1,129 matches
-
din 1913, realizarea unei alte reforme agrare, însă evenimentele ulterioare, războaiele balcanice (19121913), primul război mondial (1914-1918), au amânat punerea în practică a reformei până în 1921. O urmare pozitivă a legislației liberale de dupăă răscoala din 1907 a fost constituirea izlazului comunal pentru satele comunei, în afară de satul Fruntești. ranii din Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului care au fost împroprietăriți la 1864 nu au primit și izlaz pentru vite, iar cel 20 ha ale unor locuitori din Lunca, de la locul numit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
O urmare pozitivă a legislației liberale de dupăă răscoala din 1907 a fost constituirea izlazului comunal pentru satele comunei, în afară de satul Fruntești. ranii din Lunca, Slobozia - Filipeni și Valea Boțului care au fost împroprietăriți la 1864 nu au primit și izlaz pentru vite, iar cel 20 ha ale unor locuitori din Lunca, de la locul numit „La Imaș”, erau cu totul insuficiente. Pământul primit în proprietate, insuficient și slab calitativ nu ajungea nici pentru hrana oamenilor, nicidecum pentru animale. Ca proprietari, țăranii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
multe vite, dar nu aveau cu ce le hrăni. După răscoala din 1907, în conformitate cu prevederile Legii învoielii agricole și cu sprijinul financiar al Casei Rurale, proprietarii de moșii au fost 154 obligați să vândă primăriilor suprafețele destinate pentru pășunatul vitelor. Izlazurile și pășunile erau administrate de primării, care reglementau și problemele bugetare: veniturile provenite din taxele de pășunat erau folosite pentru întreținerea izlazurilor. În anul 1909, prin repartizarea suprafeței de 71,5930 ha pentru izlazul comunal din moșia Virginiei Lambrino, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al Casei Rurale, proprietarii de moșii au fost 154 obligați să vândă primăriilor suprafețele destinate pentru pășunatul vitelor. Izlazurile și pășunile erau administrate de primării, care reglementau și problemele bugetare: veniturile provenite din taxele de pășunat erau folosite pentru întreținerea izlazurilor. În anul 1909, prin repartizarea suprafeței de 71,5930 ha pentru izlazul comunal din moșia Virginiei Lambrino, a fost rezolvată parțial și problema pășunatului. La 25 mai 1909, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare între Virginia Lambrino, proprietara moșiei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primăriilor suprafețele destinate pentru pășunatul vitelor. Izlazurile și pășunile erau administrate de primării, care reglementau și problemele bugetare: veniturile provenite din taxele de pășunat erau folosite pentru întreținerea izlazurilor. În anul 1909, prin repartizarea suprafeței de 71,5930 ha pentru izlazul comunal din moșia Virginiei Lambrino, a fost rezolvată parțial și problema pășunatului. La 25 mai 1909, a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare între Virginia Lambrino, proprietara moșiei Filipeni și Primăria comunei, prin primarul Vasile șarălungă. Prin acest contract, Virginia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
șarălungă. Prin acest contract, Virginia Lambrino vinde de veci comunei Filipeni suprafața de 71,5930 ha, repartizată astfel: 1) 20,6077 ha de la locul numit „La Tochilă”, situat în partea sud-vestică a lotului II din moșia Filipeni numit „Pârlita”, pentru izlazul necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
suprafața de 71,5930 ha, repartizată astfel: 1) 20,6077 ha de la locul numit „La Tochilă”, situat în partea sud-vestică a lotului II din moșia Filipeni numit „Pârlita”, pentru izlazul necesar satelor Slobozia - Filipeni, Valea Boțului și Pârlituri; 2) Pentru izlazul satului Lunca, a fost destinată suprafața de 50,9850 ha la locul numit „La păr” care făcea parte din lotul III, în partea de răsărit a trupului de moșie Rânza, având următoarele delimitări: la nord pământurile foștilor clăcași din Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dat bisericii, la sud cu moșia Dobreana a lui Gh. Sterian și cu moșia Virginiei Lambrino, iar la vest cu restul moșiei Rânza. Prețul cu care s-a cumpărat a fost de 715 lei/ha, totalizând pentru întreaga suprafață de izlaz suma de 51.189 lei. Moșia Virginiei Lambrino era ipotecată la Societatea de Credit Român pentru suma de 100.000 lei, având actul de ipotecă înscris la Tribunalul Județean Bacău, la numărul 111/1906. Suma de 51.189 lei a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anuală în valoare de 3097,50 lei. Actul de vindere-cumpărare a fost autorizat de Consiliul Superior al Agriculturii, prin avizul nr.211 din 9 octombrie 1908 și de Ministerul de Interne în baza ordinului nr.33789 din 16 mai 1909. Izlazul comunal a rămas ipotecat în continuare, conform art.5 din capitolul adițional al Legii creditului din 30 aprilie 1908, până la achitarea integrală către stat a sumei de 51.189 lei. Actul de vânzare-cumpărare a fost autentificat de Tribunalul Bacău cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să se lucreze la boier în zilele de luni, miercuri, joi și vineri; pentru gospodăria proprie, țăranul avea zilele de marți și sâmbătă. Se dădeau și plocoane la diferite zile și sărbători, ori când se încheia o „afacere” (închirierea de izlaz - suhat), o bucată de pădure pentru lemne de focă sau de construcție. Dacă nu era terminat lucrul la termenul stabilit, era trimis feciorul boierescă călare prin sate să-i aducă pe oameni la treab și în zilele de marți și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
aici, la 6 aprilie 1924, au fost împroprietărite cu 2 ha școlile din Lunca și Slobozia. A mai fost atribuită suprafața de 0,35 ha pentru sport și tir, și 0,25 ha pentru postul de jandarmi.63 3.3 Izlazurile comunale în 1921 Satele de foști clăcași din comuna Filipeni nu au primit suficient loc pentru văratul vitelor (izlaz, păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
atribuită suprafața de 0,35 ha pentru sport și tir, și 0,25 ha pentru postul de jandarmi.63 3.3 Izlazurile comunale în 1921 Satele de foști clăcași din comuna Filipeni nu au primit suficient loc pentru văratul vitelor (izlaz, păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit în 1909 (vezi supra) de 70 ha (50 ha pentru satul Lunca, 20 ha pentru Slobozia și Valea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
3 Izlazurile comunale în 1921 Satele de foști clăcași din comuna Filipeni nu au primit suficient loc pentru văratul vitelor (izlaz, păscătoare) după reforma agrară din 1864 și nici după alte împărțiri de pământ care au urmat reformei lui Cuza. Izlazul comunal constituit în 1909 (vezi supra) de 70 ha (50 ha pentru satul Lunca, 20 ha pentru Slobozia și Valea Boțului) era insuficient și de proastă calitate (cel de la locul numit Tochiile). Economia agropastorală țărănească impunea ca pe lângă terenul agricol
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ha pentru satul Lunca, 20 ha pentru Slobozia și Valea Boțului) era insuficient și de proastă calitate (cel de la locul numit Tochiile). Economia agropastorală țărănească impunea ca pe lângă terenul agricol primit prin reforma agrară din 1921, să se prevadă și izlaz pentru creșterea vitelor. De altfel, era în interesul societății românești postbelice, angajate într-un proces de dezvoltare pe multiple planuri, să beneficieze de materii prime și alimente provenite din sectorul agricol. S-a văzut că prin legea pășunilor comunale nu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că în Valea Boțului erau 47 vite mari, iar în satul Lunca 754 vite mari, în total 811 capete vite mari. Socotindu-se ca pentru regiunea de șes câte 3 vite la un hectar de pășunat, erau necesare 270 ha izlaz. Cele 745 ha expropriabile erau compuse din următoarele terenuri: 1. 6 ha imaș impropriu arăturii, fosta vie a căpitanului Boteanu; 2. 2 ha imaș impropriu arăturii, la locul numit „Tureatca”; 3. 258,9 ha pământ arabil rămas proprietarului; 4. 45
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Boteanu; 2. 2 ha imaș impropriu arăturii, la locul numit „Tureatca”; 3. 258,9 ha pământ arabil rămas proprietarului; 4. 45,6 ha impropriu arăturii, expropriat în 1919; 5. 360,5 ha pământ arabil expropriat în 1919; 6. 72 ha izlaz comunal dat în 1909. Total: 745 ha. La această suprafață s-a aplicat reducerea de 1/8, obținându-se cuantumul optim de 93,1250 ha, care scăzut din suprafața totală, rămâne pentru expropriere 651,8750 ha. Aplicându-se scara de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
-se opțiunea calculată de 93,1250 ha, potrivit legii pășunilor comunale, a rezultat o suprafață expropriabilă de 486,10 ha. Din această suprafață s-au scăzut cele 406,10 ha expropriate în 1919 pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72 date ca izlaz în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o suprafață expropriabilă de 486,10 ha. Din această suprafață s-au scăzut cele 406,10 ha expropriate în 1919 pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72 date ca izlaz în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Din această suprafață s-au scăzut cele 406,10 ha expropriate în 1919 pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72 date ca izlaz în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ha expropriate în 1919, pământul care nu s-a putut ara 45,60 ha și care, conform art.27 din legea pășunilor comunale a fost destinată exclusiv pentru pășunea comunală. Pășunea comunală era format din următoarele suprafețe: 1. 72 ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse exproprierii în 1921. Total: 130,60 ha. Mai era necesară o suprafață de 159,40 ha izlaz pentru
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ha izlaz comunal din 1909; 2. 45,60 ha pășune expropriată în 1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse exproprierii în 1921. Total: 130,60 ha. Mai era necesară o suprafață de 159,40 ha izlaz pentru satisfacerea nevoilor comunei, dar nu mai putea fi expropriat terenul (izlazul) Virginiei Lambrino care avea 165 vite, deoarece legea nu prevedea nici exproprierea izlazului (55 ha) nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1919; 3. 15 ha imaș din moșia Dobreana; 4. 8 ha supuse exproprierii în 1921. Total: 130,60 ha. Mai era necesară o suprafață de 159,40 ha izlaz pentru satisfacerea nevoilor comunei, dar nu mai putea fi expropriat terenul (izlazul) Virginiei Lambrino care avea 165 vite, deoarece legea nu prevedea nici exproprierea izlazului (55 ha) nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna va rămâne cu jumătate din necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în 1921. Total: 130,60 ha. Mai era necesară o suprafață de 159,40 ha izlaz pentru satisfacerea nevoilor comunei, dar nu mai putea fi expropriat terenul (izlazul) Virginiei Lambrino care avea 165 vite, deoarece legea nu prevedea nici exproprierea izlazului (55 ha) nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna va rămâne cu jumătate din necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând ca pe lângă cele 8 ha, să se mai exproprieze 5 ha. Delegatul comunei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
putea fi expropriat terenul (izlazul) Virginiei Lambrino care avea 165 vite, deoarece legea nu prevedea nici exproprierea izlazului (55 ha) nici a vreunui teren agricol care să fie transformat în pășune comunală. Comuna va rămâne cu jumătate din necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând ca pe lângă cele 8 ha, să se mai exproprieze 5 ha. Delegatul comunei, Vasile Roman Pușcuță, nu a fost de acord nici cu suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
necesarul de izlaz, adică 135 ha, urmând ca pe lângă cele 8 ha, să se mai exproprieze 5 ha. Delegatul comunei, Vasile Roman Pușcuță, nu a fost de acord nici cu suprafața repartizată comunei și nici cu calitatea pământului expropriat pentru izlaz. Ceilalți 2 membri ai comisiei, judecătorul și proprietara, fiind majoritatea, au decis. Pentru aceste motive, în temeiul legii, comisia decide: „Declară expropriat pentru completarea pășunii comunale a satelor Valea Boțului și Lunca, pendinte de comuna Filipeni, județul Bacău, întinderea de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]