3,582 matches
-
subiecți. Al treilea principiu este cel al economicității, astfel încât, pentru a obține economie în răspuns și în procesare, ICEQ a fost creat să aibă un număr relativ mare de scale de încredere, fiecare conținând un număr relativ mare de itemi. Itemii au fost descriși și ulterior modificați după reacții înregistrate și solicitate de la experți, profesori și elevi. În particular, o atenție mare a fost acordată construcției fiecărui item, în concordanță cu obiectivele propuse spre evaluare, măsurarea actuală sau preferată a mediului
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
mare de scale de încredere, fiecare conținând un număr relativ mare de itemi. Itemii au fost descriși și ulterior modificați după reacții înregistrate și solicitate de la experți, profesori și elevi. În particular, o atenție mare a fost acordată construcției fiecărui item, în concordanță cu obiectivele propuse spre evaluare, măsurarea actuală sau preferată a mediului școlar. Versiunea preliminară a ICEQ conține aproximativ 15 itemi de scală. Această versiune a fost testată, cu eșantioane diferite, de elevi și profesori în școlile din Sydney
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
înregistrate și solicitate de la experți, profesori și elevi. În particular, o atenție mare a fost acordată construcției fiecărui item, în concordanță cu obiectivele propuse spre evaluare, măsurarea actuală sau preferată a mediului școlar. Versiunea preliminară a ICEQ conține aproximativ 15 itemi de scală. Această versiune a fost testată, cu eșantioane diferite, de elevi și profesori în școlile din Sydney. Versiunea finală conține 50 de itemi în total, cu un număr egal de itemi aparținând fiecăreia dintre cele 5 scale. Fiecare item
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
spre evaluare, măsurarea actuală sau preferată a mediului școlar. Versiunea preliminară a ICEQ conține aproximativ 15 itemi de scală. Această versiune a fost testată, cu eșantioane diferite, de elevi și profesori în școlile din Sydney. Versiunea finală conține 50 de itemi în total, cu un număr egal de itemi aparținând fiecăreia dintre cele 5 scale. Fiecare item răspunde pe scala de 5 dimensiuni: Aproape niciodată, Rareori, Cateodată, Des, Foarte des. Direcția scontată este opusă pentru mulți itemi. Exemple de itemi: „Profesorul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
școlar. Versiunea preliminară a ICEQ conține aproximativ 15 itemi de scală. Această versiune a fost testată, cu eșantioane diferite, de elevi și profesori în școlile din Sydney. Versiunea finală conține 50 de itemi în total, cu un număr egal de itemi aparținând fiecăreia dintre cele 5 scale. Fiecare item răspunde pe scala de 5 dimensiuni: Aproape niciodată, Rareori, Cateodată, Des, Foarte des. Direcția scontată este opusă pentru mulți itemi. Exemple de itemi: „Profesorul ține ora fără implicarea elevilor, punând întrebări...”, „Profesorul
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
finală conține 50 de itemi în total, cu un număr egal de itemi aparținând fiecăreia dintre cele 5 scale. Fiecare item răspunde pe scala de 5 dimensiuni: Aproape niciodată, Rareori, Cateodată, Des, Foarte des. Direcția scontată este opusă pentru mulți itemi. Exemple de itemi: „Profesorul ține ora fără implicarea elevilor, punând întrebări...”, „Profesorul decide fără elevi munca în comun”, „Elevi diferiți sunt integrați în activități diferite”. Alte exemple de instrumente utilizate în studiul managementului clasei deelevi sunt: - MCI (Inventarul Clasei Mele
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
de itemi în total, cu un număr egal de itemi aparținând fiecăreia dintre cele 5 scale. Fiecare item răspunde pe scala de 5 dimensiuni: Aproape niciodată, Rareori, Cateodată, Des, Foarte des. Direcția scontată este opusă pentru mulți itemi. Exemple de itemi: „Profesorul ține ora fără implicarea elevilor, punând întrebări...”, „Profesorul decide fără elevi munca în comun”, „Elevi diferiți sunt integrați în activități diferite”. Alte exemple de instrumente utilizate în studiul managementului clasei deelevi sunt: - MCI (Inventarul Clasei Mele), ca o simplificare
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
școlară și profesională Revizuirea adusă de Lewis Terman, profesor la Universitatea din Stanford (Los Angeles), apare în 1916 sub denumirea de „test Stanford-Binet”. Această adaptare americană nu este o simplă traducere, ci cuprinde numeroase îmbunătățiri și retușuri. Numărul total de itemi (întrebări sau exerciții) a sporit și a trecut de la 60 la 90, ducând la îmbunătățirea fiabilității testului. Într-adevăr, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că testul de tip Binet nu este decât realizarea unor eșantioane de activități intelectuale
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
că anumite activități nu erau întotdeauna fiabile și că reușita lor nu corespundea unei vârste anume. Astfel, în timpul elaborării testelor, anumite probe, cum ar fi labirinturile (pe care le întâlnim în nenumărate reviste pentru copii), s-au dovedit a fi itemi critici greșiți - cu alte cuvinte, nu caracterizează bine o vârstă mentală, fiind uneori rezolvați de copii cu vârste foarte diferite; un alt exercițiu, cum ar fi înșiruirea a cinci greutăți în ordine crescătoare, nu a fost păstrat în testele moderne
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
și patru ani, confirmând rezultatele anchetelor citate anterior. VERTICALĂ: Numărul mediu de amintiri păstrate ORIZONTALĂ: Vârsta (numărul de ani) Amintiri Vocabular Relatare Nivelul maximv al vocabularului este de 2 400 de cuvinte; cel al evocării întâmplării este de 45 de itemi reamintiți. Evocarea amintirilor din copilărie (variantă adaptată după Waldfogel, 1948) În cadrul unui test care constă în relatarea din memorie a unei situații complexe (neprecizată de autor), Waldfogel a comparat evoluția amintirilor din copilărie în raport cu numărul de cuvinte însușite de copil
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unor termeni folosiți în diferite culturi pentru diverse expresii faciale din fotografii (Izard, 1971, 1992, 1993). Aceste cercetări identifică în final 12 emoții fundamentale, pe care le vom ilustrata prin câteva exemple. Emoțiile de bază din teoria lui Izard cu itemi reprezentativi (adaptare după Izard, Libero, Putman și Haynes, 1993) Exemple de itemi ai testelor graduale „ În viața cotidiană vă simțiți deseori...” Interes ...foarte interesat de ceea ce sunteți gata să faceți. Bucurie ...bucuros; totul merge cum trebuie, totul este roz. Surpriză
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Izard, 1971, 1992, 1993). Aceste cercetări identifică în final 12 emoții fundamentale, pe care le vom ilustrata prin câteva exemple. Emoțiile de bază din teoria lui Izard cu itemi reprezentativi (adaptare după Izard, Libero, Putman și Haynes, 1993) Exemple de itemi ai testelor graduale „ În viața cotidiană vă simțiți deseori...” Interes ...foarte interesat de ceea ce sunteți gata să faceți. Bucurie ...bucuros; totul merge cum trebuie, totul este roz. Surpriză ...uimit când nu înțelegeți ce se întâmplă; totul e atât de neobișnuit
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
evaluare și subiectul evaluării; - se selectează metoda, procedeul, tehnica și instrumentul de evaluare; - se identifică normele sau criteriile de evaluare și indicatorii de performanță sau ceea ce se consideră a fi nivelul minimal de reușită a unei sarcini date; - se construiesc itemii sau probele; - se reanalizează obiectivele evaluării și se stabilește corelația dintre itemi, obiective și indicatorii de performanță; - se aplică probele (după ce ele au fost standardizate, În cazul acestei categorii de probe); - se analizează rezultatele și se aduc la cunoștința celor
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
evaluare; - se identifică normele sau criteriile de evaluare și indicatorii de performanță sau ceea ce se consideră a fi nivelul minimal de reușită a unei sarcini date; - se construiesc itemii sau probele; - se reanalizează obiectivele evaluării și se stabilește corelația dintre itemi, obiective și indicatorii de performanță; - se aplică probele (după ce ele au fost standardizate, În cazul acestei categorii de probe); - se analizează rezultatele și se aduc la cunoștința celor În drept. Evaluarea nu trebuie asociată cu eșecul, sancțiunea sau controlul, ci
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
provocare pentru specialiști, în ciuda numeroaselor redefiniri, din ce în ce mai clare, ale termenilor. Pe de o parte, încă nu este clar ce anume, referitor la noțiunea de coping e cel mai important a fi măsurat, iar pe de altă parte, multe scale statistice (itemurile corespunzătoare coping-uluiă au un caracter specific, devenind irelevante pentru factorii particulari de stres (Carpenter, 1992, p. 2Ă. Cercetarea calitativă câștigă teren și în acest domeniu, dezvoltând din ce în ce mai multe metode și tehnici de investigare. Respectând evaluarea criteriilor de credibilitate, anumite studii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
normalizării, elaborând câteva serii de instrumente de evaluare a modului în care diferite servicii implementează principiul respectiv. Unul dintre aceste instrumente este PASSING (Program Analysis of Services Systems Implementation of Normalization Goalsă, care constă într-un număr de 42 de itemi plasați pe o scală utilizabilă de cel puțin trei evaluatori. Acești itemi sunt împărțiți în două categorii și sunt examinați din perspectiva impactului lor asupra adecvării cadrului fizic, relațiilor, activităților și utilizării timpului liber: cei care sunt în primul rând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
diferite servicii implementează principiul respectiv. Unul dintre aceste instrumente este PASSING (Program Analysis of Services Systems Implementation of Normalization Goalsă, care constă într-un număr de 42 de itemi plasați pe o scală utilizabilă de cel puțin trei evaluatori. Acești itemi sunt împărțiți în două categorii și sunt examinați din perspectiva impactului lor asupra adecvării cadrului fizic, relațiilor, activităților și utilizării timpului liber: cei care sunt în primul rând legați de impactul serviciului asupra imaginii sociale a beneficiarilor și cei ce
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
charismatic. Apare limpede cât de important este cadrul în care sunt prezentate o știre, un comunicat, un proiect de lege sau orice altă entitate comunicațională în sursele mediale, de la cadrul formal (sonor, decor, imagini etc.) până la cel ideatic (contextul de itemi informaționali, argumente, justificări, comparații). W. Jacoby (2000, apud Chelcea, 2002) a demonstrat pe baze științifice (rezultatele mai multor cercetări sistematice) că „încadrarea specifică”, adică nu doar descrierea, fie ea cât de detaliată, a unui program sau acțiune politică în sine
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
într-un timp relativ scurt, în funcție de nevoi și populații specifice. Este îndeobște cazul sondajelor de opinie politică. Încercând o concluzie, întrucât testul se folosește și în cadrul experimentului, iar pe de altă parte folosește procedee riguroase de grupare și ierarhizare a itemilor, la rigoare, el poate fi privit ca o metodă de sine stătătoare de culegere a datelor, dar probabil e mai rezonabil a fi considerat, în funcție de situație, fie o metodă complexă, fie, cel mai adesea, un instrument. 4. În afară de experiment și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pentru alegerea „eșantionului de indicatori” este necesară o intuiție și o imaginație sociologică, bazate pe lecturi și pe o deosebită experiență de cercetare. O modalitate de a controla și depăși subiectivismul individual în construcția chestionarului este folosirea experților în selectarea itemilor și în aprecierea valorii lor în economia instrumentului. Metoda este însă costisitoare, dar consultarea altor specialiști, în faza elaborării chestionarului, este de dorit, chiar dacă se realizează în forme mai puțin sofisticate decât acelea pe care le îmbracă metoda experților atunci când
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
informație propriu-zisă din partea respondentului, ci pentru a verifica, a controla acuratețea răspunsurilor sale la alte întrebări. În plus, ele pot fi folosite pentru a testa sinceritatea subiectului. În acest caz, într-un limbaj mai tehnic, ele sunt consemnate și ca „itemi de minciună” (lie items), cel mai tare dintre acești itemi constituindu-l chiar întrebarea (menționată mai sus) care-i cere subiectului să spună dacă a mințit sau nu vreodată. Dar și o listă de titluri fictive de cărți sau de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
acuratețea răspunsurilor sale la alte întrebări. În plus, ele pot fi folosite pentru a testa sinceritatea subiectului. În acest caz, într-un limbaj mai tehnic, ele sunt consemnate și ca „itemi de minciună” (lie items), cel mai tare dintre acești itemi constituindu-l chiar întrebarea (menționată mai sus) care-i cere subiectului să spună dacă a mințit sau nu vreodată. Dar și o listă de titluri fictive de cărți sau de nume de autori, din care subiectul este pus să menționeze
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cărți sau de nume de autori, din care subiectul este pus să menționeze ceea ce a citit, constituie un indicator al onestității răspunsurilor sale, în general. Întrebările de cunoștințe pot avea funcția de întrebări de control mai cu seamă pentru itemii ce vizează comportamentul autodeclarat al indivizilor. Dacă, de pildă, un subiect nu poate reproduce sau nici măcar recunoaște, din mai multe filme pe care declară că le-a văzut, nume de actori, regizori ori personaje, atunci avem suficiente motive să ne
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
decât un caz particular al uneia mai generale, pe care, din păcate, puțină lume - mai ales dintre utilizatorii sondajelor de opinie - o are în vedere. În fapt, orice întrebare închisă din chestionar, ca entitate generatoare de sens și deci ca item la care se așteaptă un răspuns, este constituită, în aceeași măsură, din textul propriu-zis al întrebării și din variantele de răspuns. Altfel spus, variantele de răspuns nu sunt un apendice lipsit de importanță; ele fac parte integrantă din întrebare și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
prin costurile pe care le presupunea. S-a convenit atunci ca în cadrul unei singure vizite - ce putea dura și o jumătate de zi - să se aplice întregul arsenal instrumentar, dar în „reprize”, cu pauze consistente și, bineînțeles, pe subseturi de itemi. De remarcat că aproape fără excepții, locuitorii au cooperat, cu entuziasm chiar, această formulă reprezentând, în condițiile de izolare habitațională și de vârstă relativ înaintată, și un gen de terapie comunicațională. Ordinea întrebărilor în chestionar nu trebuie - și nici nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]