1,908 matches
-
vârf de munte la o mică stațiune cu 3-4 case, un mic hotel cu câteva camere și o stațiune de benzină. Vrem să dormim aci, dar ... avem impresia că oamenii de aici, văzând mașina cu număr de New York, vor fi ispitiți să ne considere milionari, așa că În plină noapte ne Întoarcem la Rapid City. Coborâm imensa serpentină și avem ocazia să admirăm risipa de lumină ce se revarsă asupra unei localități destul de modeste, azvârlită În far-west. Noaptea, pe la ora 2, suntem
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
muncă era una dictată de către Biserică, păstrată în cadrele unei sclavii din strânsoarea căreia va mai trece mult timp până când ne vom elibera. Discutând despre economia occidentului medieval, Jacques le Goff o numește "o lume mai slab echipată. Ai fi ispitit să-i spui subechipată"547, chiar în comparație cu lumea musulmană, China și cu lumea bizantină. "Ceea ce caracterizează universul tehnic medieval este caracterul său rudimentar"548. Autorul nu se sfiește să vorbească despre "starea primitivă" a viitorului centru de cultură și civilizație
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
română,/ Dac-ar fi de altă lege,/ Pe sub mâna mea n-ar trece” <endnote id=" (676, p. 142)"/>. Mai mult decât atât, În seco lul al XVII-lea, moldovencele se fereau să fie privite de către străini, pentru a nu-i ispiti erotic : „femeile [...] să feresc de vederea streinilor și să dau În lături, așa să nu treacă femeia pe dinaintea bărbatului pe drum sau cărare” (Miron Costin, De neamul moldovenilor). În romanul Calpuzanii de Silviu Angelescu se iscă un Întreg tărăboi interetnic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
frumusețea lor, numai trebuie să ai grijă să le speli, să le fereduiești și să le parfumezi ; altfel e zadarnică orice iluzie.” Totuși, „oricât de căzute ar fi În opinia lumii fecioarele Sionului - conchide concesiv Russo -, de multe ori ești ispitit să alcătuiești o parafrază modernizată după Cântarea cântărilor ” <endnote id="(366, pp. 109 și 131)"/>. În fine, tot pe la jumătatea secolului al XIX-lea (1854-1857), germanul Moritz Edler von Angeli este generos În aprecierile sale privind „admirabila și captivanta frumusețe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au trăit și alți europeni În epocă. La București, de exemplu, În 1941, diplomatul și politicianul Constantin Vișoianu - rușinat de reglementările antisemite promulgate de guvernul mareșalului Ion Antonescu - Îi declara următoarele prietenului său Mihail Sebastian : „De câte ori văd un evreu, sunt ispitit să mă apropiu de el, să-l salut și să-i spun : Domnule, vă rog să credeți că eu n-am nici un amestec»” <endnote id="(156, p. 368)"/>. Titlul de onoare de „Drept Între popoare” - acordat de statul Israel celor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
682, p. 254)"/>. Sau : „Oare evreii nu sunt și ei oameni ca și noi ?”, Întreabă contrariat un personaj al lui Ilya Ehrenburg (Julio Jurenito, 1921). Răspunsul este tranșant : „Bineînțeles că nu !” <endnote id="(732, p. 137)"/>. Sau : „Inima m-a ispitit să spun : și evreii sunt oameni, dar nu am zis nimic”, Își aduce aminte un personaj (o ucraineancă din Bucovina) din romanul Caterina, semnat În 1989 de Aharon Appelfeld <endnote id=" (813, p. 71)"/>. Probabil că Cioran parafraza În răspăr
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cumpăra conștiința multor musulmani cu bani, dar iată că sunt destui care nu pot fi cumpărați. Ben Laden nu trăiește în cosmos și nici izolat complet de oameni; dimpotrivă, are mulți adepți în jurul lui, dar niciunul nu s-a lăsat ispitit de cele 50 de milioane de dolari. Asta înseamnă ca în organizația Al-Qaida precum și în medii musulmane din afara acesteia există valori superioare banilor și, în general, valorilor de ordin material. Istoria, religia și educația pe care o primesc acești oameni
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
de pe urmă, fruntariile ei au fost rând pe rând cotropite. Crimeea, Kubanul, provinciile Chersonului, Oczacovului au căzut în puterea Rusiei și când puterea a dat greș în împărăția otomană, rușii au făcut să pătrundă răscoala în provinciile sale; ei au ispitit credința grecilor, au dat arme nemulțămiților, au corupt lăcomia, au sedus buna credință, subminând puterea ce voiau s-o răstoarne... S-a promis pacea pentru a vedea fruntariile dezarmate și aceste fruntarii au fost cotropite, și generalii ruși, atacând împărăția
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
de fapt. Un individ fără nici un viitor, cu totul nepotrivit pentru ea. Ce aș fi putut eu să-i ofer? Te-ntreb, Tanso, ce aș fi putut eu să-i ofer acelei fete? Bineînțeles că m-aș fi putut lăsa ispitit de șansa pe care viața mi-o scosese În cale. Dar nu trebuie să cădem În plasa ispitei care ne pândește la tot pasul. Tot era bine că nu scotea nici un sunet. Se ferea din calea gurii mele și se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Pepino ceva ce n-am mai văzut de amar de vreme: splină și bojoc, un pachet barosan de vreo două kile, fiindcă avea un văr și la abatorul din Timișoara, dar uitase probabil de butelie, dacă nu cumva special ne ispitea cu bunătățile alea, tot În nădejdea că părințelul se va simți și-i va da bani s-o umple. Sărmanul Pepino, barem de foc să-i lăsăm, că de-ale gurii s-o descurca el. Adică noi plecăm și scăpăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
sute de mii, dar nu s-a Întâmplat niciodată să se plângă cineva că i-a dispărut un leu barem. Ba uite că acuma s-a Întâmplat, dacă a avut-o pe scârba aia smolită lângă ea ca s-o ispitească. Aia e, că Steluța a căzut În abatere... mmmâânuu. În privința banilor, Pepino poate să pună mâna-n foc pentru Steluța. Și dacă s-o fi dus cu tovarășul ăla al nostru negricios pentru câteva săptămâni, asta-i cu totul altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
în culori și aglomerări flamande ocupă pagini întregi. Cu "saramură de plătică și de obleț, rasol de raci, ciulama de lin, crap umplut cu nuci, șalău și somn prăjit", "ciorbă de somn, cu vestitul borș călugăresc", "friptură de miel" sunt ispitiți trimișii episcopiei din O ancheta (1964, 3-36); pentru a obține râvnita semnătură, starețul Procopie din Păcăința starețului își momește frații întru călugărie cu "icre de crap decorate cu măsline de cea mai bună calitate, cutii cu sardele de Lisa... Vine
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
lui Platon, trece pentru cei mai mulți dintre interpreții platonismului ca o metaforă a condiției umane. Conform cu aceasta, omul este condamnat să-și ducă existența într-o lume de aparențe, dar pe care în neștiința sa fundamentală, în necunoștință de cauză, este ispitit s-o considere ca fiind cea cu adevărat reală. Prizonierii închiși în peșteră oferă imaginea condiției umane însăși, caracterizată prin perseverența cu care omul insistă într-o gravă eroare metafizică, una în care a fost aruncat de la început și care
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
în felul lui Platon. Spun aceasta întrucât nu cred că Platon știa bine să facă distincția între ispită și păcat. În Nomoi el condamnă ispita și pedepsește păcatul, confundă ispita cu păcatul, premisa cu finalul ei - concluzia. Socrate este mereu ispitit și, cu siguranță, păcătuiește. O face însă în relativ. Platon a fost multă vreme păcătos și a făcut-o, tot multă vreme, în absolut. Este motivul pentru care lumea nu s-a grăbit să-l compare pe Platon cu Isus
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
-ului promite iconicul ? A comunica este, între altele, o formă specific umană de exercitare a puterii. Omul a iscodit în marginile propriei istorii tenebrele gloriei discursive. Numai „omul regal” poate disprețui temeinic cuvântul. Pentru că e conștient de orgoliile sale. Poetul ispitit de idei devine filosof. El înțelege că adevărul poate fi oricând văzut și numai uneori rostit. Obișnuința de a pune preț pe vorbe se păstrează în lume în strânsă legătură cu pofta de putere. Platon gândește lucrurile în aceeași notă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de sondare a misterului cosmic: „Azvârle-ți plânsul fin/ În cerul viu și zi-mi/ De râsetele din / Înalt și limpezimi./ O, linii clare, liră,/ Arpegiu argintiu/ De jocul tău zglobiu/ Tăcerea mea se miră// Ce voci subpământene/ Te-au ispitit în noapte/ Să-neci în somn și lene/ Comoara ta de șoapte?”. Toate mijloacele revelației poetice cultivate de C. bat mereu la porțile zăvorâte ale Necunoscutului: și mirarea, și întrebarea, și contemplarea activă, și chemarea acerbă a tăcerii, și claritatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
cari ne explică atît viața, cît și opera lui Rousseau"16. Omul Rousseau era "o ființă plină de sensibilitate și imaginație, jucărie perpetuă a propriilor sale iluzii și dorințe, un om ros de amor propriu, plin de voluptate, entuziast, romantic, ispitit de aventură, refractar la orice disciplină, incapabil de sacrificiu, deloc apt pentru acțiune, înclinat mai degrabă către efortul de a renunța decît către efortul de a birui, trăind în vis bucuriile pe care inerția sa le îndepărtează din calea trăirii
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
bărbat, și anume: coasta ei dreaptă e coastă stîngă de bărbat, coasta stîngă a lui; coasta stîngă a femeii e de drac. De aceea, nici nu-i lua din mîna stîngă, nici nu-i sta în partea stîngă, că te ispitește și te pierzi cu firea. Cînd visezi noaptea că te joci cu o femeie, acea femeie e zmeoaică; a doua zi te doare în piept și în spate; te vindeci dacă te ungi cu untură de porc de la Ignat [Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cîni. (Gh.F.C.) Pe cînd cerul era foarte aproape de pămînt, un cioban a aruncat o baligă în lună și a chiorît o. Atunci Dumnezeu a urcat cerul sus de tot. (Gh.F.C.) 185 Pentru că luna era foarte frumoasă și frumusețea ei îl ispitea pe soare, care îi era frate, Dumnezeu a mînjit-o pe ici, pe colo, să fie mai puțin frumoasă. (Gh.F.C.) Pe lună se vede capul lui Iuda, care s-a spînzurat. (Gh.F.C.) înțarcă copilul cînd luna știrbește, ca să-i piară pofta
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și-l va păstra pînă în dimineața sfintelor Paști, cînd trebuie dus la biserică în pălărie, atunci oamenii ce sînt strigoi vor veni la cel cu capul de șerpe și vor încerca să-l înceluiască* de la el și-l vor ispiti, că de unde are el pana aceea așa frumoasă. Se crede [că], dacă mușcă vreun șerpe pe om, apoi să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă însă șerpele bea apă înainte de ce a intrat cel mușcat în apă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Putem vorbi aici de o descoperire progresivă a identității reale a obiectului discursului. Ultimul membru al perioadei (B4), cel mai scurt și prin aceasta cel mai frapant, formează o concluzie sau o clauzulă care explică de ce anumiți editori au fost ispitiți să pună un punct aici. Structura binară (doi membri cu [EI]5 + verb la prezent, conectați prin relativul în care) a perioadei următoare este completată cu enumerația a trei mijloace de supraviețuire întroduse de aceeași prepoziție CU: [Perioada C] C1
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cu termenul de "focus") și-i motivează enunțarea. În tezele din 1929 ale Cercului lingvistic de la Praga, Mathesius opune diviziunea formală în subiect și predicat gramatical diviziunii sale din fraza cehă în "temă și enunțare" (1969, p. 30). Am fi ispitiți să scriem remă-enunțare dacă riscurile confuziei terminologice n-ar fi mai mari decît cîștigul. 8 Cercul lingvistic de la Praga și-a dat numele de "structuralist" (neol. strukturalismus) punînd accent pe conceptul fundamental de structură, dar, ca și aici, cu ideea
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
el pasiv sau activ, sunt tinerii, deoarece din nevoia de acceptare și adaptare fiecare este gata să adere la orice, indiferent de consecințe. Este mult mai ușor să oprești, să stopezi din timp chiar intenția cuiva de a se lăsă ispitit de droguri, decât de a încerca în viitor să-l smulgi din ghearele oricărui pericol tacit. Așadar, să alegem astăzi un prieten care preferă un meci de fotbal în curtea școlii, nu o țigară, o plimbare în aer liber, nu
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Florea Albert-Emanuel () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1915]
-
care unul singur înghite din rodul muncii altora cât doi lucrători ar fi cu toții întrebuințați la munci folositoare, vă dați seama că oamenii aceștia ar avea mai mult timp decât ar fi nevoie pentru a produce tot ceea ce oamenii sunt ispitiți să dorească din nevoia și deprinderea unei vieți înlesnite (ba chiar și din plăcerea întemeiată pe natură și adevăr); aceasta se vede limpede din ceea ce se întîmplă în Utopia. Capitolul 5 Prototipul secvenței explicative Termenul "a explica" desemnează activități foarte
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
apasă influența dătătoare de «directive» a nici unui fel de corp constituit. N-au nici măcar nume: se vorbește uneori de «cenaclu» (fără majusculă), dar numai convențional, pentru a ști despre ce este vorba. N-au nici statute - poate pentru a nu ispiti pe nimeni să nu le asculte. Nu s-au făcut solemne declarații de principii, nici vibrante discursuri inaugurale. S-a pornit nu voluntar, în virtutea vreunui punct de onoare, ci spontan, datorită unui impuls colectiv, unui consens liber.” Probabil că același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285379_a_286708]