1,814 matches
-
lui Rădună, București, 1973; Fiica lui Zoltes, București, 1975; Mălin, feciorul codrului, București, 1975; Zăpezile, București, 1978; Burebista, București, 1982; Povestiri din veac în veac, București, 1984; Teorema celor trei perpendiculare, București, 1989; Povestea coifului tracic, București, 1991; Iepurele cel isteț. Vitejii, București, 1993; Firul de păr alb, pref. Ioan Romeo Roșiianu, Baia Mare, 2000; Discurs parlamentar, Ploiești, f.a.; Sunt străjer!, Ploiești, f.a. Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Povestea caporalului Filip”, RL, 1975, 35; Simion Bărbulescu, „Burebista”, CNT, 1982, 38; Constantin Michael-Titus, Pagini
RADULESCU-LEMNARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289109_a_290438]
-
ierarhie socială bazată pe avere sau pe știința de carte. Pe lângă membrii familiei, personajele principale ale romanului autobiografic Timp de neuitat (A Time to Keep, 1949; versiunea în limba română, 1975) sunt preotul Radu, învățătorul Vlad și moș Gherasim, sătean isteț și cel mai înstărit gospodar al satului, care îl ține pe copil o vară în sihăstria munților, spre a-l familiariza cu obiceiurile ciobănești. Alte ipostaze ale acestui tip de om isteț și cu inimă mare pot fi întâlnite în
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
preotul Radu, învățătorul Vlad și moș Gherasim, sătean isteț și cel mai înstărit gospodar al satului, care îl ține pe copil o vară în sihăstria munților, spre a-l familiariza cu obiceiurile ciobănești. Alte ipostaze ale acestui tip de om isteț și cu inimă mare pot fi întâlnite în povestirile Viscol (personajul Ion Baciu), Păstorul Domnului (preotul), Drumuri cu popas (Ion Codreanu), în care laitmotivul constă în asigurarea bunăstării urmașilor sau în buna rânduială a căsătoriei celor tineri. Între sentimentele copiilor
NEAGOE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
pe care îl preconizează este „mandarinul rural”, „prințul-moșnean”, om vital, gospodar cu copii mulți și femeie credincioasă și harnică, nu cu totul auster în familie, din moment ce moralistul îi îngăduie mandarinului de a se bucura, cât poate, de ibovnice atrăgătoare și istețe. Când produce asemenea sfaturi, moralistul nu își ascunde o simpatică trufie: „Eu mă înalț tot mai drept, tot mai sus spre văzduhul albastru și limpede al speculației precise, neîndurate și - nădăjduiesc - al marii creații. Condiția primordială: menținerea singurătății și zăgăzuirea
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
invenție epică, fie și într-un registru minor, spirit de observație nu lipsit de finețe și, mai ales, un limbaj agreabil, care se adaptează ușor oricărei epoci, oricărui subiect. Cel mai bine îi reușește, în plan stilistic, antifraza, o manieră isteață, cu maliții străvezii, de a modula insinuant subtextul, care sabotează cu delicii secrete enunțul pieziș (Pruncul serdarului Panait, Ghinea spânul, Părintele Mardarie de la Vovidenie, Herșcu tinichigiul). Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
de Nicolae Sârbu, Timișoara, 1981; Livada, Timișoara, 1986; Cântecul biruinței, București, 1988; Miresmele câmpului, Sibiu, 1993; Vacanța la bunici, Deva, 1995; Castelul de smarald, Deva, 1996; Moș Crăciun, Deva, 1996; Vine iepurașul, Deva, 1997; Alfabetul. Să-l învețe toate mințile istețe, Deva, 1997; Grădina, Deva, 2000. Repere bibliografice: Radu Ciobanu, „Livada”, „Drumul socialismului” (Deva), 1986, 13 decembrie; Radu Ciobanu, O vocație, „Drumul socialismului” (Deva), 1989, 11 martie; I. Nichita, „Miresmele câmpului”, „Graiul Sălajului”, 1993, 10 decembrie; Vladimir Pop-Mărcanu la 80 de
POP-MARCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288897_a_290226]
-
de la contele care o invită la moșie, femeia fuge iar, însă nenorocirea face să aibă un accident stupid în oraș, poate autoprovocat, în care își pierde viața. Narațiunea suscită interes, pe de o parte prin consemnarea reacțiilor unui copil precoce, isteț și cam afurisit, pe de altă parte, prin abilitatea compoziției, prin iscusința naratoarei de a provoca suspansuri și de a soluționa imprevizibil situații încordate, ca și prin relevanța detaliilor realiste. A doua parte a cărții, singura corespunzătoare titlului, se leagă
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
nu e doar prima „doamnă” a țării, e deținătoarea puterii supreme, absolute, sub acoperirea docilului Bazileu. Regimul instituit de neîncoronata regină Dracula e un despotism absurd, grotesc. Ca unealtă îi slujește tânărul amant, căpitanul de securitate Bob Orlando, o pușlama isteață, răsfățat al femeilor. Prin el septuagenara își retrăiește junețea aventuroasă, punctată de momentul trecerii de la fetie la o feminitate orgiastică cu participarea unui ofițer neamț, în timpul războiului, între șinele dintr-o gară rurală. În dramaturgie N. s-a revelat prin
NEAGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
és ma [De azi și de demult], București, 1958; I. L. Caragiale, Válogatott irások [Scrieri alese], București, 1960, Válogatott művei [Opere alese], I-II, București, 1960 (în colaborare), Szindarabok [Teatru], postfața trad., București, 1961; Petre Ispirescu, A furgangos kiscsobán [Ciobănașul cel isteț], București, 1961, Cugulya, öreganyó fia [Țugulea], București, 1963, Vitéz öcskös meg az aranyalmák [Prâslea cel voinic și merele de aur], București, 1967, Tüder Ilona [Ileana Cosânzeana], București, 1970, A tizenkét királykisasszony meg a varázskastély [Cele douăsprezece fete de împărat și
KEREKES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287708_a_289037]
-
preferat, în schimb, cunoașterea de împrumut și exercițiile de calofilie forțată. Discontinuitatea lecturilor din Evanghelii, de pildă, ne-a predat demonului nepăsării. Fără prea mari dureri de cap, grija de căpătâi dispăruse. Ne-am refugiat în derapaje minore și grafomanii istețe, scriind despre - sau conversând cu - inși pe care Platon i-ar fi izgonit din cetate. Astăzi, la capătul unui vechi drum, nu mai cred că sacrul se camuflează; pentru moderni, el piere fără regrete, prin uitare. Cum ne-am fi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
colegă 1 Am primit adresa din 7 mai, prin care-mi ceri câteva rânduri spre a fi publicate cu prilejul aniversării de 10 ani a prețiosului organ de propagandă feministă creat din propria-ți inițiativă și condus de mintea-ți isteață, de inima-ți curajoasă și gata de jertfă. Ai avut adânca convingere - și cu drept cuvânt - că aduci prin Ziarul Nostru 2 un real serviciu cauzei drepte îmbrățișate de atâtea femei, care de 19 ani duc luptă grea să capete
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
dau versurile recente ale lui M. Beniuc și proza lui Zaharia Stancu (...). Ce bine e să citești cărți, să luneci pe Dunăre în jos cu Darie, să cutreieri mările cu Balada marinarilor, să râzi de Carafu, să cânți Rondelul dopului isteț în nasul unui oportunist binecunoscut! Ce minunat e să-i știi pe Camil Petrescu, pe Călinescu, pe Jar, pe Preda, pe Vianu că șed la mașina de scris și-ți pregătesc cărți pentru la anul! Numai lor li se pare
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Galan, Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. Tot în anii ’50, el realizează mai multe traduceri din folclorul românesc. Traduceri: Zaharia Stancu, Vérebek [Dulăii], Budapesta, 1956; Liviu Rebreanu, Akasztottak erdeje [Pădurea spânzuraților], Budapesta, 1957; Szegény ember okos leánya [Fata săracului cea isteață], Budapesta, 1958 (în colaborare cu Ignácz Rózsa și Jékelg Zoltán); Román népmesék [Basme populare românești], Budapesta, 1958; V. Em. Galan, Baragán [Bărăgan], Budapesta, 1961. Repere bibliografice: Szilágy Domokos, Zaharia Stancu, „Vérebek”, IGZ, 1956, 11; Oláh Tibor, Liviu Rebreanu, „Akasztottak erdeje
BÖZÖDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285848_a_287177]
-
lui”. Metamorfoza limbajului urmărește nebunia sexuală, nebunia socială, „nebunia nesecată a lumii. Toate actele poetice stau sub semnul invenției, bizareriei, agresivității.” Iată câteva mostre din acel volum cu ecouri din Tudor Arghezi sau M. R. Paraschivescu („C-ai un umăr isteț și miștoc numai cute și rotunjoare/ Când l-aude izbit de cearceaf și dansând neica moare”), însă apropiat, ca stil, de Ion Stratan, Florin Iaru și Mariana Marin: „Îmi explici că dacă nu ți i-aș mai mângâia/ Trupul tău
BANULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285612_a_286941]
-
Ploaie cu soare, Chișinău, 1964; Vânătorul, Chișinău, 1965; Trandafir sălbatic, Chișinău, 1965; Parodii, Chișinău, 1965; Stele verzi, Chișinău, 1967; Ce culoare are vântul, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1970; Zodia musafirului, Chișinău, 1970; Umbrela, Chișinău, 1970; Săgeți, Chișinău, 1972; Broscuța cea isteață, Chișinău, 1974; Oglinzi, Chișinău, 1974; Micul ștrengar, Chișinău, 1975; Parodii și epigrame, Chișinău, 1976; Ionică Tropoțel, Chișinău, 1978; Urzicuțe, Chișinău, 1979; Între patru ochi, Chișinău, 1979; Vacanța lui Tropoțel, Chișinău, 1980; Vatra, Chișinău, 1980; Luminișuri, Chișinău, 1983; Drum deschis - Put
CARARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286101_a_287430]
-
care se păstreză în forme diversificate. Într-un tablou al motivelor activităților sportive vom găsi - după Epuran (1976) - la loc de cinste trebuința, nevoia sau tendința omului de a-și manifesta calitățile personale, de a se dovedi puternic și îndemânatic, isteț și rapid. Nevoia de performanță și de succes, precum și de aprobare, de putere sau teama de eșec nu caracterizează numai activitatea sportivă, ci activitatea umană în general, fiind considerate motive de ordin social, motive învățate. Agonismul este un mijloc, o
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în moară, Costandin începea să fluiere, împărțind vesel prin saci boabele în așa fel încât, încurcat, de ce mai multe ori bunicul renunța să-i mai dezlege șiretlicurile. Știa doar că, dacă fluieră, Costandin fură. Prins asupra faptului, olteanul se descurca isteț : „Păi le vândui că fură rele !”... Atunci bunicul îi trăgea îndesat o naștere și un luceafăr, dar își păstra credinciosul care se dovedea de neprețuit. Supusă și robace, Aglaia era o femeie fără minte. îl adora pe leneșul și bețivanul
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
gândi-se Viola, așa ceva numai în anumite momente se cântă sau se ascultă... Domnul îi întinse o bucată de ciocolată dar ea îl refuză... stând concentrată, așteptarea devenise tensionată... oare de ce a chemat-o vecinul în curte? -Ascultă tu, cățelușă isteață! - începuse vecinul pierzându-și răbdarea. Tu la mine latri în fiecare zi, ori că-ți place ori că nu-ți place ce-ți arunc. Azi te-am servit cu ciocolată, pentru că știu că-ți place, iar tu mă refuzi. Am
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
decât un pas. Adaosurile cu parfum de legendă, mai ales cele ulterioare acestei prime perioade, au făcut - cum obișnuim noi să spunem - din țânțar armăsar. Realitatea era una foarte precisă și la vederea oricui: școlarul era înzestrat cu o minte isteață, dar nu se dovedea, încă de pe atunci, genial. Se pare că părinții nu au fost prea mulțumiți de învățătura de la pensionul maicilor. în consecință, l-au dat pe Nabulio, contra a 20.000 de franci, la școala abatelui Recco, tot
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
figura. Barba cenușie, dinții stricați, nasul strâmb, cu septul expus. Se uită la fotografie. ― O curvă slăbănoagă. Se uită la mine, apoi iar la legitimație, și expresia de pe chip i se schimbă. ― E gagică! ― Ce repede te-ai prins! Ești isteț, am știut eu. ― Nu, frate, despre el vorbesc. Arată cu degetul Înspre mine. ― E ea! El e o ea. Îi arată celuilalt legitimația. Lanterna trece din nou pe Calliope, cu sacou și jachetă pe ea. În cele din urmă bărbatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
astăzi? Pare să se ascundă, doamnelor și domnilor! Credeți că a dispărut? Poate că l-a prins un pescar. Chiar așa, doamnelor și domnilor, poate că țiparul lui Ellie e de vânzare În piața de pește. ― Bob se crede tare isteț, spuse Zora. ― Alungați astfel de griji, doamnelor și domnilor! Ellie nu ne va dezamăgi. Iată-l, fraților. Iată țiparul electric al lui Ellie! În difuzoare se auzi un zgomot ciudat. O ușă trântită. Bob Presto strigă: ― Hei, ce dracu’? N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a fost chemat. Nici nu aveam de ce să sper că aveam să-i văd mirarea pe chip. Își manifesta mereu controlul asupra trăsăturilor feței, nelăsând nici o emoție să scape de sub masca zâmbitoare a indiferenței. Îl urmară Mara Severiuc, o fată isteață care vroia o carieră în medicină și a crezut că un început timpuriu nu-i va strica, Sarah Medico, care călca promițător pe urmele Marei, Pascariu Mihail, un băiat de excepție, deșirat, cu un păr șaten lung, care era prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de a atrage simpatizanți, cultivând loialitatea, dând de înțeles cetățenilor că Guvernul sacrifică oricât și orice pentru un om de-al lor. Interesant. Timpul trecea și statu quo-ul rămânea neschimbat, cel puțin din câte știam noi. Câțiva dintre cei mai isteți au reușit să distrugă releul de comunicare al colegiului scufundându-i pe cei dinăuntru și blocurile din jur în tăcere. Astfel, ei nu puteau cere întăriri decât trimițând pe cineva dinăuntru, caz pentru care noi eram pregătiți. Mulțimea de elevi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pune propriile poze sau le poți descărca pe ale altora. Aflu despre site-uri de medicină alternativă, unde poți vedea cum le-a mers unora folosind leacuri nerecunoscute de medicina tradițională. Citesc despre site-uri imobiliare, pe care niște băieți isteți care poartă costume au postat imagini ale proprietăților pe care încearcă ei să le vândă. Citesc despre site-urile muzeelor, site-urile de muzică, site-urile de întâlniri. Citesc despre newsgroups, postări pentru fiecare pasiune, interes și obsesie la care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
că London Daytime Television a primit mii de aplicații, și este la fel de adevărat că cele mai multe dintre ele au ajuns direct la resurse umane, unde au fost sortate în trei categorii: da, nu, și poate. Cu toate acestea, Ben a fost isteț. Ben și-a adresat plicul direct Dianei Macpherson, așa că aplicația lui a reușit să sară peste resurse umane și a ajuns direct pe masa lui Jackie. Jackie se uitase prin câteva dintre aceste scrisori, pentru că există mai mulți potențiali prezentatori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]