3,184 matches
-
acolo unde clipa trecătoare deschide răni adânci.Versuri cu încărcătură tainică, tulburătoare... se regăsesc în poemul “Delir”. “În lumina lunii se aprinde/Sângerând în muguri răzvrătire/ Un profet la colțde stradăvinde/ O salvare pentru omenire./ Viața stă-ntre glorie și jale /Îngânată-n crize de demență,/ Și întoarce îngeri de pe cale/Să acorde morții asistență”(Delir) Când „viața stă între glorie și jale”, - acest spectacol dezolant, cu profunde implicări în conștiința estetică, poetică a lui Alensis De Nobilis, - determină stări conflictuale
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
Sângerând în muguri răzvrătire/ Un profet la colțde stradăvinde/ O salvare pentru omenire./ Viața stă-ntre glorie și jale /Îngânată-n crize de demență,/ Și întoarce îngeri de pe cale/Să acorde morții asistență”(Delir) Când „viața stă între glorie și jale”, - acest spectacol dezolant, cu profunde implicări în conștiința estetică, poetică a lui Alensis De Nobilis, - determină stări conflictuale, neputință și, de multe ori, revoltă... atunci când „un profet la colț de stradă”, profitând de starea de angoasă, insecuritate a insului trecător
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
mierla doinește iar vântul poartă parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni și Vidraru. De aici, cântecele Elisabetei Turcu urcă la coloanele de piatră ale muntelui, adunând în trecere poeme și melodii în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia sau jalea argeșenilor! Veșnicia și nemărginirea, pâraiele, râul, lacul, pădurea, livada, câmpul, glezna și crestele muntelui cântă și radiază strălucire în glasul Elisabetei Turcu. Dar și omul cu trăirile sale, chiotul și bocetul, ardoarea vieții și tragismul timpului finit al ei, extazul
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
nr. 1357 din 18 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Copacii goi la ceruri se închină Cu ramuri triste, spălate-n stropii reci, Cercând să-nalțe podoabe deja seci În ultimă sforțare spre lumină. În amorțire, frunze se înclină Privind cu jale întinsele poteci, Ce le așteaptă, ca-n somnul cel de veci, Să intre-mbălsămate cu rugină. Grăbește seara asfințit de soare, Când vântul strânge frunzele-n ponoare, Presându-le în straturi, veștejite. Copacii plânși, cu ramuri dezgolite, Rămași de-acum în
AMURG AUTUMNAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349922_a_351251]
-
La masa tăcerilor asculta Vorbele ce’s spuse, în nopți fără de stea. Și’n stihuri au pulsat emoții, De la leagăn, până la mormânt, La țărm de mare însuși Eminescu, Ascultă marea’n șoapte suspinând. E’atâta dor aici, iubire, dar și jale, Pământul sfânt să îl păstrăm ! Credință sfeșnic de nădejde să ne fie Români, uniți în jurul gliei să ne adunăm ! La mulți ani România ! Camelia Cristea Referință Bibliografica: Aici e ... România / Camelia Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul
AICI E ... ROMANIA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344447_a_345776]
-
GRUPAJE DIN VOLUMUL ȘI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 551 din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Și îngerii au îngeri păzitori Și îngerii, iubito, când ninge peste lume Dar nu cu morți și jale, se țin de râs și glume, De șotii și de joacă, și ei se zbenguiesc... Se bucură-n zapădă, se bat, se tăvălesc... Și îngerii, iubito, când fulgii cad din perne De puf de păpădie lăptos ce cerul-l cerne
GRUPAJE DIN VOLUMUL ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI de ROMEO TARHON în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344481_a_345810]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TE CÂNT, ȚARA MEA DE DOR ȘI JALE ! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1066 din 01 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Tu, țara mea! Te port în suflet și în gând, Te port în inima-mi ce geme Când trec hotarele plângând Și las în urmă
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
ce-și iubește Glia! Cereți dragoste de Neam, De strămoși și de tradiții Și de Sfântul Dumnezeu! LA MULȚI ANI, ROMÂNIA! LA MULȚI ANI, FRAȚI ROMÂNI DE PRETUTINDENI! Autor, Marian MALCIU Referință Bibliografică: TE CÂNT, ȚARA MEA DE DOR ȘI JALE ! / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1066, Anul III, 01 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marian Malciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
TE CÂNT, ŢARA MEA DE DOR ŞI JALE ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344509_a_345838]
-
culoarea la stindardul lor de comuniști”. Ce nu a spus bunica de supărare cred ca nimeni nu s-ar fi dorit în atenția sa de centenară. Până la urmă tata a fost nevoit să se resemneze, însă nu aceasta a fost jalea cea mare, ci aceea când au venit să-i ia caii din grajd căruța și tot ce avea el agonisit pentru lucrarea pământului, alături de vaca care ne dădea laptele de zi cu zi nouă copiilor, că eram trei frați. Ne-
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344501_a_345830]
-
pentru neglijența noastră. Ce se va întâmpla cu noi? De fapt, mai putem spune că există un,,noi''? Cred că fiecare s-a retras în cochilia lui ... cu gândul și tăcerea care răsună în minte.'' Sufletele noastre sînt zdrențuite de jale. Carmen simțea căldura soarelui pe față.Cu ochii închiși, simțea printre pleoape o lumină difuză. Încerca să descifreze nuanțele luminii, dar era imposibil. Și pentru că ochii începură s-o doară, renunță. Soarele părea că s-a acoperit cu o perdea
CIOBURI DE CORD de LILIANA TIREL în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344555_a_345884]
-
aducerilor aminte Și a cinstirii celor duși, Florile plâng pe morminte, Anii îndepărtați, apuși. Plângeau copiii pe la porți, Că tații le pleacă pe front, Pruncuții sug lapte la sâni, La mamele cu suflet mort. Atâta durere în case, Pe uliță jale și-i hău, ,,Să îmi aduci tată un cal, Când te-o întoarce Dumnezeu”. La piept tata poartă icoana Și-o poză cu chipul meu, Alăturea îi șade mama Și-n brațe încă un micuț și-i tare greu. Mama
VETERANI DE RĂZBOI de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348010_a_349339]
-
Acasa > Stihuri > Momente > SFÂNTA DEZLEGARE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 856 din 05 mai 2013 Toate Articolele Autorului după ce m-am săturat mă apucă parc-o jale că, abia ce l-o fătat, s-a dus mielu' pe canale!... ca să țin voile Tale toate celea le cinstesc, dar te-ntreb eu, pe matale, asta nu e desfrânare? dacă am scăpat de post mi-ai dat sfânta dezlegare
SFÂNTA DEZLEGARE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 856 din 05 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348024_a_349353]
-
turna cu cana, printr-o pâlnie apă în față. Se ascundeau ghemele, fetelor le rupea firul de lână. Știau și să lucre și să se distreze, totul se desfășura la lumina lămpii, stăteau până dimineața. Se cântau și cântece de jale: „Rău îi pare codrului”, „Crești pădure și te-ndeasă”, „Vară, vară, primăvară”, „Măicuță, norocul meu”. Se spuneau ghicitori, a doua zi se dădeau cu sania. Gazda îi aștepta cu preparate culinare specifice acelui timp: boabe de cucurz fierte, uscățele, cocriș (floricele
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
viță Să soarbă vinuri din ulcele Cu lanuri vii de grâu și aur Cu cai de foc venind din puste Și cu hangițe strânse-n fuste Răpite noaptea de-un balaur Cu lăutari cântând în strună Și cimpoieri doinind cu jale Azi plânge vântul în lagună Toate nimicurile tale Un arsenal de amăgiri Oh, dinastie! Iluzoriu Castelul vostru de ivoriu Și decupat din amintiri! Referință Bibliografică: Hanul amintirilor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 265, Anul I, 22 septembrie
HANUL AMINTIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348064_a_349393]
-
Acasa > Stihuri > Momente > A VENIT TOAMNA, IUBITO!... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 265 din 22 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului A venit toamna, iubito! Or mai veni și altele? Nu știu... Locul tău e încă liber. A jale suflă vântul, și-a pustiu; În mine este cald. Se-apleacă-n genunchi copacii și se roagă, Plângând cu ploaia laolaltă, să nu-i prefacă bruma-n doagă. Îngălbenite frunzele, în zbor, valsând se lasă-ncetișor Să cadă pe pământul ud, țesând doar
A VENIT TOAMNA, IUBITO!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348126_a_349455]
-
potecii cu crini ce mi-a fost mândria și bucuria. Vreau să odihnesc acolo în mijlocul frumuseților făurite de mine, în mijlocul florilor ce le-am sădit. Și cum acolo se găsește inima mea eu nu vreau să fie un loc de jale, ci dimpotrivă de pace și de farmec cum a fost când eram în viață. Încredințez copiii mei, inimei Poporului meu, fiind muritori pot greși, dar inimile lor calde așa cum a fost a mea: iubiții și fiți folositori unul altuia căci
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
predestinat sub stele! „ Nu suntem pregătiți pentru-ajutor!” O, Patrie a neputinței mele! Ei nu erau, se știe, „inamici”, Poliția nu avea nicio treabă, Un pumn nevinovat de oameni pașnici Așteptând Salvarea mai degrabă! Mă întreb acum, cu ciudă și cu jale, Dacă blamau, ori aduceau injurii Unor „domni” cu funcții speciale Nu-i reperau din inima pădurii? Cum urlă-n mine adevărul surd! Nu i-a auzit din somn Armata, Jandarmii din Pungești, cei de la Smurd? Închei poemul meu aici și
ZBOR FRÂNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347544_a_348873]
-
nevoie mare, atunci când crengile lor lungi și noduroase se alintau în balans. Erau în fiecare zi împodobiți cu păsărele, precum pomul nostru de Crăciun este împodobit cu globuri. Trilurile lor duioase și diferite erau minunate. Uneori doineau cu dor și jale, alteori cântau de mama focului. Oamenii jucau și erau veseli. Animalele - leii, tigri, căprioarele, iepurii, lupii, urșii, vulpile - și toate vietățile pădurii trăiau în armonie și pace, și niciodată nu se atacau între ele. Pajiștile verzi erau acoperite cu lanuri
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > TU, FERICIRE, CU BRAȚE FRUMOASE! Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Mi-e sufletul trudit de-atâta jale Și fluturi albi la tâmple-mi dau de știre, Tristețea azi în mine se prăvale Îndură-te, dă-mi mâna, fericire! E cerul înnorat și-amarnic plânge, De chinul meu și stelele suspină Iar trupul printre umbre mi se frânge
TU, FERICIRE, CU BRAŢE FRUMOASE! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347712_a_349041]
-
instructorul într-un poligon de tir, după care își zboară creierii și vei fi scuturat de friguri când vei primi știri despre sinucigași fanatici îmbrăcați ( la propriu ! ) în bombe pe care le detonează în marile aglomerări umane, provocând moarte și jale nespusă împrejur. Vei urca cu mare spaimă în orice mijloc de transport, fie mașină sau tren, fie vapor sau avion, neștiind dacă șoferul sau mecanicul, căpitanul sau pilotul, nu vor care-cumva să se omoare, luându-vă și pe voi, bieți
ÎNGER ŞI DEMON (SAU CUM S-AU FĂCUT ÎNGERII-DEMONI DE CACAO PE PĂMÂNT) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2031 din 23 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350012_a_351341]
-
pahar cu vin Că-n versul tău e mai ușor oftatul Și parcă nici durerile nu vin... Și chiar de rătăcești mereu o cale Te-ntorci și-un dulce vers ne mai compui Cu tine mai uitam și noi de jale Că nu mai suntem ale nimănui... Și chiar de-al iernii ger mai mușcă câteodată Cu versul tău faci sufletul să fiarbă Să ne trăiești poetule ca și-altadată În visul creionat durerea să se piardă! Să ne trăiești mulți ani
OMAGIU de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350046_a_351375]
-
se duc în stele, Și zămislind lăcaș galactic, sus, Domnia Ta virtuți să vadă-n ele, Răsai, coroana nemuririi! Al poeziei românești, un gând de aur, De secole, am renăscut să te vedem fantastic laur! Răsai, o, vers de eminesc și jale, la umbra nucilor cerești, Că ne e dor de-a ta cărare, și ție îți e dor să ne-ndulcești... Divinul tău se scurge printre file, cum să trezim un alt popor?.. Nu e o altă definire, decât Măria Ta
NE ESTE DOR DE EMINESCU de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350105_a_351434]
-
de "ideile inovatoare" ale șefului, de taxele absurde inventate de stat, de râsetele idioate ale fetelor pe cât de atrăgătoare, pe atât de proaste, alergând la cumpărături, la job, în fața calculatorului. Cântecul flautului mi se părea a exprima cel mai bine jalea unei istorii trădate, pierdute, vandalizate de acest personaj grotesc numit om. Sentimente prăfuite, parfumul unui roman de epocă, apoi tăcere... De la această tăcere a pornit totul... Mi-ai spus că îți place pianul, da, e superb, de la clasici până la acel
ÎNTOTDEAUNA MI-AM DORIT ADEVĂRATA TA DRAGOSTE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350194_a_351523]
-
Neamul meu - rănit de moarte. În bătăi de vânturi rele Neamul neamurilor mele. Asta-i neamul cel mereu Cruce grea de Dumnezeu. Eu cu legământ mă leg, Neamului cel neîntreg, Neamului cel văduvit Neam ce astăzi e lovit, Neamului în jale, bietul, Fiindcă i-a plecat Poetul. Neamul meu basarabean În vesminte de mirean, În purtare - sacerdot Coborât din Sabaot. Dezunit și împărțit, Neamul mamei cel iubit, Neamul înecat de plâns Floare de opaiț stâns. Plâng izvoarele în clocot Plâng și
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
am găsit în el alean, Neamul meu basarabean. Eu pe cruce-oi jurui Că în veci l-oi pomeni. Plânge satul Pererita, Plânge iarbă, vestejita, Plânge iarbă, înghețată, Ca Grigore-n cer plecat-a. Plânge piatră, plânge râul Și de jale plânge grâul. La Lipcani e doliu greu, Plânge-ntregul neam al meu, Sufletul din cer al mumei, Plânge că și pumnul humei. Îngerii jelesc în cor C-a plecat Poetul lor. Plâng și pruncii ne-nțărcați, Plâng bătrânii-nfrigurați. Plânge casa-ngenuncheată
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]