentru nimic. Toate rândurile scrise erau mincinoase, în toate rândurile scrise exista ispita. Prin scris puteai să cazi fără să știi. Se hotărâse: din chiar acel moment T. Barbălată nu mai era jurnalist, nu mai era scriitor, nu mai era persoană publică, nu mai era nimic. Să nu scrii nimic e un curaj
O proză atipică by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3858_a_5183]
-
a nu se mai întoarce decât spre a asista înmărmurită la agonia fără sfârșit a accabadorei. Și abia suferința ei, pe care o privește acum neputincioasă, o face să-nțeleagă ce rost avea Bonaria pe lume, ba chiar dă naștere ispitei surde de-a săvârși pentru ea aceeași lucrare iubitoare. „În „Accabadora”, miza etică devine miză stilistică și narativă. O poveste lipsită de idile, de retorică și de locuri comune, în care regăsim exactitatea cu care autoarea ne-a obișnuit încă
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
o lume informă. Până la urmă, cele trei condiții se derulează în spații căptușite cu însemne carcerale, indiferent de epocă sau de situația socio-economică. Radu Aldulescu execută incizii de mare finețe în lumi arhicunoscute, interesat fiind cum anume funcționează în omulanimal ispita, viciul și curiozitatea degradării. Pentru că, indiferent de alteritățile unei lumi, cele ce oferă verosimilitate unui univers sunt strategiile sechestrării. Într-o anume măsură, cea care dă tonul în romanele lui e clasa politică, abia apoi puterea nevăzută a păcatului. Între
Vitalitățile deșertăciunii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4097_a_5422]